Decizia nr. 815/2016
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 26 iunie 2015, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, în temeiul art. 35 alin. (1) și (3) din Legea nr. 165/2013, instanța judecătorească să anuleze Decizia B. de invalidare nr. 3633 din 26 martie 2015, urmând să se pronunțe asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, dispunând acordarea de măsuri reparatorii în condițiile legii.
Prin sentința civilă nr. 1234 din 26 octombrie 2015, Tribunalul București, secția a III-civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 265/2013 se referă la soluționarea pe fond a notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001 de către entitățile învestite și la soluționarea dosarelor deja înregistrate pe rolul C., care se trimit la C. și la dosarele înregistrate la C. ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.
S-a apreciat că art. 35 din Legea nr. 165/2013 face trimitere expresă la competența tribunalului în circumscripția căruia se află sediul entității învestite, ori care a fost învestită cu soluționarea pe fond a cererii de restituire în baza Legii nr. 18/1991, ori a notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001.
S-a considerat că tribunalul competent a soluționa cererea care vizează decizia de invalidare emisă de C., conform art. 34 raportat la art. 35 din Legea nr. 165/2013, este tribunalul în circumscripția căruia se află entitatea care a soluționat cererea de restituire a terenului, și anume Tribunalul Argeș.
Prin sentința civilă nr. 100 din 16 martie 2016, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Argeș și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului București.
A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-I soluționa.
În motivare, s-a arătat că obiectul contestației formulată de reclamantă îi constituie Decizia B. nr. 3633/2015, prin care s-a invalidat măsura acordării de despăgubiri stabilită prin Hotărârii Consiliului Județean Argeș nr. 159/2006.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 3 pct. 4 și 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, competența teritorială a soluționării contestației revine tribunalului de la sediul entității, respectiv de la sediul B., astfel că a fost declinata competența în favoarea Tribunalului București.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele :
Norma de competență incidență raportului juridic litigios este cea invocată de cele două instanțe, respectiv dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165 din 16 mai 2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preiuate in mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Dispozițiile legale sus-menționate instituie o normă de competență teritorială absolută, ce conferă tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității învestite de lege, competența de soluționare a contestației formulate împotriva deciziilor emise de aceasta.
Se observă că instanțele aflate în conflict au analizat, din perspective diferite, noțiunea de „entitate" folosită de legiuitor în conținutul textului anterior citat.
Conform art 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 165/2013 au calitatea de entitate învestită de lege următoarele structuri cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor reparatorii:
a) Unitatea deținătoare, în înțelesul H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, al O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al O.U.G. nr. 83/1999, republicată;
b) Entitatea învestită cu soluționarea notificării, în înțelesul H.G. nr. 250/2007, cu modificările și completările ulterioare;
c) Comisia locală de fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) Comisia județeană de fond funciar sau, după cazs Comisia de fond Funciar a Municipiului București, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;
f) Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică;
g) C., înființată potrivit prezentei legi.
Prin urmare, C., menționată la art. 3 alin. (1) pct. 4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, are calitatea de entitate învestită de lege.
Întrucât, în cauză, Decizia de invalidare nr. 3633 din 26 martie 2015, a cărei anulare se solicită de reclamantă, a fost emisă de C., iar potrivit art. 3 pct. 4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, această instituție are calitatea de entitate învestită de lege, conform art. 35 alin. (1) din același act normativ, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul acestei entități.
Având în vedere că sediul B. se află în circumscripția Tribunalului București, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.
În consecință, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului în circumscripția căruia se află sediul B., și anume Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a Ill-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2016.