Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 390/A/2017

Şedinţa publică din 09 noiembrie 2017

Decizia nr. 390/A/2017

Asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 163/F din 18 septembrie 2017, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 485 alin(1) lit. b) teza finală C. proc. pen., a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul A. cercetat în Dosarul nr. x/D/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală pentru săvârșirea infracțiunii de manipularea pieței de capital prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplic. art. 5 C. pen. și a trimis dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că la data de 1 septembrie 2017 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Structura Centrală, în conformitate cu art. 483 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a înaintat instanței competente, Curtea de Apel București, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul A. împreună cu actele de urmărire penală efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2017, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2/2017 pe rolul instanței.

Cu privire la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, instanța de fond a constatat formal îndeplinite condițiile privind obiectul și conținutul acestuia, însă a apreciat că soluția la care s-a ajuns este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului.

Totodată, a apreciat că motivația parchetului pentru alegerea sancționării infracțiunii în cauză, comisă sub imperiul codului penal anterior, respectiv acordarea beneficiului amânării pedepsei închisorii, a fost calitatea de avocat a inculpatului, calitate în raport de care parchetul a apreciat că se impune evitarea unei condamnări sau oricăror interdicții care ar putea avea efect negativ asupra demnității exercitării profesiei, pe viitor.

Din contră, Curtea de apel a considerat că o asemenea motivație nu poate avea semnificație juridică, întrucât nu se raportează la criterii legale de individualizare, iar în raport cu natura infracțiunii comise, luând în considerare mijloacele folosite și urmarea produsă, s-a apreciat că gravitatea participației penale face necesară și justifică aplicarea unei pedepse întrucât în acest mod este respectat principiul proporționalității.

Diferit de teza acuzării, instanța de fond a apreciat că, împrejurarea că inculpatul în cauză are calitatea de avocat, așa cum rezultă din actele dosarului, cu o experiență în domeniul dreptului comercial de peste 15 ani, nu poate conduce la crearea - în planul răspunderii penale - a unei situații de favoare, însăși ideea de justiție negociată excluzând, de plano, posibilitatea de a crea aparența că aceasta ar putea înclina balanța în funcție de calitatea specială a inculpatului sau alte considerente de ordin subiectiv, conchizând a constata că beneficiul amânării aplicării pedepsei, în cauza dată, nu se justifică, fiind excesiv disproporționat in raport cu infracțiunea comisă și dovedită, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Împotriva sus-menționatei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și inculpatul A. pentru motivele susținute oral, astfel cum se află consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, precum și arătate în scris, după cum au fost depuse la dosarul cauzei.

În esență, reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea apelului declarat de către parchet, desființarea sentinței apelată și, în rejudecare, admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției, stabilirea unei pedepse de 2 ani închisoare și să se dispună amânarea aplicării pedepsei, apreciind considerentele care au stat la baza soluției dispusă de instanța de fond, ca fiind neîntemeiate.

În acest sens, a făcut referire la contribuția inculpatului A. la atingerea scopului urmărit de inculpații B. și C., precum și la starea de pericol social creată prin săvârșirea faptei, apreciind că referirile instanței la valoarea socială ocrotită și la urmarea produsă prin săvârșirea infracțiunii, sunt nejustificate în raport de faptul că atingerea adusă acestor valori sociale este una tipică.

Totodată, a susținut că raționamentul prin care aspectele de ordin subiectiv (calitatea de avocat a inculpatului și alte elemente de ordin subiectiv), au fost excluse de plano, de către prima instanță, în cadrul procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției, contravine disp. art. 83 alin. (1) lit. d) C. pen. care, cu referire la condiția subiectivă pentru aplicarea soluției de amânare a aplicării pedepsei, fac referire la persoana inculpatului.

Nu în ultimul rând, a mai susținut că aceeași situație a inculpatului este incidentă și în cazul unui alt inculpat din același dosar de urmărire penală, respectiv D. care, de asemenea, a fost folosit de către cei 2 coinculpați - B. și C. - pentru achiziționarea de acțiuni în cadrul fondului de investiții și cu privire la care anterior s-a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de către Curtea de Apel București. Astfel, soluția dispusă în cauză vine în contradicție cu o altă soluție pronunțată asupra aceleiași situații de fapt.

Inculpatul, în esență, a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii atacate și admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției, ca prim argument invocând puterea de lucru judecat privind fapta săvârșită de inculpat în participație cu inculpatul D., arătând că față de inculpatul D. s-a dat o hotărâre definitivă, la dosar fiind depusă în extras soluția instanței, precum și acordul de recunoaștere încheiat de D. cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, Structura Centrală.

Un al doilea motiv de apel a vizat reținerea unei situații inexacte de către instanța de fond, la paginile 10-14 din hotărârea apelată analizându-se o situație de fapt diferită de cea reținută în acord, respectiv mai multe presupuse infracțiuni săvârșite de către inculpatul A. Or, la dosar este depusă Ordonanța Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism-ului - Structura Centrală prin care s-a dat o soluție de clasare cu privire la respectivele fapte pe motiv că nu există sau că nu au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

Un al treilea motiv de apel a vizat greșita reținere a unor criterii de individualizare a aplicării pedepsei, care țin strict de persoana făptuitorului, or, aceste criterii nu sunt analizate de instanța de fond, respectiv conduita anterioară și ulterioară săvârșirii faptei, încercarea inculpatului de a remedia consecințele faptei săvârșite.

Un ultim argument invocat în susținerea admiterii apelului a vizat circumstanțele personale ale inculpatului, care are o familie închegată, un copil minor în întreținere, a făcut numeroase acte de caritate în calitate de donator anonim și are o carieră apreciată, circumstanțe față de care a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse așa cum susține instanța de fond.

Examinând apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de inculpatul A. prin prisma textelor legale incidente și a motivelor invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 478 C. proc. pen. - Titularii acordului de recunoaștere a vinovăției și limitele acestuia

(1) În cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat.

(2) Efectele acordului de recunoaștere a vinovăției sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.

(3) Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi inițiat atât de către procuror, cât și de către inculpat.

(4) Limitele încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției se stabilesc prin avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior.

(5) Dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, se poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției distinct cu fiecare dintre aceștia, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților pentru care nu s-a încheiat acord.

(6) Inculpații minori pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu încuviințarea reprezentantului lor legal, în condițiile prezentului capitol.

Art. 479 - Obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției

Acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia, respectiv felul măsurii educative ori, după caz, soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Art. 480 - Condițiile încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) Acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani.

