Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 293 din 23 octombrie 2003, Tribunalul Botoșani l-a condamnat pe inculpatul L.S. la pedeapsa detențiunii pe viață și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), c), d) și e) C. pen., pe o durată de 10 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) și art. 176 lit. b) C. pen.
A mai fost obligat inculpatul la plata sumei de 20 milioane lei despăgubiri civile, către partea civilă L.B.M.
Potrivit art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat corpurile delicte, respectiv un ciocan, un cuțit și un butuc yală.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.
Familia L.W. și L.M. a locuit în Botoșani, într-un apartament aflat la parterul blocului, compus din 3 camere, bucătărie și baie, semidecomandat.
Aceștia au avut 4 fete: L.M. 23 ani, căsătorită, L.B.M., 22 ani, L.L., 18 ani și L.G. 15 ani.
Familia a mai avut și 4 băieți, L.S.V., plecat de 5 ani în SUA, L.I.I., plecat de un an în SUA și L.V. de 17 ani. L.L., L.G. și L.V. locuiau împreună cu mama lor L.M. Împreună cu aceștia locuia și familia inculpatului L.E., soție, M.I., fiica de 3 ani, D.S., fiu în etate de 2 ani și E.N. fiică de 8 luni. În afară de L.S., care este de religie ortodoxă, ceilalți membri ai familiei au fost de religie penticostali de ziua a șaptea, care după executarea unei pedepse privative de libertate, în anul 1998 a trecut la religia penticostală. Având în vedere că L.W. consuma băuturi alcoolice cu cca. 5 ani în urmă, acesta s-a despărțit în fapt de soția sa, L.M., care a rămas în apartament, iar L.W. a plecat la părinții săi în județul Galați. În anul 2001 acesta a revenit și a lucrat ca cioban la mai mulți crescători de animale din satele Roșiori, Hudum și Manolești Vale. În tot acest timp a locuit la cetățenii la care lucra, cu excepția perioadei 16 iulie-2 septembrie 2002, când a locuit cu familia, însă fără a avea cheie de la apartament. Întrucât tatăl inculpatului a continuat să consume băuturi alcoolice și nu a trecut la religia penticostală, la data de 2 septembrie 2002, soția i-a spus acestuia să nu mai vină acasă, motiv pentru care acesta a locuit la B.V.R.
În iarna anului 2002, inculpatul nu a mai frecventat manifestările de cult penticostal, lăsându-se de pocăință. A început să frecventeze localuri de alimentație publică, să consume băuturi alcoolice și să meargă la discotecă sau alte locuri de distracție.
Familia inculpatului a aflat de acest lucru, astfel că între L.S., mamă, surori și frați s-a instalat o stare tensionată. În vara anului 2002, acesta s-a certat cu mama sa, amenințând-o cu cuțitul. În mai multe rânduri, mama acestuia i-a cerut inculpatului și soției sale să părăsească apartamentul.
În ziua de 21 septembrie 2002, în jurul prânzului, L.M. le-a spus soților L.S. și L.E. să plece. Astfel, soția inculpatului a luat fetița de 8 luni E.N. și a plecat la părinții săi O.N. și O.V., din satul și comuna Roma, jud. Botoșani, luând asupra ei și cheia apartamentului. În apartament a rămas L.S., care dormea în sufragerie, iar cei doi copii ai acestuia M.I. și D.S., L.V. dormeau în primul dormitor după sufragerie. Trecerea se făcea prin primul dormitor, în care se aflau paturi. Pe patul din stânga dormeau L.M., la margine și L.G. la perete. În patul aflat sub geam dormea L.L. În seara de 21 septembrie 2002, orele 20,00, inculpatul a sunat-o pe P.C.M. de la telefonul din casă al mamei sale, fixând o întâlnire. Acesta a cunoscut-o în luna august 2002, la Festivalul Berii, printr-o cunoștință, respectiv prin A.E. Inculpatul s-a recomandat ca fiind M.S., afirmând că are 25 ani. După ce a sunat-o pe P.C.M., cei doi s-au plimbat cca. o oră în părculețul de lângă Primăria municipiului Botoșani, după care s-au despărțit, inculpatul conducând-o acasă.
