Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 516/2017

Şedinţa publică din data de 16 mai 2017

Decizia nr. 516/2017

Deliberând asupra excepției inadmisibilității invocată de reprezentantul Ministerului Public, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 43 din data de 17 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2/2016, în baza art. 598 C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 825/A din 10 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția I penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat condamnatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul avocatului desemnat din oficiu, în sumă 130 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 24 noiembrie 2016, condamnatul A. a formulat contestație împotriva Deciziei penale nr. 825/A/2015 a Curții de Apel București în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 367 C. pen., invocând aplicarea greșită a Deciziei nr. 12 din 2 iunie 2014 a Înaltei Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cu privire la admisibilitatea contestației la executare, condamnatul a arătat că practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că toate hotărârile de condamnare pronunțate cu încălcarea și aplicarea greșită a legii de către instanțe sunt supuse desființării pe calea contestației întemeiate pe prevederile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru motive de nelegalitate (Decizia nr. 3377/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - care are în vedere prevederile art. 461 lit. c) C. proc. pen. anterior, însă acestea au fost preluate integral de art. 598 alin. (1) C. proc. pen. - a constituit temeiul legal invocat în prezenta cauză). De asemenea, a susținut că, neprocedând în sensul celor anterior menționate, ar echivala cu acceptarea ca o hotărâre, chiar și parțial nelegală, intrată în puterea autorității de lucru judecat să își producă efectele cu încălcarea drepturilor procesuale ale condamnatului și contra acestor drepturi, iar pe de altă parte ar echivala cu încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Analizând admisibilitatea cererii de învestire a curții de apel, s-a constatat că acestea se întemeiază pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar solicitarea de rejudecare a apelului în baza unei contestații la executare este inadmisibilă.

Astfel, s-a reținut că împrejurările invocate de condamnat, respectiv că instanța de apel nu ar fi interpretat corect dispozițiile aplicării legii penale mai favorabile și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu pot face obiectul unei contestații la executare, având în vedere natura juridică a acestei căi de atac aplicabilă în faza de executare a procesului penal.

Așa fiind, curtea de apel a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de condamnatul A.

Împotriva Deciziei nr. 43 din data de 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, a formulat contestație condamnatul A., invocând dispozițiile art. 597 alin. (7) C. proc. pen.

Examinând admisibilitatea contestației formulate de condamnatul A., Înalta Curte constată următoarele:

Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate de art. 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Astfel, procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești vor fi supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege

În cauza dedusă judecății, A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 43 din data de 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare declarată împotriva Deciziei penale nr. 825/A din 10 iunie 2015 a aceleiași instanțe.

Astfel, contestatorul A. a formulat, în temeiul art. 598 lit. c) C. proc. pen., contestație la executare împotriva Deciziei penale nr. 825/A din 10 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/300/2010, care constituie hotărârea pronunțată, în cauza de fond, de către instanța de apel, ca ultim grad de jurisdicție ordinară.

Or, decizia pronunțată în calea ordinară a apelului nu poate fi lămurită decât printr-o hotărâre judecătorească de același fel, cu aceeași forță juridică, pronunțată de instanța care a pronunțat și hotărârea a cărei lămurire se solicită. În acest sens sunt și dispozițiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora, contestația la executare se face la instanța care a pronunțat hotărârea care se execută, iar în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așadar, având în vedere că hotărârea judecătorească a cărei lămurire se solicită nu este supusă niciunei căi de atac, și decizia pronunțată în contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 lit. c) C. proc. pen. este definitivă.

De altfel, în alin. (8) al art. 597 C. proc. pen., legiuitorul a prevăzut că judecarea contestației (ca și cale de atac) la hotărârea primei instanțe se face în ședință publică, cu citarea persoanei condamnate, iar în alin. (5) al aceluiași articol, se face trimitere la dispozițiile cuprinse în titlul III al părții speciale privind judecata, care se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, contrar susținerilor condamnatului, hotărârea ce face obiectul prezentei contestații nu este o hotărâre a primei instanțe, ci a instanței de apel, iar conform titlului III al părții speciale privind judecata, hotărârile pronunțate în apel sunt definitive.

Pe cale de consecință, dispozițiile art. 597 alin. (7) C. proc. pen., conform cărora hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, nu au incidentă în prezenta cauză, condamnatul A. învestind Înalta Curte cu soluționarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 597 coroborat cu art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 43 din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 43 din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2/2016.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 mai 2017.

Procesat de GGC - CL