(2) Acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului. La încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, asistența juridică este obligatorie.

(3) *** Abrogat;

(4) Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpații minori se va ține seama de aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime.

Art. 481 - Forma acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) Acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie în formă scrisă.

(2) În situația în care se încheie acord de recunoaștere a vinovăției, procurorul nu mai întocmește rechizitoriu cu privire la inculpații cu care a încheiat acord.

Art. 482 - Conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției

Acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde:

a) data și locul încheierii;

b) numele, prenumele și calitatea celor între care se încheie;

c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin. (1);

d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului;

e) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege;

f) probele și mijloacele de probă;

g) declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală;

h) felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat;

i) semnăturile procurorului, ale inculpatului și ale avocatului.

Art. 483 - Sesizarea instanței cu acordul de recunoaștere a vinovăției;

(1) După încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul sesizează instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond și trimite acesteia acordul de recunoaștere a vinovăției, însoțit de dosarul de urmărire penală.

(2) În situația în care se încheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpați, iar pentru celelalte fapte sau inculpați se dispune trimiterea în judecată, sesizarea instanței se face separat. Procurorul înaintează instanței numai actele de urmărire penală care se referă la faptele și persoanele care au făcut obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției.

(3) În cazul în care sunt incidente dispozițiile art. 23 alin. (1), procurorul înaintează instanței acordul de recunoaștere a vinovăției însoțit de tranzacție sau de acordul de mediere.

Art. 484 - Procedura în fața instanței;

(1) Dacă acordului de recunoaștere a vinovăției îi lipsește vreuna dintre mențiunile prevăzute la art. 482 sau dacă nu au fost respectate condițiile prevăzute la art. 483, instanța dispune acoperirea omisiunilor în cel mult 5 zile și sesizează în acest sens conducătorul parchetului care a emis acordul.

(2) La termenul fixat se citează inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată. Instanța se pronunță asupra acordului de recunoaștere a vinovăției prin sentință, în ședință publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului și avocatului acestuia, precum și, dacă sunt prezente, a celorlalte părți și a persoanei vătămate.

Art. 485 - Soluțiile instanței;

(1) Instanța, analizând acordul, pronunță una dintre următoarele soluții:

a) admite acordul de recunoaștere a vinovăției și pronunță soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului;

b) respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

(2) Instanța poate admite acordul de recunoaștere a vinovăției numai cu privire la unii dintre inculpați.

(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b), instanța se pronunță din oficiu cu privire la starea de arest a inculpaților.

(4) Dispozițiile art. 396 alin. (9), art. 398 și art. 399 se aplică în mod corespunzător.

În motivarea acordului, parchetul a arătat că:

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului A. săvârșirea infracțiunii de manipularea pieței de capital prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (descrisă la lit. a), din Ordonanța nr. 83/D/P/2014 din data de 16 octombrie 2015) constând în aceea că:

În data de 13 februarie 2013, SC E. SRL a vândut către SIF F. SA (la care B. deține funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director general) pachetul de 262.294 acțiuni ale SC G. SA, pentru suma de 20.340.000 lei (circa 5 milioane de euro), suma fiind încasată de SC H. SA (la data transferului SC I. SRL) în contul deschis la SC K.K. SA.

Suma de 20.340.000 lei încasată de SC H. SA în contul acțiunilor SC G. SA de la SIF F. SA a fost folosită pentru realizarea a două obiective: achiziționare a de acțiuni ale SIF F. SA de pe piața bursieră și restituirea către D. a sumei de 250.000 de euro.

Astfel, în ceea ce privește achizițiile de acțiuni simbol SIF 1 de către SC H. SA acestea s-au efectuat prin intermediul brokerilor SC J. SA și SSIF K. SA, conturile acestora fiind alimentate cu suma totală de 19.043.287,39 lei, din care au fost folosiți efectiv 18.957.110 lei pentru achiziționarea unui număr de 13.820.000 acțiuni simbol SIF1:

- la data de 07 martie 2013 - au fost achiziționate 4.338.000 acțiuni SIP1, pe segmentul deal al pieței x, prin două tranzacții;

- la data de 08 martie 2013 - pentru achiziționarea a 4.040.000 acțiuni SIF1, prin 11 tranzacții, din care 2 pe segmentul Deal (4.000.000) și 9 pe Regular (40.000) prin intermediul SC J. SA, precum și a 500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA Cluj.

- La data de 13 martie 2013 - au fost achiziționate 1.500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SC J. SA.

- La data de 18 martie 2013 - au fost achiziționate 2.442.000 acțiuni (2 tranzacții), prin intermediul SC J. SA.

- La data de 22 martie 2013 - au fost achiziționate 1.000.000 acțiuni SIF 1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA.

Din coroborarea tranzacțiilor financiar-bancare cu cele bursiere, a rezultat că sumele de bani primite de SC H. SA de la SIF F. SA au fost folosite la cumpărarea de acțiuni ale SSIF F. SA, pentru a consolida controlul lui C. și B., în cadrul SIF 1.

Din cronologia tranzacțiilor realizate în perioada 7 martie 2013-22 martie 2013 coroborat cu încheierea succesivă a contractelor de cesiune acțiuni ale SC G. SA rezultă următoarele:

- prin contractul din data de 2 mai 2012, certificat la data de 4 mai 2012, pachetul de 262.294 de acțiuni aparținând SC G. SA a fost vândut de SC L. LTD către compania off-shore SC M. LTD Nicosia pentru o suma de 7 milioane de euro, plătibilă în 12 luni de la data semnării, avansând suma de 26.000 euro la data de 11 iulie 2013 cu justificarea cesiune părți sociale.

- prin contractul din data de 16 iulie 2012 pachetul de 262.294 acțiuni SC G. SA a fost vândut de SC M. LTD către SC E. SRL București (în prezent, SC H. SA), pentru suma de 7.090.000 euro, din care au fost achitată suma 250.000 euro la data de 19 iulie 2012, urmând ca restul să fie achitat în rate trimestriale până la data de 31 decembrie 2013. De subliniat faptul că părțile au convenit în cadrul acestui contract ca penalitățile în caz de neplată să fie în valoare de 0,15% din suma scadentă pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, în scopul garantării obligației de plată cumpărătorul se obliga să constituie în favoarea vânzătorului o ipotecă mobiliară asupra tuturor acțiunilor ce fac obiectul vânzării

- la data de 13 februarie 2013 SC E. SRL (în prezent SC H. SA) a vândut către SIF F. SA pachetul de 262.294 acțiuni ale SC G. SA, pentru suma de 20.340.000 lei, suma fiind încasată la aceeași dată de SC H. SA (cu denumirea la data transferului SC I. SRL) în contul deschis la SC K.K. SA.

