Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11 martie 2013, sub nr. 238/36/2013, SC M.E. SA a formulat contestaţie la titlu, solicitând: lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu decizia civilă nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în Dosarul nr. 6060/118/2008, prin care a fost obligată la plata penalităţilor către SC O.E. SA, până la data plăţii efective, deşi acest lucru nu fusese solicitat de către intimată; suspendarea executării deciziei civile nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 (a cărei executare silită face obiectul dosarului de executare al Biroului Executorilor Judecătoreşti S.C.A. şi S.C.S.), pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în Dosarul nr. 6060/118/2008, în temeiul art. 403 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la titlu.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 399, art. 400 alin. (2), art. 403, art. 4041 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 72 din 17 iunie 2013 Curtea de Apel Constanţa a respins contestaţia ca nefondată, iar prin decizia nr. 383 din 5 februarie 2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul şi a casat decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În rejudecare, prin decizia civilă nr. 489 din 20 octombrie 2014, Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins contestaţia la titlu formulată de contestatoarea SC M.E. SA, prin lichidator judiciar B.I. IPURL în contradictoriu cu intimata SC O.E. SA privind decizia civilă nr. 158 din 17 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în Dosarul nr. 6060/118/2008, ca nefondată.
A fost obligată apelanta la plata către intimata-reclamantă a sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Constanţa a constatat că prin contestaţia dedusă judecăţii SC M.E. SA a solicitat lămurirea înţelesului şi întinderii titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, susţinând că SC O.E. SA nu a solicitat prin acţiunea principală acordarea penalităţilor de întârziere de la data scadenţei facturilor neachitate şi până la plata efectivă a acestora.
Din dosarul de fond, curtea a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 5538 din 12 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Constanţa s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC O.E. SA, în contradictoriu cu pârâta SC M.E. SA şi s-a dispus obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 44.335,99 RON reprezentând contravaloarea utilităţilor furnizate şi la plata penalităţilor de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal, calculate de la data scadenţei fiecărei facturi fiscale şi până la data de 14 iunie 2006.
Au fost respinse restul pretenţiilor formulate de reclamanta SC O.E. SA ca neîntemeiate.
Prin decizia civilă nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa au fost admise apelurile şi s-a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că obligă pârâta SC M.E. SA la plata către reclamanta SC O.E. SA a sumei de 36.353,73 RON reprezentând debit principal şi la 183.572,83 RON penalităţi de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal până la achitarea efectivă a acestuia.
Această decizie a devenit irevocabilă urmare a respingerii recursului declarat de către SC O.E. SA şi a anulării recursului declarat de către SC M.E. SA prin decizia nr. 787 din 27 februarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Având în vedere dispoziţiile art. 399 C. proc. civ., Curtea de Apel Constanţa a arătat că, în speţă nu este vorba de o veritabilă interpretare a titlului executoriu, ci de modificarea dispozitivului hotărârii, în sensul înlăturării penalităţilor de întârziere calculate până la achitarea debitului, motiv pentru care, s-a apreciat ca fiind neîntemeiată contestaţia, fiind respinsă.
În termen legal, împotriva acestei decizii, pârâta SC M.E. SA, prin administrator judiciar B.I. IPURL a declarat recurs, solicitând modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii contestaţiei la titlu formulată de pârâtă, respectiv lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu decizia civilă nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 6060/118/2008, prin care SC M.E. SA a fost obligată la plata către SC O.E. SA, a penalităţilor de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal până la achitarea efectivă a acestuia, deşi acest lucru nu fusese solicitat de către intimata din prezenta cauză.
În subsidiar, a solicitat casarea deciziei civile nr. 489 din 20 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul juridic al art. 3041 C. proc. civ., solicitând ca instanţa învestită cu rejudecarea cauzei să analizeze dacă instanţa de fond a fost sesizată de către SC O.E. SA cu capătul de cerere privind plata penalităţilor de 0,5% pe zi de întârziere, de la scadenţa debitului principal, până la achitarea efectivă a acestuia, în condiţiile în care instanţa de apel a obligat la aceste penalităţi, existând în acest sens o neconcordanţă între considerentele hotărârii şi dispozitiv.
În motivarea recursului, SC M.E. SA arată că prin decizia civilă nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011, definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 6060/118/2008, instanţa de judecată a admis apelurile formulate în cauză, atât de către pârâtă, cât şi de către SC O.E. SA şi a dispus obligarea SC M.E. SA la plata către SC O.E. SA a sumei de: 36.353,73 RON reprezentând debit principal, 183.572,83 RON reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 14 iunie 2006, precum şi la plata penalităţilor de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal până la achitarea efectivă a acestuia.