Inculpatul, revenind acasă, s-a culcat în sufragerie împreună cu fiul său D.S. de 2 ani.
Între orele 1,00 – 2,00 inculpatul s-a trezit și s-a hotărât să-și omoare toată familia. Dintr-o debara a luat un ciocan, iar din bucătărie un cuțit cu mâner din aluminiu, toate luminile din apartament fiind stinse. Inculpatul a intrat în primul dormitor, unde dormea fratele său, L.V. Cu ciocanul i-a aplicat o lovitură puternică peste cap, în zona parietală stângă. Întrucât victima a început să horcăie, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit în zona toracelui și a gâtului. După decesul victimei, al cărui corp fusese acoperit cu o plapumă, inculpatul a revenit în sufragerie și apoi în bucătărie, unde a fumat o țigară.
După ce a șters cuțitul de sânge, înarmat și cu ciocanul, inculpatul a deschis ușa celui de-al doilea dormitor, aplicându-i o lovitură puternică de ciocan peste cap mamei sale. În continuare inculpatul i-a aplicat o lovitură cu ciocanul peste cap lui L.G., provocându-i o plagă înfundată cu îndepărtare de conținut osos în regiunea frontală dreaptă. Lui L.L. i-a aplicat mai lovituri cu ciocanul peste cap, producându-i o plagă cu înfundare în regiunea fronto-temporală dreaptă, o plagă în regiunea temporo-parietală stângă și o fractură de bază etaj mijlociu stâng. În declarația dată la urmărirea penală, inculpatul a arătat că în acele împrejurări a luat minora, care încă dormea, și a dus-o în sufragerie, după care s-a reîntors și după ce le-a dezbrăcat de pantalonii de pijama și chiloți, pe surorile sale, L.G. și L.L., ar fi întreținut raporturi intime cu acestea, în timp ce victimele se aflau în agonie. Întrucât L.M. și L.L. nu mureau, inculpatul le-a aplicat mai multe lovituri de cuțit pe fața posterioară a hemitoracelui stâng, în regiunea latero-cervicală stângă, supraclaviculară dreaptă și pe fața anterioară hemitoracelui stâng lui L.L. și regiunea latero-cervicală dreaptă la bază lui L.M.
Activitatea de suprimare a vieții celor 4 victime a fost terminată în jurul orelor 4,30.
După ce s-a spălat de sânge și s-a schimbat, de la telefonul din casă, la orele 6,00, inculpatul a sunat-o pe P.C.M., anunțând-o că în dimineața respectivă urma să-i facă o vizită. La ușa de intrare în primul dormitor de după sufragerie, inculpatul a scos mânerul și șildurile, mânerul punându-l pe o vitrină din sufragerie, astfel ca cei doi inculpați minori să nu intre în dormitoarele în care se aflau cadavrele. Inculpatul a răscolit lucrurile din acele dormitoare, în căutarea de bani și a cheii apartamentului. A declarat la urmărirea penală că sub perna de sub capul mamei sale a găsit cheia apartamentului și suma de aproximativ 4 milioane lei, după care a plecat în oraș.
În dimineața zilei de 22 septembrie 2002, inculpatul a frecventat restaurantul K., iar în jurul orelor 8,30, a fost prezent în locuința lui P.C.M., căreia i-a oferit 3 trandafiri albi, invitând-o în oraș. Cei doi au mâncat la un restaurant din zona gării, după care s-au deplasat la Biserica „Sf. Petru și Pavel” din acea zonă, unde inculpatul a aprins 9 lumânări. În jurul prânzului, inculpatul a revenit la domiciliu și după ce a dat de mâncare celor doi copii, a sunat la părinții soției, vorbind cu aceasta. În jurul orelor 14,00, inculpatul a fost în localitatea Roma la părinții soției sale, pe care a invitat-o în Botoșani, pentru a lua ceilalți doi copii și a-i aduce la Roma. În momentul în care a intrat în sufragerie, fiica acesteia M.I., venea din cele 2 dormitoare, reușind să ia mânerul de la clanța ușii de pe vitrină și să deschidă ușa dintre sufragerie și primul dormitor.
