Recurs în casaţie. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 din noul Cod de procedură penală. Concurs de infracţiuni. Spor
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casaţie
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- recurs în casaţie
C. proc. pen., art. 438 alin. (1) pct. 12
În cazul concursului de infracţiuni, adăugarea la pedeapsa cea mai grea a unui spor inferior fracţiei prevăzute în art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal, de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu consecinţa aplicării unei pedepse rezultante inferioare pedepsei determinate conform art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal, se încadrează în cazul de recurs în casaţie prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 din noul Cod de procedură penală referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.
I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 27/RC din 22 ianuarie 2015
Prin sentinţa penală nr. 571 din 23 decembrie 2013, Tribunalul Iaşi a dispus:
Condamnarea inculpatului T.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup”, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa închisorii de 5 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 2 ani;
- „trafic de droguri de mare risc”, prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii de 10 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 5 ani;
- „introducere în ţară, fără drept, de droguri de mare risc”, prevăzută şi pedepsită de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii de 15 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 7 ani.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, a contopit pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii de 15 ani şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 7 ani.
Condamnarea inculpatului P.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup”, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii de 5 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 2 ani;
- „trafic de droguri de mare risc”, prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) şi art. 33 lit. a) C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii de 10 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 5 ani.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, a contopit pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii de 10 ani şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pe o durată de 5 ani.
În baza art. 864 C. pen. anterior, a revocat măsura suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.C. prin sentinţa penală nr. 1919 din 24 iunie 2008 a Judecătoriei Brăila, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 463 din 29 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, pedeapsa totală de executat fiind de 12 ani şi 6 luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară stabilită anterior.
Condamnarea inculpatului C.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup”, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa închisorii de 5 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 2 ani;
- „trafic de droguri de mare risc”, prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii de 10 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 5 ani;
- „introducere în ţară, fără drept, de droguri de mare risc”, prevăzută şi pedepsită de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii de 15 ani şi interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pentru o durată de 7 ani.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, a contopit pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, pe o durată de 7 ani.
Prin decizia nr. 338 din 11 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, instanţa a admis apelurile declarate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial laşi şi de inculpaţii T.C., P.C. şi C.C., a desfiinţat în parte, în latură penală, sentinţa penală nr. 571 din 23 decembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Iaşi şi, rejudecând cauza, a reţinut în favoarea inculpaţilor T.C., P.C. şi C.C. dispoziţiile art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile şi, în consecinţă, a dispus:
1. Reducerea pedepselor aplicate inculpatului T.C.:
- de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat” prevăzută în art. 367 alin. (2) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003) şi de la 2 ani la 1 an pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.;
- de la 10 ani închisoare Ia 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de droguri de mare risc” prevăzută în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 şi art. 36 C. pen. şi de la 5 ani la 3 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.;
- de la 15 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „introducere în ţară, fără drept, de droguri de mare risc” prevăzută în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi de la 7 ani la 5 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.
În baza art. 39, art. 40 şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului T.C. în pedeapsa rezultantă de executat de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pentru o durată de 5 ani.
2. Reducerea pedepselor aplicate inculpatului P.C.:
- de la 5 ani închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat” prevăzută în art. 367 alin. (2) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003), cu aplicarea art. 43 alin. (6) C. pen. şi de la 2 ani la 1 an pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.;
- de la 10 ani închisoare la 7 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de droguri de mare risc” prevăzută în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 43 alin. (6) C. pen. şi art. 35 şi art. 36 C. pen. şi de la 5 ani la 3 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.
În baza art. 39, art. 40 şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului P.C. în pedeapsa rezultantă de executat de 11 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pentru o durată de 3 ani.
3. Reducerea pedepselor aplicate inculpatului C.C.:
- de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat” prevăzută în art. 367 alin. (2) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003) şi de la 2 ani la 1 an pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.;
- de la 10 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de droguri de mare risc” prevăzută în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 şi art. 36 C. pen. şi de la 5 ani la 3 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.;
- de la 15 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „introducere în ţară, fără drept, de droguri de mare risc” prevăzută în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi de la 7 ani la 5 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.
În baza art. 39, art. 40 şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului C.C. în pedeapsa rezultantă de executat de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pentru o durată de 5 ani.
Împotriva deciziei nr. 338 din 11 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi, solicitând admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii criticate şi, rejudecând cauza, să se aplice inculpaţilor T.C. şi C.C. o pedeapsă cu închisoarea în limitele legale, întrucât soluţia instanţei de apel a fost nelegală în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei cu închisoarea aplicată celor doi inculpaţi, pedepsele fiind aplicate în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Prin încheierea nr. 20/RC din Camera de consiliu din 25 septembrie 2014, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi împotriva deciziei nr. 338 din 11 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi s-a dispus trimiterea cauzei în vederea judecării recursului în casaţie.