- după încasarea sumei de bani, deși exista obligația de plată a restului de preț către SC M. LTD, în urma hotărârii luate de către D. și A., la solicitarea lui B. și C., s-a efectuat achiziția unui număr de 13.820.000 acțiuni simbol SIF1 prin intermediul brokerilor SC J. SA și SSIF K. SA - conturile acestora fiind alimentate cu suma totală de 19.043.287,39 lei, din care au fost folosiți efectiv 18.957.110 lei -, după cum urmează:

- la data de 07 martie 2013 - au fost achiziționate 4.338.000 acțiuni SIF1, pe segmentul deal al pieței x, prin două tranzacții;

- la data de 08 martie 2013 - folosită pentru achiziționarea a 4.040.000 acțiuni SIF1, prin 11 tranzacții, din care 2 pe segmentul Deal (4.000.000) și 9 pe Regular (40.000) prin intermediul SC J. SA, precum și a 500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA Cluj.

- la data de 13 martie 2013 - au fost achiziționate 1.500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SC J. SA.

- la data de 18 martie 2013 - au fost achiziționate 2.442.000 acțiuni (2 tranzacții), prin intermediul SC J. SA.

- la data de 22 martie 2013 - au fost achiziționate 1.000.000 acțiuni SIF 1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA.

La data de 19 iulie 2012, urmare a schimbării acționarului majoritar al SC G. SA, reprezentantul societății SC G. SA, respectiv C. a depus la SC I.I. SA o declarație privind beneficiarul real al contului acestei societăți indicând-o pe N. (aceasta este sora lui O., deci cumnata lui P. (fratele lui C.). Din răspunsul formulat de SC I.I. SA prin adresa din 26 februarie 2015 reiese că persoana care a corespondat cu funcționarul bancar în privința contului deschis la SC I.I. SA de SC M. Ltd este chiar B., care a indicat-o tot pe N. ca beneficiar real al contului și al disponibilităților din cont.

În urma perchezițiilor efectuate la sediul SC R. SA din Calea x, s-au găsit documente de înmatriculare privind mai multe societăți nerezidente, printre care și SC M. Ltd (respectiv, certificat de înmatriculare din 12 iulie 2012, certificat de încorporare fiscală, mai multe traduceri autentificate la B.N.P., S., înscris conținând acționarii nominali ai societății 20 ianuarie 2012, înscris conținând numărul de cont bancar al societății din 28 aprilie 2014 și IBAN-ul aferent, precum și un înscris conținând corespondența electronică dintre T., B. și U., iar ca destinatar secundar V. - asistenta lui B., respectiv C., X., Z., Y., A.A.. Totodată, în urma perchezițiilor domiciliare la locuința inculpatului C., au fost găsite mai multe înscrisuri, inclusiv o schemă redactată olograf, din care rezultă în afara oricărei urme de îndoială, că alături de inculpatul B. cunoștea identitatea beneficiarului real interpus de aceștia în cadrul SC M. Ltd, precum și modul în care urmau să folosească în continuare acest vehicul financiar.

De altfel, aceeași persoană, cetățean libanez a fost folosită ca beneficiar real și la SC B.B. Ltd., un alt vehicul financiar folosit de către inculpați. Totodată, din răspunsul formulat de autoritățile cipriote către C.C. la data de 24 februarie 2015 rezultă din istoricul beneficiarilor reali ai persoanei juridice nerezidente SC M. Ltd că în perioada 1 ianuarie 2012 - 12 martie 2012 societatea nu avea beneficiar real, fiind fără activitate și deținută de agentul cipriot SC D.D. Ltd, iar ulterior în perioada 12 martie 2012-30 aprilie 2012 societatea a avut ca prim beneficiar real pe Sahar Lakkis, iar din data de 30 aprilie 2012 până la data de 13 septembrie 2013 1-a avut ca beneficiar real pe cetățeanul libanez J.J. (persoană interpusă de C. și B.).

Prin întreaga modalitate descrisă mai sus, inculpații B. și C. i-au determinat pe inculpații D. și A. să realizeze achizițiile de acțiuni SIF 1, folosind ca procedeu fictiv de tranzacționare, ascunderea identității proprietarului real al acțiunilor SIF 1 (prev. art. 163 lit. d) din Regulamentul E.E. nr. 32/2006), astfel încât să permită celorlalți doi inculpați să aibă dețineri de acțiuni SIF 1, cu încălcarea dispozițiilor art. 2861 din Legea nr. 297/2004 rep., respectiv art. 116 alin. (1) din Regulamentul E.E. nr. 1/2006, art. 150 alin. (1) și alin. (2) rap. la art. 148 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2) lit. d) pct. 2 și 3 din Regulamentul E.E. nr. 1/2006. Astfel, la data semnării ordinelor de achiziție acțiuni SIF1 de către SC I. SRL (ulterior SC H. SA), inculpații B. și C. dețineau controlul asupra a 16,261 % din acțiunile SIF 1, inclusiv drepturile de vot aferente (prin intermediul SC R. SA, SC F.F. SA, SC G.G. Ltd, SC B.B. Ltd.). Practic, cei doi inculpați au urmărit să-și consolideze controlul asupra drepturilor de vot In cadrul SIF1, pentru a-și putea impune politica managerială, contra intereselor celorlalți acționari.

Procedeul fictiv întrebuințat a constat în:

- utilizarea de către inculpații B. și C. a vehiculului investițional SC M. Ltd pentru a dobândi acțiuni SIF 1, cu ascunderea identității adevăratului beneficiar al achiziției de acțiuni SIF1.

- pentru ascunderea identității, B. și C. au solicitat lui D. și lui A. ca, în calitate de asociați ai persoanei juridice SC I. SRL (ulterior SC H. SA), să folosească banii încasați din vânzarea acțiunilor SC G. SA către SIF F. SA pentru achiziția de acțiuni simbol SIF 1, de pe piața de capital, în condițiile în care SC I. SRL (ulterior SC H. SA) avea de achitat contravaloarea pachetului de acțiuni SC G. SA către SC M. Ltd. Având în vedere că inculpații B. și C., care exercitau controlul în fapt asupra SC M. Ltd, aveau un drept de ipotecă asupra acțiunilor deținute de inculpații D. și A., pentru achitarea prețului pachetului de 262.294 acțiuni ale SC G. SA, cei din urmă au prefigurat că prin neachitarea prețului, inculpații B. vor prelua vehiculul investițional SC H. SA, împreună cu acțiunile deținute de către aceasta la SIF 1.

