Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 331/2017

Ședința publică din 17 februarie 2017

Decizia nr. 331/2017

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 621 R din 1 iulie 2016 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis cererea de recurs formulată de recurenții A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 384 din 24 martie 2016 pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția civilă, în contradictoriu cu intimații C., D. și Orașul Pantelimon reprezentat de Primar, a modificat decizia menționată și a respins ca nefondate cererile de apel formulate de apelanții-reclamanți D. și C. împotriva Sentinței civile nr. 8605 din 19 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimații pârâți A., B. și E.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 8605 din 19 decembrie 2013 Judecătoria Cornetu a respins cererea formulată de reclamanții D. și C. împotriva pârâților F., A., B. și Orașul Pantelimon, cererea având ca obiect constatarea dobândirii de către reclamanți a unei suprafețe de teren prin uzucapiune.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut, în esență, că detenția exercitată de reclamanți asupra terenului în litigiu a fost precară, deoarece terenul a fost primit în folosință de la G. Pantelimon, ca lot de casă, iar cei doi reclamanți nu fac dovada unei posesii publice, nefiind deschise roluri fiscale pentru imobilele în cauză, pe numele lor.

Curtea de apel a reținut că, deși reclamanta D. susține că posedă fără titlu de proprietate suprafața de teren de 451 mp de la autorul ei H., ea nu a făcut dovada în sensul celor solicitate, iar pârâtul C. a declarat că posedă terenul de la G., aspecte care, coroborat cu toate probele administrate în cauză, au impus concluzia că pe perioada anterioară anului 1990, terenul s-a aflat în proprietatea G. Pantelimon, mai puțin terenul în suprafață de 400 mp.

Prin prezenta cerere, numitul I. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 621 R din 1 iulie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, susținând că este contradictorie și potrivnică Sentinței civile nr. 2784 din 08 octombrie 2001 pronunțată de Judecătoria Cornetu.

Se arată că, având în vedere existența Sentinței civile nr. 2784 din 08 octombrie 2001 în Dosarul nr. x/1748/2008, definitivă și irevocabilă, prin care o altă instanță de judecată a stabilit cu puterea lucrului judecat că terenul reclamanților nu se învecinează cu terenul pârâților F., A. și B., instanța de apel era obligată să țină cont de această sentință a Judecătoriei Cornetu.

În mod corect, dacă instanța de apel ar fi avut în vedere Sentința civilă nr. 2784 din 08 octombrie 2001, ar fi trebuit să respingă recursul ca fiind formulat de o persoană care nu justifică legitimare procesuală în cauză, câtă vreme terenul pe care încearcă să-l uzucapeze reclamanții C. și D. nu se învecinează cu terenul deținut de recurenții-pârâți.

Analizând excepția tardivității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., excepție invocată prin întâmpinare de către intimați, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este fondată pentru considerentele ce succed:

Deși revizuentul a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 621 din 01 iulie 2016 a Curții de Apel București la data de 12 iulie 2016, această primă cerere a fost întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Ulterior, la data de 13 septembrie 2016 revizuentul a depus o altă cerere de revizuire a aceleiași decizii, precizând că invocă drept temei al pretențiilor sale dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prevăd că cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se va formula în termen de o lună de la pronunțarea ultimei hotărâri, în situația solicitării revizuirii pentru contrarietate de hotărâri.

Art. 103 alin. (1) C. proc. civ. stabilește că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

În ceea ce privește calculul termenului prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc. civ., se vor aplica dispozițiile art. 101 alin. (3) din același cod, care dispun în sensul că "Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare".

Se observă că revizuentul nu a solicitat și nici nu a făcut dovada că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința sa în exercitarea căii de atac a revizuirii în termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc. civ.

Cum revizuentul a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 621R din 01 iulie 2016 a Curții de Apel București pe motivul contrarietății cu Sentința civilă nr. 8605 din 19 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, termenul de revizuire este de o lună de la data pronunțării Deciziei civile nr. 621 R din 1 iulie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. În speță, numitul I. a formulat cererea de revizuire la data de 13 septembrie 2016, deci cu depășirea termenului reglementat de dispozițiile art. 324 alin. (1) C. proc. civ., care s-a împlinit la data de 1 august 2016.

Deoarece la această dată ulterioară, revizuentul a învederat care sunt hotărârile judecătorești arătate ca fiind potrivnice, precum și motivele care justifică, în opinia sa, revizuirea deciziei civile sus-menționate pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nu se poate aprecia că cererea de revizuire întemeiată pe contrarietate de hotărâri judecătorești a fost formulată de revizuent la data de 12 iulie 2016 (în termen legal) deoarece aceasta vizează alte motive de fapt și de drept decât cele precizate de revizuent ulterior.

Drept urmare, față de data depunerii, 13 septembrie 2016, prezenta cerere de revizuire este formulată peste termenul legal prevăzut de lege, urmând a fi apreciată ca tardivă, încălcarea termenului atrăgând sancțiunea decăderii din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În acest context, obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre consecințele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Pentru aceste considerente, se va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de numitul I. împotriva Deciziei nr. 621 R din 1 iulie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Se va face aplicarea prevederilor art. 274 C. proc. civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuieli de judecată, precum și a dispozițiilor art. 274 alin. (3) din același cod, care prevăd că judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau complexitatea muncii îndeplinită de avocat.

Dispozițiile art. 274 C. proc. civ. sunt aplicabile în raport de culpa procesuală a părții care a pierdut procesul, revizuentul urmând a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimata B. care a depus la dosar înscrisuri care atestă plata onorariului de avocat în cuantum de 2000 lei. Aceste cheltuieli de judecată urmează însă a fi reduse la suma de 1000 lei, în analiza culpei procesuale a revizuentului avându-se în vedere de judecată faptul că suma de 1000 lei reprezintă limita unui cuantum rezonabil, raportat la valoarea pricinii și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea sau dificultatea litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul I. împotriva Deciziei civile nr. 621R din 1 iulie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Obligă pe revizuentul I. la plata sumei de 1.000 lei către intimata B., reprezentând cheltuieli de judecată, reduse, conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 februarie 2017.

Procesat de GGC - CT