Pentru a hotărî astfel, s-au reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 440 C. proc. pen., instanţa dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 434-438 C. proc. pen. care se referă la hotărârile ce sunt supuse recursului în casaţie, termenul de declarare a recursului în casaţie, părţile ce pot formula recurs în casaţie, motivarea recursului în casaţie, precum şi cazurile în care se poate face recurs în casaţie.
Cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi a fost depusă în termenul prevăzut de lege şi îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute în art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele procurorului care exercită recursul în casaţie, organul judiciar din care face parte, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura procurorului care a exercitat calea de atac.
În ceea ce priveşte condiţia prevăzută în art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că parchetul a indicat ca fiind incident cazul de casare prevăzut la pct. 12 al art. 438 alin. (1) C. proc. pen., motivat de faptul că instanţa de apel, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii T.C. şi C.C., a stabilit o pedeapsă mai mică cu două luni decât cea legală, întrucât a stabilit pedeapsa cea mai grea pentru cele trei infracţiuni pentru care au fost condamnaţi, cea de 7 ani închisoare, a stabilit sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 2,6 ani şi a adăugat, în mod obligatoriu, acest spor la pedeapsa aplicată, rezultând un total de executat pentru cei doi inculpaţi de 9 ani şi 6 luni închisoare.
În mod legal, susţine recurenta, pedeapsa ce trebuia aplicată ar fi trebuit să fie de 9 ani şi 8 luni închisoare.
Alin. (2) al art. 438 C. proc. pen. prevede că recursul în casaţie întemeiat pe cazul prevăzut la pct. 12 ar putea constitui temei de casare doar dacă nu a fost invocat în calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deşi a fost invocat, a fost respins sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lui.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că motivele invocate nu au fost ridicate în cursul judecării apelului, astfel încât prezentul recurs în casaţie ar putea constitui temei de casare a hotărârii atacate.
Conform pct. 12 al art. 438 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării „dacă s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, fiind excluse criticile privind greşita individualizare a pedepsei.
Motivele invocate de parchet cu privire la nelegalitatea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi, T.C. şi C.C., se încadrează în cazul de casare indicat, motiv pentru care cererea procurorului este admisibilă în principiu.
Învestită cu soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi, instanţa de recurs constată şi reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 447 C. proc. pen., instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cazurilor de recurs în casaţie invocate prin cerere de procuror sau de părţi, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate.
În considerarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că motivul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., invocat de parchet, este incident în cauză motivat de faptul că instanţa de apel, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii T.C. şi C.C., a stabilit o pedeapsă mai mică cu două luni decât cea legală, întrucât a stabilit pedeapsa cea mai grea pentru cele trei infracţiuni pentru care au fost condamnaţi, de 7 ani închisoare, a stabilit sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 2,6 ani şi a adăugat, în mod obligatoriu, acest spor la pedeapsa aplicată, rezultând un total de executat, pentru fiecare din cei doi inculpaţi, de câte 9 ani şi 6 luni închisoare.
Se constată că, la rezolvarea concursului de infracţiuni pentru inculpaţii T.C. şi C.C., instanţa de apel, în aplicarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a stabilit o pedeapsă mai mică cu două luni decât cea legală.
Astfel, a aplicat inculpaţilor pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, a stabilit sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 2,6 ani (1/3 din pedeapsa de 8 ani), în loc de 2 ani şi 8 luni închisoare cum ar fi fost corect. Cum 1/3 din pedeapsa de 8 ani înseamnă 2 ani şi 8 luni închisoare, se va adăuga, în mod obligatoriu, acest spor la pedeapsa aplicată, rezultând un total de executat pentru inculpaţi de 9 ani şi 8 luni închisoare, în loc de 9 ani şi 6 luni închisoare.
Având în vedere că instanţa de prim control judiciar a aplicat inculpaţilor T.C. şi C.C. câte o pedeapsă cu închisoare în alte limite decât cele legale, instanţa de recurs în casaţie constată că ne aflăm în situaţia cazului de recurs în casaţie prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi împotriva deciziei nr. 338 din 11 iunie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a casat în parte decizia penală atacată şi, rejudecând:
În baza art. 39, art. 40, art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului T.C. în pedeapsa rezultantă de executat de 9 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe durata prevăzută în art. 68 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
A anulat mandatul de executare emis la data de 12 iunie 2014 de Tribunalul Iaşi şi a dispus emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei decizii.
În baza art. 39, art. 40, art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului C.C. în pedeapsa rezultantă de executat de 9 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe durata prevăzută în art. 68 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
A anulat mandatul de executare emis la data de 12 iunie 2014 de Tribunalul Iaşi şi a dispus emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei decizii.
A menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.