Lămurirea înţelesului titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 este impusă de împrejurarea că prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 143/212/2004 pe rolul Judecătoriei Constanţa, SC O.E. SA a învestit instanţa, în contradictoriu cu SC M.E. SA, la obligarea sumei de 58.904,84 RON, reprezentând contravaloarea prestaţiilor efectuate de reclamantă, precum şi a sumei de 113.764,07 RON, reprezentând penalităţi de întârziere.
La două dintre termenele de judecată în fond a Dosarului nr. 6060/118/2008, reclamanta SC O.E. SA a formulat cereri de precizare a câtimii, după cum urmează:
- la termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2004, reclamanta a depus precizări, prin care a micşorat câtimea obiectului cererii, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 58.904,84 RON debit principal şi 11.584,88 RON penalităţi de întârziere,
- la termenul de judecată din data de 14 iunie 2006, reclamanta a precizat şi a majorat cuantumul penalităţilor de întârziere solicitate la valoarea de 184.324,67 RON, calculată de la scadenţa facturilor fiscale până la data de 14 iunie 2006.
Astfel cum reiese atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât şi din cele două cereri de precizare a câtimii obiectului formulate de SC O.E. SA, aceasta nu a învestit instanţa cu un capăt de cerere de acordare a penalităţilor de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere aferente debitului principal, de la data scadenţei facturilor neachitate şi până la plata efectivă a acestora, ci doar cu o cerere prin care a cuantificat în mod exact cuantumul penalităţilor, calculate până la data de 14 iunie 2006.
Acest aspect, al penalităţilor de întârziere calculate până la data de 14 iunie 2006, este reţinut în considerentele deciziei civile nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011, chiar de către Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
În opinia recurentei, hotărârea recurată este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea şi greşita aplicare a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
Susţine, în esenţă, că SC M.E. SA a invocat exclusiv neconcordanţele dintre dispozitivul şi considerentele deciziei civile nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, iar concluzia instanţei de fond în sensul că recurenta urmăreşte examinarea unor împrejurări care vizează fondul cauzei este total eronată.
Aşa fiind, întrucât titlul executoriu nu este suficient de clar, apreciază că se impune lămurirea acestuia în vederea unei executări corecte, aspect evident pe care instanţa de fond ar fi trebuit să îl remarce, dacă ar fi efectuat o corectă cercetare judecătorească.
De asemenea, contrar interpretării instanţei de fond, prin contestaţia la titlu, SC M.E. SA nu a urmărit dovedirea netemeiniciei şi legalităţii deciziei civile nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 din perspectiva acordării penalităţilor de întârziere până la achitarea efectivă a debitului.
Prin obligarea la plata penalităţilor de 0,5% pe zi de întârziere până la achitarea efectivă a debitului, iar nu obligarea la penalităţi calculate limitat până la data de 14 iunie 2006 (în sensul reţinut prin considerente), instanţa a determinat existenţa unei contrarietăţi între dispozitiv şi considerente, dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care considerentele o impuneau şi, în atare condiţii, hotărârea dată este nemotivată sub aspectul acestor penalităţi statornicite prin dispozitiv.
Faţă de această împrejurare, contestaţia la titlu este destinată să expliciteze dispozitivul hotărârii care urmează a fi executată, pentru a avea certitudinea că pârâta nu va achita o sumă nedatorată, la a cărei plată nu a fost obligată prin titlul executoriu.
Motivul de nelegalitate trebuie apreciat de către instanţa de recurs şi prin raportare la art. 261 C. proc. civ. care stabileşte că dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie în concordanţă cu celelalte părţi componente, să rezolve în mod concret cererile părţilor, astfel încât pe baza lui să se poată executa hotărârea.
A fortiori, instanţa de fond a interpretat greşit petitul contestaţiei, întrucât, în realitate, s-a invocat exclusiv existenţa unei vădite contradicţii între dispozitivul sentinţei şi considerentele acesteia şi care impunea clarificarea titlului executoriu, avându-se în vedere executarea demarată de SC O.E. SA împotriva SC M.E. SA, executare care prejudiciază extrem de mult societatea pârâtă şi societăţile care deţin în aceasta calitatea de acţionar (inclusiv un fond de investiţii, S.I.F. T.).
Astfel, interesul SC M.E. SA de a cere lămurirea titlului executoriu este actual şi legitim, deoarece în cazul în care acest titlu va fi lămurit în sensul în care plata penalităţilor trebuie efectuată doar în cuantumul solicitat de SC O.E. SA, întreaga executare silită a titlului executoriu, a cărui clarificare o solicită, va apărea ca vădit lipsită de orice fundament juridic.
Ca atare, condiţia de bază pentru a putea fi primită o asemenea contestaţie este ca titlul executoriu, reprezentat în speţă de o hotărâre judecătorească, să conţină în dispozitivul, ce urmează a se pune în executare silită, anumite ambiguităţi sau neclarităţi.
