Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1207/2017

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 septembrie 2017.

Decizia nr. 1207/2017

Asupra cauzei de fața reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a I-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 23 ianuarie 2017, reclamanții A., B., C. și D., reprezentați legal de E., în contradictoriu cu pârâta F. Broscăuți au solicitat obligarea pârâtei la recalcularea salariului cuvenit fiecăruia, acordarea salariului cuvenit funcției îndeplinite la data de 31 februarie 2009 și acordarea, pe ultimii 3 ani, a diferențelor salariale dintre salariul cuvenit ia data de 31 decembrie 2009 și salariul efectiv încasat în perioada ultimilor 3 ani.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2017, Tribunalul. Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei de competență materială a instanței de contencios administrativ cu privire la acțiunea formulată de reclamanții A., B., C. și D., reprezentați legal de E., prin președinte G. în contradictoriu cu pârâta F. Broscăuți și a declinat competența de soluționare a acesteia în favoarea, secției I civilă, a Tribunalului Botoșani - complet specializat litigii de muncă și asigurări sociale.

Cauza a fost înregistrată pe roiul secției I civile a Tribunalului Botoșani la data de 30 ianuarie 2017.

La 14 iunie 2017, doamna judecător H. a formulat cerere de abținere motivat de faptul că prin sentința nr. 863/2012, pronunțată în Dosarul nr. x/40/2011, a hotărât în legătură cu componența salariului reclamantului A. pentru perioada 1 ianuarie 2010 (analizând Decizia de reîncadrare salarială nr. 34/2010 în baza Legii 330/2009) și până la data pronunțării (mai 2012), astfel încât și-a exprimat pe fond opinia în legătură u structura și caicului salariului acestui reclamant.

La data de 15 iunie 2017 au formulat cerere de abținere și asistenții judiciari I. și J. motivat de faptul că și-au exprimat opinia în cauză cu ocazia pronunțării sentinței civile nr. 863 din 7 mai 2012 în Dosarul nr. x/40/2011.

Cererile de abținere au fost întemeiate pe dispozițiile art. 54, raportat la dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin încheierea pronunțată la 15 iunie 2017, Tribunalul Botoșani a dispus scoaterea de pe rol a dosarului și în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., înaintarea dosarului Curții de Apel Suceava în vederea soluționării declarațiilor de abținere formulate de doamna judecător H. și de asistenții judiciari I. și J.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că raportat la dispozițiile art. 55 din Legea nr. 304/2004, a art. 50 și art. 54 C. proc. civ., și având în vedere că în cadrul Tribunalului Botoșani își desfășoară activitatea doar doi asistenți judiciari, nu se poate alcătui completul de judecată pentru soluționarea incidentului procedural.

Prin sentința civilă nr. 67 din 27 iunie 2017, Curtea de Apel Suceava a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de doamna judecător H. și doamnele asistent judiciar J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în Dosarul nr. x/40/2017, în favoarea Tribunalului Botoșani. Constatând ivit conflictul negativ de competență a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Suceava a reținut următoarele:

Din interpretarea dispozițiilor din H.G. nr. 616/2005, a art. 55 din Legea nr. 304/2004, rezultă că asistenții judiciari nu trebuie să își exprime votul consultativ în cauzele care nu vizează efectiv un conflict de muncă sau de asigurări sociale, și au ca obiect incidente procedurale ce vizează incompatibilitatea judecătorului și a asistentului judiciar.

Această chestiune a fost tranșată la "întâlnirea președinților secțiilor pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale ale curților de apel" ce a avut loc la Curtea de Apel București, 7-8 noiembrie 2016, ocazie cu care s-a stabilit că "soluționarea incidentelor procedurale (cereri de abținere, de recuzare, conflicte de competență, cereri de strămutare), întrucât nu vizează fondul litigiului, se va realiza tară participarea asistenților judiciari, indiferent de instanța care soluționează în primă instanță incidentul procedural (tribunalul sau curtea de apel).

Prin urmare, nu este incidență ipoteza prevăzută de art. 50 alin. (2) C. proc. civ. ci prevederile art. 50 alin. (1) C. proc. civ., cererile de abținere urmând a fi soluționate (doar) de un alt judecător din cadrul Tribunalului Botoșani, instanță căreia îi revine competența materială de soluționare.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform ari. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 50 alin. (1) din C. proc. civ., "abținerea sau recuzarea se. soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține'".

Alin. (2) al aceluiași articol prevede "când, din pricina abținerii, sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară".

Conform art. 54 C. proc. civ., aceste dispoziții se aplică, în mod corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

Pe de altă parte, prin „compunerea instanței" se înțelege alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.

„Constituirea instanței" desemnează alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele și organele prevăzute de lege, adică, pe lângă judecători, cu grefier, magistrat-asistent, procuror, asistenți judiciari (în conflictele de muncă și asigurări sociale) etc.

În reglementarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., legiuitorul utilizează sintagma alcătuirea completului de judecată, respectiv compunerea completului de judecată., ceea ce desemnează, așa cum s-a arătat mai sus, alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege, iar nu la constituire care se referă la alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele și organele prevăzute de lege, judecători, grefieri, asistenți judiciari.

În completarea celor mai sus expuse, art. 110 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, prevede că "Incidentele procedurale referitoare ia incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se var soluționa de completul cu mimând imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței.

(1) Dacă m urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (!) se constată ca, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Daca mai există un singur complet care judecă in acea materie, cauza se repartizează acestuia.

(2) Cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili,să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.

(3) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial.

(4) în cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (5) se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participai la soluționarea incidentului procedural.

Așadar, în aplicarea dispozițiilor legale mai sus redate, prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. devin incidente numai în situația în care nu se poate alcătui complet pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare datorită faptului că la instanța respectivă funcționează un număr de judecători insuficient, care nu permite alcătuirea completului pentru soluționarea incidentului procedural. Or, atât timp cât la instanță există judecători care pot soluționa incidentul privind incompatibilitatea, în compunerea completului intrând numai judecători, nu se poate dispune, în mod legal, trimiterea incidentului procedural instanței ierarhic superioare.

În speță, Înalta Curte reține că judecătorii H., împreună cu asistenții judiciari J. și I., învestiți cu soluționarea prezentei cauze au înțeles să se abțină de la judecarea cererii de chemare în judecată, apreciind că și-au exprimat opinia în legătură cu pricina dedusă judecății.

Se mai reține că, potrivit evidențelor Consiliului Superior al Magistraturii, la data formulării cererilor de abținere, iunie 2017, în cadrul Tribunalului Botoșani funcționau 25 de judecători.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din considerentele încheierii pronunțată la 15 iunie 2017 de Tribunalul Botoșani nu reiese imposibilitatea alcătuirii completului de judecată pentru soluționarea cererilor de abținere formulate în cauză, în sensul existenței unui impediment ca ceilalți judecători din cadrul instanței sa nu poată participa ia judecarea acestora.

Prin urmare, competența materială de soluționare a cererilor de abținere formulate de judecător H. și de asistenții judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția l civilă, aparține acestei instanțe.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de judecător H. și de asistenții judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în favoarea Tribunalului Botoșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de judecător H. și de asistenții judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în favoarea Tribunalului Botoșani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 septembrie 2017.