Inculpatul a luat mânerul de la clanța ușii, însă soția acestuia i-a solicitat să i se permită să folosească baia, însă acesta a refuzat să-i deschidă ușa de la primul dormitor.
La insistențele soției sale, acesta a închis ușa celui de-al doilea dormitor, a stat în picioare în fața locului spre care era orientat capul cadavrului L.V., care era în întregime acoperit cu plapuma, și i-a permis acesteia să meargă la baie. L.E., văzând manifestările inculpatului, precum și lipsa membrilor din familie, a realizat că s-a întâmplat o mare nenorocire, sens în care a luat în mare gravă copii și a plecat la o soră a ei, P.F., unde a dormit în noaptea de 22 septembrie 2002. În aceeași zi, respectiv 22 septembrie 2002, la ora 17,13, inculpatul a sunat-o din nou pe prietena sa P.C.M. de la telefonul părinților săi.
În noaptea de 22 septembrie 2002, acesta era cazat la Hotelul T., achitând suma de 300.000 lei. În noaptea de 24 septembrie 2002 s-a cazat la același hotel, pentru a achitat suma de 500.000 lei.
În ziua de 24 septembrie 2002, de la telefonul părinților inculpatului au fost apelate mai multe numere internaționale în SUA. Aceste numere s-au repetat și în zilele de 25, 26 și 27 septembrie 2002, un telefon fiind dat și în Grecia, unde inculpatul avea un văr și unde intenționa să meargă în ziua de 5 octombrie 2002.
În perioada 22-27 septembrie 2002, inculpatul s-a plimbat cu taxiul, a frecventat unități de alimentație publică și discoteci în compania prietenei sale P.C.M., precum și a martorilor A.E. și A.D.
În dimineața de 27 septembrie 2002, R.M. l-a întrebat pe inculpat dacă nu au în casă sau la subsol vreun animal mort, întrucât a început să simtă un miros de cadavru, care ajunsese să fie insuportabil.
În aceeași zi, inculpatul s-a hotărât să scape de cadavre. S-a deplasat cu 2 sticle de plastic la stația P.E.C.O., de unde a cumpărat 4 litri benzină, în jurul orelor 10,00, a revenit acasă, a luat cadavrul mamei, care l-a dus la baie, așezându-l în cadă. Peste cadavru a stropit cu cca. 1 litru benzină, după care i-a dat foc. În momentul în care a început să ardă îmbrăcămintea cadavrului, a început să iasă fum. Temându-se ca vreun vecin să nu sesizeze pompierii, a dat drumul la apă în cadă, stingând ceea ce ardea, după care a deschis geamul celui de-al doilea dormitor, lăsând să iasă fumul afară.
În noaptea de 27 septembrie 2002 L.S. a fost împreună cu P.C.M. și A.E. la discotecă, până în jurul orelor 3,00-3,30, când inculpatul le-a condus acasă, urmând să revină în jurul orelor 4,30.
În jurul orelor 6,00, inculpatul se deplasa împreună cu P.C.M. la Iași, cu autobuzul. În ziua de 30 septembrie 2002, inculpatul a sunat-o pe A.E., spunându-i să-și ia pașaportul întrucât la 5 octombrie 2002, urmau să plece în Grecia.
În după amiaza de 1 octombrie 2002, în jurul orelor 18,00, inculpatul s-a reîntors de la Iași. În aceeași zi A.M. din Botoșani, a sunat la poliție, sesizând că din apartamentul familiei L. emană un miros greu cadaveric.
În timp ce o echipă operativă efectua cercetări la fața locului, inculpatul s-a deplasat cu un taxi la locuința martorei A.E., unde și-a lăsat geanta de voiaj, după care a mers la barul L., unde au servit masa, după care s-a deplasat la discoteca de la Casa Sindicatelor, în jurul orei 23,00, inculpatul fiind identificat de către organele de poliție și condus pentru efectuarea de cercetări.