Mai mult decât atât, apreciază recurenta, prin considerentele deciziei recurate instanţa de fond nu a procedat la o corectă apreciere a situaţiei de fapt. Aceasta întrucât a ales să ignore, în mod nejustificat, faptul că SC M.E. SA a procedat deja la plata către SC O.E. SA a debitului, conform ordinului de plată din 4 martie 2013, pentru suma de 44.335,99 RON, achitând practic, suma din titlul executoriu, corelată cu limitele în care instanţa de judecată a fost învestită prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.
Titlul executoriu este neclar, interpretabil şi extrem de prejudiciabil pentru recurenta de faţă, care se află pusă în ipostaza de a fi executată pentru o sumă care nu a fost acordată de către instanţa de judecată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Intimata SC O.E. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate şi temeiurile de drept invocate, având în vedere şi apărările formulate de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Contrar susţinerilor recurentei, Curtea de Apel Constanţa a respectat natura şi efectele contestaţiei la titlu cu soluţionarea căreia a fost învestită.
Este ştiut că prin reglementarea acestui mijloc procedural specific executării silite, la îndemâna părţilor din proces şi a terţelor persoane interesate, legiuitorul a exclus posibilitatea repunerii în discuţie a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, pentru că ar duce la încălcarea principiului puterii de lucru judecat.
În speţă, prin decizia nr. 158/COM din 7 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a ll-a comercială, irevocabilă prin respingerea recursurilor formulate de către SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL şi SC O.E. SA, a fost schimbată în parte sentinţa civilă nr. 5538 din 12 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia comercială, în Dosarul nr. 6060/118/2008, în sensul a fost obligată pârâta SC M.E. SA la plata către reclamanta SC O.E. SA a sumei de 36.353,73 RON reprezentând debit principal şi la 183.572,83 RON reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 14 iunie 2006; precum şi la plata penalităţilor de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal până la achitarea efectivă a acesteia. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Susţinerile recurentei privesc înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului deciziei civile nr. 158/COM din 17 noiembrie 2011 cu motivarea că din cuprinsul cererii de chemare în judecată şi din cele două cereri precizatoare depuse la prima instanţă, reclamanta nu a învestit instanţa cu cerere de acordare a penalităţilor de întârziere de la data scadenţei facturilor neachitate şi până la plata efectivă a acestora, ci doar cu o cerere prin care a cuantificat în mod exact penalităţile calculate până la 14 iunie 2006.
Recurenta apreciază că titlul executoriu este neclar, interpretabil şi extrem de prejudiciabil pentru contestatoare.
Or, prin contestaţie nu se pot invoca motive care au ca scop repunerea în discuţie a fondului dreptului, aşa cum rezultă din hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă şi pe baza căreia s-a pornit executarea.
Contestaţia la executare este reglementată de legiuitor ca o modalitate procedurală de a supune controlului instanţei actele de executare şi modul cum sunt îndeplinite, fiind posibilă invocarea apărărilor de fond în această fază procedurală doar în condiţiile restrictive, care nu sunt îndeplinite în cauză, titlul executoriu fiind o hotărâre judecătorească.
Se constată că dispozitivul deciziei nr. 158/COM din 7 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a ll-a comercială, este clar pentru a putea fi pus în executare, SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL fiind obligată la plata către SC O.E. SA a penalităţilor de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal calculate până la achitarea efectivă a acestuia, iar simpla nemulţumire a recurentei cu privire la soluţia pronunţată, la argumentele care au format convingerea instanţei care a pronunţat titlul executoriu, nu poate deschide calea contestaţiei la titlu, întrucât acesta din urmă poate fi promovată doar în condiţiile în care este necesară lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării unui titlu executoriu.
Argumentat şi legal motivat, cu respectarea cerinţelor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., pornind de la reglementarea conferită de art. 399 C. proc. civ., Curtea de Apel Constanţa a reţinut în mod legal că SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL nu invocă în realitate o lămurire a înţelesului sau întinderii obligaţiei cuprinsă în titlu executoriu, ci aspecte care sunt de natură să repună în discuţie o hotărâre irevocabilă, ceea ce nu este permis pe calea contestaţiei la titlu.
Este de reţinut că recurenta contestă acordarea penalităţilor de întârziere calculate până la achitarea efectivă a debitului, pe motiv că acestea nu au fost solicitate de reclamantă aducând în discuţie aspecte de fond ce nu pot fi valorificate în raport de dispoziţiile exprese ale art. 399 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte constată că hotărârea recurată este la adăpost de orice critică, Curtea de Apel Constanţa dând o corectă eficienţă dispoziţiilor legale incidente speţei, motiv pentru care, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, menţinând decizia atacată ca fiind legală.
Constatând culpa procesuală a recurentei în promovarea recursului de faţă şi în raport de solicitarea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea acesteia, în sensul obligării recurentei SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată către intimata SC O.E. SA, conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă pe recurenta SC M.E. SA prin administrator judiciar B.I. IPURL la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată către intimata SC O.E. SA.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2015.