- inculpații D. și A. au acceptat să dețină calitatea de asociați la SC I. SRL (actuala SC H. SA), în condițiile art. 29 alin. (2) din statutul profesiei de avocat, urmărind însă să acționeze pentru inculpații B. și C., sens în care au și mandatat-o pe H.H., ca în calitate de administrator la SC I. SRL (actuala SC H. SA) să declare la SSIF SC J. SA și la SSIF K. SA, care a intermediat tranzacțiile cu acțiuni SIF1, să declare că beneficiarul acestor tranzacții este SC I. SRL (actuala SC H. SA), deși în realitate tranzacțiile se efectuau sub controlul lui B. și C., ajutându-i astfel să își ascundă deținerile de acțiuni simbol SIF1 cu încălcarea prevederilor art. 2861 din Legea nr. 297/2004 rep., respectiv art. 116 alin. (1) din Regulamentul E.E. nr. 1/2006, art. 150 alin. (1) și alin. (2) rap. la art. 148 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2) lit. d) pct. 2 și 3 din Regulamentul E.E. nr. 1/2006

- în realizarea aceluiași scop al ascunderii identității adevăraților proprietari ai acțiunilor SIF1 achiziționate prin intermediul SC H. SA, inculpații B. și C. au declarat la instituției de credit SC I.I. SA ca beneficiar real al SC M. Ltd pe N. (aceasta fiind sora lui O., deci cumnata lui P. (fratele lui C.), fără a aduce la cunoștința ei acest lucru, persoana interpusă scriptic de B. și C. ca beneficiar real, fiind J.J., aceeași persoană care era folosită și la SC B.B. Ltd (deținătoare a unui procent de 2,53% din capitalul social al SIF F. SA).

S-a arătat că situația de fapt expusă a rezultat din evaluarea următoarelor probe administrate în cursul urmăririi penale:

- declarațiile inculpaților (vol. 1);

- declarațiile martorilor audiați în cauză (vol. 5 și vol. 6);

- răspunsul Autorităților judiciare din Republica Cipru, transmis autorităților judiciare române la data de 15 decembrie 2014, respectiv continuarea acestuia din data de 8 aprilie 2015 (vol. 8-10);

- rulajele de cont de la SC K.K. SA privind tranzacțiile financiare efectuate de către inculpații D. și A., prin intermediul SC H. SA (vol. 30, CD anexat)

- înscrisuri obținute de la SC I.I. SA, privind beneficiarul real al SC G. SA la data de 19 iulie 2012, ulterior preluării de către SC M. Ltd (vol. 30, fila 57);

- proces-verbal de efectuare a percheziției domiciliare la locuința martorei N. din data de 3 noiembrie 2015, precum înscrisurile descoperite în urma percheziției informatice efectuate în baza Mandatelor nr. 166/171/UP din 4 noiembrie 2015, emis de Curtea de Apel București, asupra mediilor de stocare ridicate în urma percheziției domiciliare anterior menționate (vol. 31)

- înscrisuri (ordine de tranzacționare, situații privind tranzacțiile privind instrumentele financiare SIF1 și SIF4) ridicate de la C.C. și operatorul de piață Bursa de Valori București (privind intermediarii SSIF SC J. SA și SSIF K. SA, precum și de la intermediarul SSIF SC J. SA, SC I.I. SA (vol. 18, respectiv vol. 24)

- înscrisuri Oficiul National al Registrului Comerțului (vol. 25-28);

- înscrisuri SC L.L. SA (vol. 20-23).

Succesiunea operațiunilor prin care s-au realizat achizițiile de acțiuni SIF1 și sursa fondurilor pentru acestea este arătată în detaliu, fila 15 din acord.

În același mod, s-a arătat destinația sumelor de bani transferate de către inculpații D. și A., prin intermediul SC I. SRL în sensul că au fost utilizate la achiziția de acțiuni cu simbolul bursier S1F 1.(fila 16 acord)

Parchetul a mai arătat că, împrejurarea că inculpații D. și A. au realizat operațiunile pe piața de capital, în perioada 07 martie 2013 - 22 martie 2013, fiind determinați de către inculpații B. și C., rezultă din faptul că aceștia au deținut controlul economic asupra vehiculului investițional SC M. Ltd. și implicit asupra vehiculului investițional SC I. SRL (actuala SC H. SA) astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului D., ale martorei H.H. precum și din înscrisurile ridicate de la SC I.I. SA, (vol. 30, fila 57).

Totodată, s-a arătat că la percheziția domiciliară efectuată la data de 08 decembrie 2014 la locuința inculpatului C. au fost identificate și ridicate un înscris reprezentând fragment hârtie A4, cu mențiuni executate olograf, precum și o filă A4, tehnoredactată, care conținea adnotări olografe, ce au fost expertizate grafoscopic la data de 26 octombrie 2015 (vol. 11).

Fila A4 olograf conține referiri la persoana juridică nerezidentă SC M. Ltd., respectiv conținutul acesteia descrie amănunțit datele tranzacțiilor privind vânzarea succesivă a pachetului de acțiuni SC G. SA, de la SC M. Ltd, la SIF F. SA, prin intermediul SC I. SRL - actuala SC H. SA (vol. 11, fila 23). Acest înscris reliefează împrejurarea că inculpații B. și C. coordonau pe deplin achizițiile acțiunilor cu simbolul SIF 1, pe piața de capital, utilizând vehicule investiționale și persoane fizice interpuse, în calitate de beneficiari reali ai acestor vehicule. Concluziile raportului de constatare criminalistică din data de 26 octombrie 2015 au reliefat că înscrisul olograf menționat a fost redactat de inculpatul C. (vol. 11, fila 21).

Această modalitate de realizare a achizițiilor de acțiuni SIF1 se circumscrie practicii frauduloase menționate în art. 163 lit. d) din Regulamentul E.E. nr. 32/200611, modificat prin Regulamentul C.C. nr. 5/2017, în scopul eludării interdicției legale de a deține peste 5% din capitalul social al SC F. SA, respectiv a dispozițiilor art. 2861 din Legea nr. 297/2004 rep., respectiv art. 116 alin. (1) și art. 150 alin. (1) și alin. (2) rap. la art. 148 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2) lit. d) pct. 2 și 3 din Regulamentul E.E. nr. 1/2006.