Cu prilejul cercetării la fața locului, au fost identificate ciocanul și cuțitul, care au fost folosite la suprimarea vieții victimelor, cele două sticle cu benzină, de pe una din ele fiind ridicate impresiuni digitale, o fotografie decupată parțial, două înscrisuri, având conținutul “E. vezi că ți-am lăsat un bilet înăuntru” și „E., dacă vii, spune-mi unde te găsesc, lasă-mi un bilet, că luni te-am căutat toată ziua, spune-mi unde stai ca să te iau. Pa, te iubesc, S.”.
Cu prilejul percheziției corporale s-a ridicat de la inculpat și cheile apartamentului.
Procedându-se la autopsia cadavrelor s-au constatat următoarele:
Moartea lui L.M. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorie acute, ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu fractură de boltă craniană și dilacerare cerebrală consecutivă.
Leziunile traumatice cranio-cerebrale au putut fi produse prin loviri cu un corp dur, de formă pătrată (ciocan), iar partea latero-cervicală dreaptă, prin lovire cu un obiect tăietor-înțepător.
S-a concluzionat că între leziuni și moartea victimei există legătură cauzală directă, necondiționată, moartea putând data din 22 septembrie 2002.
Moartea lui L.V. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorie acută, ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu fractură temporală cu înfundare.
Fractura temporală stângă a putut fi produsă prin lovire cu un corp dur (ciocan), iar plaga de la nivelul hemitoracelui stâng prin lovire cu un obiect tăietor (înțepător). Leziunea sigură și direct mortală a fost fractura temporală stângă.
Moartea lui L.L. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fracturi craniene multiple și a unui traumatism deschis hemitorace stâng cu plăci pulmonare.
Leziunile craniene constatate au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur (ciocan), iar cele toraco pulmonare prin loviri repetate cu un obiect tăietor-înțepător. Examenul genital efectuat a fost neconcludent, datorită stării de putrefacție avansată.
Moartea lui L.G. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu fractură cu înfundare frontală dreaptă. Leziunile au putut fi produse cu un corp dur (ciocan). Datorită stării de putrefacție avansată, examenul genital nu a fost relevant.
La toate victimele, între leziunile descrise și moartea acestora, există legătură de cauzalitate directă și necondiționată, moartea putând data din 21 septembrie 2002.
Inculpatul a fost expertizat psihiatric, constatându-se că prezintă tulburări de personalitate de tip antisocial; că păstrează capacitatea de apreciere critică, a conținutului și consecințelor faptelor sale, și totodată are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru este cercetat.
Raportul de expertiză a fost avizat de comisia de avizare și control de pe lângă I.M.L. București.
În raport de expertiză psihiatrică, inculpatul motivează fapta, invocând faptul că familia sa făcea parte dintr-o sectă de penticostali și din cauza ei nu putea să-și cumpere un televizor sau să ceară un pahar și că a făcut-o pentru „ca să mă eliberez de stres”.
La urmărirea penală, inculpatul a recunoscut fapta comisă precizând în declarațiile sale în detaliu, activitatea sa infracțională din noaptea de 21 septembrie 2002, cu specificarea că nu le regretă.
Împotriva sentinței, inculpatul a formulat apel, solicitând achitarea, întrucât nu a comis el fapta, indicându-l ca autor al crimei pe tatăl său.
Instanța de control judiciar, prin decizia penală nr. 340 din 24 noiembrie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Și împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs solicitând în principal, achitarea sa, invocând prevederile art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., motivat de faptul că nu se face vinovat de săvârșirea faptei.
În subsidiar, față de contradictorialitatea probatoriilor a cerut restituirea dosarului la parchet pentru completarea urmăririi penale, conform prevederilor art. 333 C. proc. pen.
Și, în sfârșit, într-un subsidiar îndepărtat, reducerea pedepsei față de circumstanțele personale.
