Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1453/2016

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 iunie 2016.

Decizia nr. 1453/2016

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27 iulie 2015, sub nr. x/279/2015, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Piatra Neamț, prin primar și Primăria Municipiului Piatra Neamț - B., încuviințarea schimbării sexului din feminin în masculin, încuviințarea schimbării stării civile, a prenumelui și codului numeric personal, precum și obligarea pârâților să efectueze cuvenitele modificări în registrul de stare civilă și să elibereze un nou certificat de naștere.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 192, 194 și urm. C. proc. civ., ale art. 43 lit. f) și i), art. 57-58 din Legea nr. 119/1996, ale art. 16 alin. (1) și art. 22 din Constituția României, precum și ale art. 8 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 27 august 2015, pârâta Primăria Municipiului Piatra Neamț - B. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității sale procesuale de folosință; pe fondul cauzei, a precizat că nu se opune la admiterea acțiunii dacă reclamanta aduce dovezi în acest sens, invocând în drept dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 205 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1215 din data de 8 martie 2016, Judecătoria Piatra Neamț admis excepția de necompetență teritorială absolută a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3 București.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Piatra Neamț a reținut următoarele:

Art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilă, prevede că, în cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesata, de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului. Dispozițiile art. 43 lit. i) din același act normativ prevăd că, în actele de naștere și, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu mențiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în ipoteza schimbării sexului, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.

Instanța a apreciat că art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 consacră o competență teritorială exclusivă pentru toate capetele de cerere formulate prin prezenta acțiune, ce își au temeiul de drept în Legea nr. 119/1996.

Înceea ce privește domiciliul persoanei fizice,Judecătoria Piatra Neamț a reținut dispozițiile art. 87 C. civ. care prevăd că domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală, în acest sens fiind și disp. art. 27alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată. Art. 89 din același act normativ prevede că stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale și nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală; dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt.

De asemenea, s-a reținut că dispozițiile art. 90 C. civ. reglementează prezumția de domiciliu la reședința persoanei pentru ipoteza în care domiciliul nu este cunoscut, iar în continuare prevede că, în lipsă de reședință, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește. În ceea ce privește dovada domiciliului și a reședinței, art. 91 prevede că aceasta se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate; în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane, aceste prevederi neaplicându-se în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Judecătoria Piatra Neamț a considerat că, în principiu, dovada intenției de stabilire sau schimbare a domiciliului rezultă din declarațiile persoanei făcute la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor. În măsura în care persoana fizică nu a făcut nicio declarație în sensul stabilirii sau schimbării domiciliului, însă ocupă sau s-a mutat în altă locuință, trebuie verificat, din alte împrejurări, dacă locuința respectivă are caracter de domiciliu, în sensul că îndeplinește toate caractere juridice ale acestuia.

Înprezenta cauză, reclamanta a confirmat că locuiește în București de 6 ani, lucrează în această localitate, deci și-a stabilit în mod real, concret și efectiv, cu caracter de continuitate și stabilitate domiciliul în această localitate. Domiciliul este un element (atribut) de identificare a persoanei fizice prin localizarea acesteia în spațiu, care poate fi privit atât ca un drept nepatrimonial al persoanei, cât și ca o stare de fapt, în înțelesul că este locul în care se prezumă că acea persoană viețuiește în mod obișnuit și unde poate fi găsită atunci când este căutată.

Drept urmare, s-a reținut că domiciliul reclamantei este situat pe raza administrativ-teritorială arondată Judecătoriei sector 3 București, împrejurare față de care instanța a admis excepția de necompetență teritorială absolută a Judecătoriei Piatra Neamț invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 7170 din 13 mai 2016, Judecătoria sectorului 3 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecata formulată de reclamanta A. în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț și, constatând intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

La adoptarea acestei soluții, Judecătoria sectorului 3 București a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, în raport de care cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă trebuie introdusă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul acesteia, care, potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, este în orașul Roznov, județul Neamț.

De asemenea, instanța a constatat că la dosar nu există nicio dovadă care să susțină afirmația reclamantei potrivit căreia aceasta ar avea domiciliul în fapt pe raza administrativ teritorială a Judecătoriei sector 3 București, precum și faptul că în fața Judecătoriei Piatra Neamț nu a fost indicată nicio adresă concretă la care reclamanta și-ar fi stabilit domiciliul în sectorul 3 al municipiului București, cauza fiind declinată în mod generic către Judecătoria sectorului 3 București.

Totodată, această instanța a reținut că reclamanta a înțeles să formuleze acțiunea în fața Judecătoriei Piatra Neamț ca instanță în circumscripția căreia se află domiciliul său menționat în actele de stare civilă, cererea fiind formulată în contradictoriu cu organele de specialitate din municipiul Piatra Neamț, care au competența de a modifica actele de stare civilă în ipoteza admiterii acțiunii, astfel că Judecătoria sectorului 3 București a apreciat că este competentă să judece prezenta cauză Judecătoria Piatra Neamț.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, în cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată, de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului.

Față de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv modificare acte de stare civilă, încuviințarea schimbării sexului din feminin în masculin, încuviințarea schimbării stării civile, a prenumelui și codului numeric personal și obligarea pârâtului să efectueze cuvenitele modificări în registrul de stare civilă și să elibereze un nou certificat de naștere, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile legale mai sus evocate.

Astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, domiciliul reclamantei A. este în orașul Roznov, județul Neamț.

De asemenea, Înalta Curte constată că Judecătoria Piatra Neamța declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București pe baza simplei declarații a reclamantei, astfel cum este menționat în practicaua hotărârii aflată la fila 47 din dosarul Judecătoriei Piatra Neamț, fără a se indica, în concret, o adresă poștală care să cuprindă strada și numărul imobilului (ori, după caz, etajul sau apartamentul) în care locuiește în municipiul București.

În lipsa unor asemenea elemente nu se poate considera că reclamanta are, în fapt, o altă locuință cunoscută.

Mai mult, reclamanta, personal a înțeles să învestească Judecătoria Piatra Neamț cu acțiunea sa, ca instanță în circumscripția căreia se află domiciliul său menționat în actele de stare civilă, cererea fiind formulată în contradictoriu cu organele de specialitate din Piatra Neamț care au competența de a modifica actele de stare civilă.

În consecință, față de considerentele arătate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 iunie 2016.