În drept, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală a reținut că fapta descrisă în prezentul Acord de recunoaștere a vinovăției, comisă de inculpatul A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de manipularea pieței de capital, prev. de art. 134 alin. (5) rap. art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Teza descrisă de norma de incriminare din art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 vizează posibilitatea sau influențarea efectivă a prețului unui instrument financiar prin „efectuarea unei tranzacții, plasarea unui ordin sau orice altă activitate sau comportament (.)prin recurgerea la un procedeu fictiv sau orice altă formă de înșelăciune sau artificiu".

Cu privire la încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului parchetul a arătat că este vorba de o unică infracțiune de manipularea pieței de capital, întrucât din textul incriminator reiese că latura obiectivă este formată dintr-o pluralitate de acțiuni, respectiv {„tranzacții sau ordine de tranzacționare care presupun procedee fictive").În cauza de față, D. și A. au impus, la solicitarea inculpaților B. și C., achiziționarea prin intermediul SC I. SRL (actuala SC H. SA) a unor pachete de acțiuni SIF 1, în perioada 07 martie 2013-22 martie 2013, prin intermediul a 17 tranzacții care s-au efectuat în baza a patru ordine emise către brokerul SC J. SA și a altor două ordine emise către SSIF K. SA (vol. 24, CD atașat conținând tranzacțiile din perioada analizată), conturile acestora fiind alimentate cu suma totală de 19.043.287,39 lei, din care au fost folosiți efectiv 18.957.110 lei pentru achiziționarea unui număr de 13.820.000 acțiuni simbol SIF1:

- la data de 07 martie 2013 - au fost achiziționate 4.338.000 acțiuni SIF 1, pe segmentul deal al pieței REGS, prin două tranzacții; 1 la data de 08 martie 2013 - pentru achiziționarea a 4.040.000 acțiuni SIF1, prin 11 tranzacții, din care 2 pe segmentul Deal (4.000.000) și 9 pe Regular (40.000) prin intermediul SC J. SA, precum și a 500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA Cluj.

La data de 13 martie 2013 - au fost achiziționate 1.500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul DEAL (o tranzacție), prin intermediul SC J. SA. I La data de 18 martie 2013 - au fost achiziționate 2.442.000 acțiuni (2 tranzacții), prin intermediul SC J. SA

La data de 22 martie 2013 - au fost achiziționate 1.000.000 acțiuni SIF 1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA.

Seria de tranzacții a fost destinată să ascundă identitatea deținătorului real al acțiunilor, în cazul de față fiind utilizat un procedeu fictiv de interpunere a unei persoane juridice SC I. SRL (actuala SC H. SA) pe care a declarat-o și beneficiar real al tranzacțiilor, pentru a crea aparența că aceasta este cea care urma să dețină acțiunile, fără vreun control din partea inculpaților B. și C., cu care ar fi putut fi declarată concertată de C.C.

Inculpații B. și C. au pus la dispoziția inculpaților D. și A. resursele financiare necesare realizării practicii frauduloase de achiziție de acțiuni SIF1 sub aparența exercitării controlului asupra acestor instrumente financiare (control economic, prin obținerea dividendelor, respectiv a diferenței de valoare în cazul revânzării instrumentelor financiare, și decizional, prin exercitarea dreptului de vot), împrejurare nereală.

S-a arătat că, sub aspect subiectiv, prezintă relevanță următoarele împrejurări:

- utilizarea de către inculpații B. și C. a vehiculului investițional SC M. Ltd și a vehiculului SC I. SRL (actuala SC H. SA) pentru a dobândi acțiuni SIF 1, cu ascunderea identității adevăratului beneficiar al achiziției de acțiuni SIF1, prin achizițiile de acțiuni SIF1 ordonate de inculpații D. și A., cu ascunderea adevăratului beneficiar al acestora, aceștia au determinat reducerea transparenței privind exercițiul real al drepturilor de vot, în condițiile în care chiar inculpații B. și C. dețineau acțiuni SIF1, prin intermediul SC R. SA. deci exercitau drepturile corelative acestora;

- pentru ascunderea identității, B. și C. au solicitat inculpaților D. și A. ca, în calitate de asociați ai persoanei juridice SC I. SRL (ulterior SC H. SA), să folosească banii încasați din vânzarea acțiunilor SC G. SA către SIF F. SA (simbol SIF1) pentru achiziția de acțiuni simbol SIF 1, de pe piața de capital, în condițiile în care SC I. SRL (ulterior SC H. SA) avea de achitat contravaloarea pachetului de acțiuni SC G. SA către SC M. Ltd. Având în vedere că inculpații B. și C., care exercitau controlul asupra SC M. Ltd, aveau un drept de ipotecă asupra acțiunilor deținute de D. și A. la SC I. SRL (ulterior SC H. SA), pentru achitarea prețului pachetului de 262.294 acțiuni ale SC G. SA, cei din urmă au cunoscut că prin neachitarea prețului, inculpații B. și C. vor prelua vehiculul investițional SC H. SA, împreună cu acțiunile deținute de către aceasta la SIF 1.

- prin achizițiile de acțiuni SIF1 ordonate de inculpații D. și A., cu ascunderea adevăratului beneficiar al acestora, s-a realizat o anonimizare a modului în care se realizează schimbarea controlului asupra unor acțiuni SIF1, în sensul că acestea intră sub controlul unei alte persoane care nu deține direct sau indirect acțiuni la SIF F. SA, împrejurare nereală prin raportare la deținerile de acțiuni SIF1 controlate de inculpații B. și C.

- prin achizițiile de acțiuni SIF1 ordonate de inculpații D. și A., cu ascunderea adevăratului beneficiar al acestora, s-a distorsionat transparența privind acțiunile SIF1 din perspectiva free-float-ului deoarece acțiunile achiziționate de cei doi inculpați nu puteau fi revândute din dispoziția acestora, ci, în fapt, doar după ce primeau acordul inculpaților B. și C., or, ceilalți participanți la piață aveau creată impresia falsă că SC I. SRL (actuala SC H. SA) și inculpații D. și A. erau persoane care acționează independent. - prin achizițiile de acțiuni SIF1 ordonate de inculpații D. și A., cu ascunderea adevăratului beneficiar al acestora, s-a distorsionat transparența privind interesul anumitor acționari în acțiunile SIF1.

