Decizia nr. 1479/2016
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 aprilie 2015 pe rolul Judecătoriei Brașov sub nr. x/197/2015 reclamanta A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 400, 402, 505 alin. (2), 529 C. civ., în contradictoriu cu pârâtul B., ca autoritatea părintească asupra minorei C., să fie exercitată în comun de către ambii părinți, stabilirea locuinței minorei la mamă și obligarea pârâtului la piața pensiei de întreținere în favoarea minorei, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 12156 din 9 decembrie 2015 Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești reținând că pârâtul locuiește efectiv în Pitești, jud. Argeș, sens în care sunt incidente dispozițiile art. 107 C. proc. civ. potrivit cărora cererea se face la domiciliul pârâtului, normă cu caracter imperativ, competența fiind exclusivă întrucât privește persoane, iar nu bunuri, raportat la petitul principal al cererii de chemare în judecată.
Prin sentința nr. 4822 din 27 mai 2016 Judecătoria Pitești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra regulatorului de competență, reținând că în speță acțiunea reclamantei are ca obiect stabilirea domiciliului minorului, exercitarea autorității părintești și plata pensiei de întreținere, care se referă la măsuri ce se cer a fi luate în legătură cu copilul minor rezultat din conviețuirea cu pârâtul.
În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt cele ale art. 114 C. proc. civ., dispoziție specială ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită. Cum minora locuiește cu mama sa în Brașov, jud. Brașov, aspect necontestat de pârât, Judecătoria Brașov este competentă în soluționarea cauzei potrivit dispozițiilor legale menționate.
Înalta Curte, competentă sa soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, pentru argumentele ce succed:
Potrivit art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „Până la organizarea instanțelor de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".
Art. 106 C. civ. prevede, la alin. (1), că „Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...), iar, potrivit art. 107 C. civ., „Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".
Art. 114 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 statuează că „dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".
Titlul IV C. civ. intitulat „Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior ai copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486) la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești (art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.). De asemenea, art. 505 C. civ. prevede la alin. (1) că „în cazul copilului din afara căsătoriei (...), autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc", iar la alin. (2) că „Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț".
Conform acestor dispoziții, aceleiași instanțe de tutelă îi revine competența de soluționare a cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți, prevăzută de art. 398 alin. (1) C. civ., stabilirea locuinței copilului minor în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., sau stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ.
Astfel, în speța de față, situației juridice invocate prin acțiune, ce derivă din raportul de filiație dintre minora C. și părinții acesteia, îi sunt incidente regulile ce guvernează materia autorității părintești și obligației de întreținere, dispozițiile art. 106 C. civ., care enumera măsurile de ocrotire a minorului și exercitarea drepturilor părintești, constituind o formă de ocrotire ce atrage aplicabilitatea art. 114 alin. (1) C. proc. civ.
Aceste dispoziții legale instituie o competență teritorială exclusivă in favoarea instanței in a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotita, au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ., conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Având în vedere că minora locuiește cu mama sa, reclamanta A. în Brașov, jud. Brașov, Judecătoria Brașov fiind instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul prezentei pricini, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 septembrie 2016.