Examinând hotărârile atacate prin prisma cazului de casare, prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 și 14 C. proc. pen., în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată recursul nefondat, urmând a fi respins, ca atare.
Din analiza probelor administrate, rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt certă, lămurită sub toate aspectele, care în final a condus la constatarea vinovăției inculpatului prin aprecierea probelor ori a unor situații colaterale (relațiile tensionate dintre inculpat și familia sa).
Instanțele s-au preocupat să lămurească împrejurări și situații de natură a dovedi în mod indubitabil vinovăția inculpatului, pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave cu atât mai mult cu cât acesta, ulterior primelor declarații, a încercat să nege că ar fi comis omorurile.
La urmărirea penală inculpatul a recunoscut întru-totul și fără regrete fapta comisă, relatând în detaliu activitatea sa infracțională din noaptea de 21 septembrie 2002. Ulterior, inculpatul a negat fapta, indicând drept autor al crimei pe tatăl său. În mod corect, însă s-a stabilit că această susținere nu are relevanță în cauză, atâta timp cât prin nici o probă administrată nu s-a făcut dovada că tatăl său s-ar fi aflat în acea noapte în locuință, acesta fiind plecat de la domiciliu de mai mult timp. Cu ocazia efectuării expertizei psihiatrice, inculpatul a recunoscut, de altfel, săvârșirea infracțiunii, susținând că făcea parte dintr-o sectă de penticostali, care-i interzicea să-și cumpere televizor sau consumul de băuturi și că „a făcut-o pentru a se elibera de stres”.
Martorul audiat în instanță, B.V.R. a confirmat faptul că în acea noapte inculpatul a dormit în domiciliul său. Această declarație se coroborează cu faptul că asupra inculpatului s-a găsit cheia apartamentului și nici o forțare la butucul yalei, astfel că tatăl inculpatului nu putea pătrunde în apartament.
Martora P.C.M. a declarat, de asemenea că, în noaptea de 21 septembrie 2002 nu a fost cu inculpatul, susținând că a fost cu acesta cca. o oră la 21 septembrie în parc. Martorul L.N. (coleg de cameră în arestul poliției aproximativ 2 luni) a arătat că inculpatul i-a relatat cu lux de amănunte, modalitatea comiterii celor patru crime.
Pe de altă parte, soția inculpatului a susținut că în 22 septembrie 2002 când s-a întors de la țară, a observat ceva în neregulă în apartament, fiindu-i interzis de inculpat să intre în camere.
Tot soția inculpatului a relatat susținerile fratelui acestuia care, după eliberarea din penitenciar, venind acasă a povestit cum a comis inculpatul cele patru crime.
De asemenea, urma papilară plină de sânge a inculpatului, găsită de organele de urmărire penală, pe receptorul telefonului confirmă vinovăția inculpatului.
Ca atare, Curtea constată că motivul invocat de inculpat în recurs, în sensul nevinovăției sale, și care vizează achitarea, nu poate fi primit.
În același context, constatându-se că în cauză s-au administrat toate probatoriile, nici motivul invocat privind restituirea cauzei la organul de urmărire penală, nu poate fi primit.
Sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea constată de asemenea, că au fost respectate prevederile art. 72 C. pen.
Astfel, la stabilirea și individualizarea pedepsei, instanțele au avut în vedere limitele de pedeapsă stabilite de lege, pericolul social al faptei abominabile comise, persoana inculpatului, care este recidivist și nu în ultimul rând, poziția procesuală nesinceră avută în fața instanței, cât și poziția acestuia de a nu fi regretat fapta comisă, astfel încât, o reducere a pedepsei nu se justifică.
În consecință, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive a inculpatului de la 2 octombrie 2002.
Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.S. împotriva deciziei penale nr. 340 din 24 noiembrie 2003 a Curții de Apel Suceava.
Deduce din pedeapsă timpul arestării preventive a inculpatului de la 2 octombrie 2002, la 19 martie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2004.