Inculpatul A. a fost audiat la data de 8 august 2017, și a recunoscut integral acuzația ce face obiectul prezentului acord, formulată de către parchet împotriva sa prin ordonanța de extindere a acțiunii penale din data de 16 octombrie 2015.

Prin Ordonanța nr. 620/D/P/2017 din 29 iunie 2017 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului și ca urmare a intervenirii unei legi penale mai favorabile, respectiv Legea nr. 24/2017, fiind adusă la cunoștința inculpatului la data de 30 iunie 2017, iar la data de 27 iulie 2017, procurorul șef secție a reavizat limitele acordului de recunoaștere a vinovăției.

Cu privire la individualizarea pedepsei, parchetul a apreciat următoarele:

Infracțiunea de manipulare a pieței de capital prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., ce ia fost adusă la cunoștință inculpatului a fost comisă la data de 22 martie 2013, moment în raport cu care a intervenit o succesiune de legi în timp, fiind adoptată Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, fiind aplicabile art. 5 alin. (1) C. pen.

În acest sens, s-a arătat că textul inițial prevedea:

Art. 279 alin. (1) lit. b) „Săvârșirea cu intenție a faptelor prevăzute la art. 237 alin. (3) și art. 245 - 248 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă" rap. la art. 248 și la art. 244 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 297/2004 ,,(5) Manipularea pieței înseamnă: b) tranzacții sau ordine de tranzacționare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de înșelăciune;"

De la data de 1 februarie 2014, până la data 1 aprilie 2017, respectiv până la intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2017, textul incriminator a devenit:

Art. 279 alin. (1) lit. b) „Săvârșirea cu intenție a faptelor prevăzute la art. 237 alin. (3) și art. 245 - 248 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi" rap. la art. 248 și la art. 244 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 297/2004 „(5 Manipularea pieței înseamnă: b) tranzacții sau ordine de tranzacționare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de înșelăciune;"

După data de 1 aprilie 2017, respectiv prin intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2017, textul incriminator a devenit:

Art. 134 alin. (5) „Manipularea pieței, astfel cum este prevăzută la art. 120 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani rap. La art. 120 alin. (1) lit. b) „efectuarea unei tranzacții, plasarea unui ordin sau orice altă activitate sau comportament care influențează sau este probabil să influențeze prețul unuia sau mai multor instrumente financiare, al unui contract spot pe mărfuri conex sau al unui produs licitat având la bază certificate de emisii, prin recurgerea la un procedeu fictiv sau orice altă formă de înșelăciune sau artificiu" coroborat cu art. 121 „practicile de piață acceptate se referă la practicile utilizate în cadrul uneia sau a mai multor piețe și care sunt agreate de C.C., în conformitate cu procedurile europene", respectiv cu art. 155 alin. (2). Reglementările privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață emise de C.C. până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân în vigoare până la adoptarea noilor reglementări emise în temeiul acesteia, cu excepția dispozițiilor contrare."

Parchetul a apreciat ca lege penală mai favorabilă legea nouă, aceasta prevăzând posibilitatea acordării beneficiului amânării pedepsei închisorii luând în considerare calitatea de avocat a inculpatului. Astfel, s-a arătat că la stabilirea legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere și alte interdicții și decăderi ce pot interveni ulterior, prin raportare la dispozițiile art. 27 alin. (1) lit. d) din Legea 51/1995 republicată, conform căruia „dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legi” poate fi exclus din profesie, situație ce poate fi privită ca o sancțiune suplimentară la pedeapsa stabilită prin prezentul acord. De asemenea, s-a avut în vedere că art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 înlătură obligativitatea aplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi.

Pornind de la limitele de pedeapsă reduse cu o treime (8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare), s-a stabilit un cuantum al pedepsei de 2 ani închisoare.

S-a arătat că având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptei prin raportare la circumstanțele reale ale acesteia, respectiv infracțiune săvârșită în domeniul economic, infracțiune de pericol, prin care s-a adus atingere relațiilor sociale stabilite între, investitori pe piața de capital, bazate pe încredere și transparență în efectuarea tranzacțiilor, fără o disimulare a deținerilor de acțiuni, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care se află la primul conflict cu legea penală, fiind avocat în domeniul dreptului comercial, căsătorit și având în întreținere un copil minor, respectiv conduita cooperantă a acestuia, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe durata unui termen de 2 ani, conform art. 83 și art. 84 C. pen.

La data de 19 ianuarie 2017 prin Ordonanța nr. 4544/11-1/2016 au fost avizate de către procurorul șef-secție limitele încheierii acordului de vinovăție cu inculpatul A., însă prin Ordonanța nr. 620/D/P/2017 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului și ca urmare a intervenirii unei legi penale mai favorabile, respectiv Legea nr. 24/2017. La data de 27 iulie 2017, prin Ordonanța nr. 2480/II-1/2017, procurorul șef secție din cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală a reavizat limitele încheierii acordului de vinovăție, potrivit noii încadrări juridice.

Inculpatul A. și-a acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.

Prin urmare, între Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală, prin procurorii care au efectuat urmărirea penală și inculpatul A. asistat de apărătorul ales, după ce inculpatul a recunoscut integral acuzația formulată împotriva sa și încadrarea juridică a faptei, conform art. 478 - art. 482 C. proc. pen., se încheie prezentul Acord de recunoaștere a vinovăției, cu limitele de mai jos:

2 ani închisoare, pedeapsa stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de manipularea pieței de capital, prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

- în baza art. 83 alin. (1) C. pen. urmează a amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani.

- în baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

- în baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

- în baza art. 85 alin. (2) C. pen. urmează a impune inculpatului să execute următoarele obligații:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioada de 45 de zile, în condițiile stabilite de către instanță, după consultarea informațiilor puse la dispoziție de Serviciul de Probațiune, cu privire la posibilitățile concrete de executare existente la nivelul a două instituții din cadrul comunității, conform art. 404 alin. (2) C. proc. pen.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. urmează a se atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Inculpatul va fi obligat la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in faza de urmărire penală.

Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală care au stat la baza încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, în acord cu prima instanță, constată că:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism a efectuat cercetări în Dosarul nr. x/D/P/2014 față de inculpații:

- B., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 și art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și complicitate la manipularea pieței de capital prev. de art. 279 lit. b) rap. la art. 248 și la art. 244 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 297/2004, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.;

- C., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 și art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.;

- D., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.,

complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 și art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.;

- A., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 și art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.;

- M.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., manipularea pieței de capital prev. de art. 279 lit. b) rap. la art. 248 și la art. 244 alin. (5) lit. a) pct. 1 și 2 din Legea nr. 297/2004, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Urmărirea penală în cauză a pus în evidență, în esență, că, în perioada aprilie 2012 - noiembrie 2014, inculpații B., C., D., A., P. și O.O. au constituit un grup infracțional organizat ce a avut ca scop obținerea de sume de bani din patrimoniul SIF F. SA și SIF P.P. SA București, prin delapidarea acestora, fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăți nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienței acestora.

În acest scop, aceștia au folosit persoane juridice nerezidente, precum și persoane juridice de naționalitate română, la care asociați au fost avocați care au deținut pentru aceștia acțiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condițiile art. 286 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, precum și disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obținute prin delapidare. Pentru atingerea scopului infracțional membrii grupării s-au implicat și în operațiuni de manipulare a pieței de capital, prin realizarea unor tranzacții în perioada 12-17 septembrie 2013, prin intermediul SSIF SC J. SA.

Evaluarea probelor administrate în cursul urmăriri penale a permis să se constate că inculpații B. și C. controlează, direct sau indirect, pachetele de acțiuni SIF1, deținute de SC R.R. Ltd, SC S.S. SA, SC B.B. Ltd, SC H. SA, SC T.T. Ltd, SC F.F. SA și SIF P.P. SA societăți ce formează acționariatul SIF F. SA, în total aproximativ 25% din totalul acțiunilor.

Inculpații B. și C. au control indirect asupra SIF P.P. SA în condițiile în care SIF F. SA este acționar principal al societății care administrează SIF P.P. SA.

SSIF F. SA și SIF P.P. SA sunt două societăți comerciale de tipul Alte organisme de Plasament Colectiv, listate pe piața Regular administrată de SC U.U. SA București (1999), aflată sub supravegherea și autorizarea C.C. (anterior datei de 01 mai 2013, a E.E.) care funcționează ca societăți de investiții de tip închis.

Cele două societăți de investiții au fost create prin Programul de Privatizare în Masă început în anul 1993, ca efect al Legii 58/1991, prima etapa fiind transformarea a peste 6.000 de societăți de stat urmau în societăți comerciale. Sarcina controlului si monitorizării acestui proces de privatizare a revenit Fondului Proprietății de Stat, care a păstrat 70% din capitalul social a acestor 6.000 de societăți, si a încă 5 Fonduri regionale ale Proprietății Private, cărora le-a revenit restul de 30%. Aceste 5 Fonduri ale Proprietății Private urmau sa își distribuie aceasta participație de 30% cetățenilor României, schimbându-și ulterior, prin Legea nr. 133/1996, si statutul în SIF-uri. Peste 15 mil. de români au primit în aceste condiții certificate de proprietate cu o valoare nominală de 25.000 lei vechi care puteau fi preschimbate în acțiuni prin intermediul ofertelor primare de acțiuni.

Această primă etapă în procesul de privatizare nu a avut rezultatul scontat, astfel că în anul 1995 s-a realizat o nouă ofertă de privatizare a încă unui lot de 800 de societăți din cele neprivatizate în 1993, statul emițând noi certificate de proprietate nominative cu o valoare nominală de 975.000 de lei vechi, pentru aproape 17 milioane cetățeni români care își puteau schimba aceste certificate în acțiuni la societățile Fondurilor Proprietății Private, astăzi SIF-uri.

Datorită structurii acționariatului SIF F. SA (aproximativ 50% din acțiuni fiind deținute de mici acționari - peste 5 milioane -, controlul asupra 20-25% din acțiuni atrage implicit controlul asupra adunării generale a acționarilor, care numește membrii consiliului de administrație al fondului.

Tocmai din acest motiv, pentru a evita o preluare a controlului asupra societății de un număr restrâns de persoane, Legea nr. 297/2004 și statutul SIF interzic ca un acționar sau un grup care acționează concertat să dețină mai mult de 5% din acțiuni.

Potrivit probelor administrate, inculpații B. și C. au încălcat această interdicție legală, iar controlul exercitat le-a permis acestora delapidarea fondurilor SIF F. SA și folosirea în interes personal a unor beneficii financiare însemnate.

Totodată, probele administrate au relevat participația inculpatului, având calitatea specială de avocat, A. manifestată în acte concrete de sprijin a liderilor grupării B. și C. în atingerea scopului infracțional propus.

În legătură cu această participație relevante sunt circumstanțele factuale din care rezultă, dincolo de orice dubiu, folosirea societății SC G. SA pentru delapidarea SIF F. SA, respectiv obținerea controlului asupra 2,517996% de acțiuni SIF 1, astfel:

SC G. SA (atribuite la data de 11 aprilie 2011) a fost înființată ca efect al divizării parțiale, în anul 2011, a companiei SC R. SA București. Astfel, prin încheierea nr. 49 pronunțată în data de 18 februarie 2011 în Dosarul nr. x/3/2011 de către Tribunalul București s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunii privind divizarea parțială a SC R. SA și reducere a capitalului social conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din data de 24 decembrie 2010. Totodată, instanța de judecată a dispus constituirea și înmatricularea următoarelor societăți comerciale:

- SC G. SA - obiect de activitate ”5051 Hoteluri și alte facilități de cazare similare”;

- SC R. SA (în prezent, redenumită SC V.V. SA București) - obiect de activitate ”3511 Producția de energie electrică”;

- SC X.X. SRL București (în prezent, redenumită SC Z.Z. SA) - obiect de activitate ”6820 Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”;

În urma divizării parțiale SC R. SA București și-a continuat activitatea, doar părți ale patrimoniului său fiind transferate către noile societăți apărute.

În urma divizării, acționariatul societății a fost reprezentat de SC L. Ltd (sediu social în Nicosia, înregistrat în Registrul Companiilor din Cipru) cu 99,99945% din capitalul social și SC Y.Y. SRL cu 0,00055% din capitalul social.

Conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din data de 24 decembrie 2010 din cadrul SC R. SA (semnată de B. în calitate de președinte al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, A.A.A. în calitate de secretar și de B.B.B. - secretar tehnic), SC G. SA îi avea ca acționari pe SC L. Ltd - 96,8729% (conform înscrisurilor ridicate de la SC K.K. SA, beneficiarii reali ai SC L. Ltd sunt P., fratele lui C. și O.O., tatăl lui B.; reprezentantul societății la deschiderea contului - 11 octombrie 2013 este C. despre care se precizează în Hotărârea directorilor acestei societăți că are SC C.C.C. SRL și o listă de acționari minoritari reprezentând 3,1271%, administrator fiind numit C.).

Aceeași Hotărâre Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, a stabilit că acționarii SC R. SA sunt SC L. Ltd cu 99,983% și SC Y.Y. SRL cu 0,017%, administrator fiind B.

În ceea ce privește SC X.X. SRL, prin Hotărârea AGEA din data 24 decembrie 2010 se menționează că societatea va fi deținută 100% de către SC L. Ltd, iar administrator este numit B.. Proiectul de divizare aprobat de Adunarea Generală a Executorilor Acționari din data de 24 decembrie 2010 este redactat în data de 01 octombrie 2010, fiind semnat din partea SC R. SA de către administratorii C., B. și de D.D.D.

În urma divizării, SC G. SA a preluat toate imobilele din orașul SC G. SA, județul Prahova, precum și orice drepturi sau obligații rezultate din exploatarea acestora și totodată, a preluat obligația de restituire către SC I.I. SA a creditului în valoare de 16.067.150 lei contractat de către SC R. SA (contract de credit din 23 iulie 2007). De asemenea, acționarilor minoritari ai SC R. SA le-au fost distribuite după divizare doar acțiuni ale SC G. SA.

În ceea ce privește SC X.X. SRL, aceasta a preluat toate activele societății situate la adresa din București, sector 1, locație aflată în imediata vecinătate a proiectului imobiliar x.

Începând cu anul 2012, B. și D. au coordonat tranzacții succesive ale unui pachet de 262.294 acțiuni ale SC G. SA București (reprezentând 96,87% din capitalul social în acea perioadă),de la SC L. Ltd Cipru către SIF F. SA, prin interpunerea în acest circuit a unor persoane juridice.

În baza înțelegerilor dintre B. și D., în trimestrul al II-lea al anului 2012, pachetul de 262.294 de acțiuni aparținând SC G. SA a fost vândut de SC L. Ltd către compania off-shore SC M. Ltd Nicosia, pentru o sumă estimată la 1 milion de euro.

Urmare acestei operațiuni și a cererii din 14 mai 2012 (depusă de E.E.E.), Oficiul Național al Registrului Comerțului a înregistrat (la data de 17 mai 2012) schimbarea de acționariat la SC G. SA, prin înlocuirea fostului acționar SC L. Ltd cu SC M. Ltd. Ca urmare a schimbării acționarului majoritar, în data de 19 iulie 2012, reprezentanții SC G. SA depun la SC I.I. SA o declarație privind beneficiarul real al contului acestei societăți indicând-o pe N. de profesie economist, în prezent stabilită în Franța. Aceasta este sora lui O., cumnata lui P. (fratele lui C.), împrejurări de fapt atestate de înscrisurile ridicate de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

La momentul acestei înstrăinări administrator al SC G. SA era C., iar beneficiarii reali ai SC L. Ltd. erau inculpatul O.O. (tatăl lui B.) și inculpatul P. (fratele lui C.), aceștia acceptând să participe la tranzacțiile deghizate cu acțiunile deținute la SC G. SA în vederea obținerii de resurse financiare din cadrul SIF F. SA, banii fiind în fapt destinați a fi folosiți de liderii grupării, inculpații C. și B.

Ulterior, în trimestrul al III-lea 2012, pachetul de 262.294 acțiuni SC G. SA a fost vândut de SC M. Ltd către SC E. SRL București (în prezent, SC H. SA).

Astfel, la data de 07 august 2012, prin cererea de înregistrare mențiuni la Registrul Comerțului s-a luat act de transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor SC G. SA, noul acționar fiind SC H. SA (la acea dată sub denumirea de SC E. SRL).

SC H. SA a fost înființată sub numele de SC E. SRL la data de 08 iunie 2012, obiectul de activitate fiind ”5510 - Hoteluri și alte facilități de cazare similare”. La data înființării acționarii societății erau D. - 50% și Daniel Caramihai - 50%, iar administrator a fost numită H.H. Sediul social al societății a fost stabilit la aceeași adresă la care funcționa și sediul SCP D., A.

La data de 23 ianuarie 2013, prin cererea de înregistrare mențiuni depusă la registrul comerțului și înregistrată, acționariatul SC H. SA (la acea data funcționa sub denumirea SC E. SRL) și-a modificat structura în sensul că este cooptat și A. cu 20% din participații, D. și Daniel Caramihai rămânând cu câte 40%.

La data de 29 ianuarie 2013 se înregistrează la registrul comerțului (cererea din data de 29 ianuarie 2013) ieșirea din acționariatul SC H. SA (la acea dată încă SC E. SRL) a numitului Daniel Caramihai, participația sa fiind preluată de către A.. Astfel, după această nouă modificare societatea era deținută de către A. - 60% și de D. - 40%.

La data de 14 februarie 2013 societatea își schimbă denumirea din SC E. SRL în SC I. SRL, pentru ca, la data de 18 martie 2013 să devină SC H. SA.

Tranzacția cu pachetul de 262.294 acțiuni SC G. SA dintre SC M. Ltd în calitate de vânzător și SC H. SA (la data semnării cu denumirea de SC E. SRL) s-a realizat conform contractului de vânzare-cumpărare din data de 16 iulie 2012. Conform acestui contract, cumpărătorul a fost reprezentat la semnare de către inculpatul D. în baza unei Hotărâri emise în data de 11 iulie 2012, în vreme ce vânzătorul, SC M. Ltd, a fost reprezentat de SC F.F.F. Ltd (administrator unic) prin U. (din probe a rezultat că activitatea de reprezentare a persoanei juridice SC H. SA s-a realizat în fapt de inculpatul D.).

Conform contractului de vânzare-cumpărare prețul pentru pachetul de 96,8729% din acțiunile SC G. SA a fost stabilit la valoarea de 7.090.000 euro plătibili astfel:

- avans în valoare de 250.000 euro (achitat de cumpărător în cinci zile lucrătoare);

- 12 rate trimestriale în valoare de 570.000 euro fiecare (plătibile în intervalul 31 decembrie 2012 - 31 decembrie 2015);

Părțile au convenit în cadrul acestui contract ca penalitățile în caz de neplată să fie în valoare de 0,15% din suma scadentă pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, în scopul garantării obligației de plată cumpărătorul se obliga să constituie în favoarea vânzătorului o ipotecă mobiliară asupra acțiunilor SC G. SA.

SC M. Ltd și-a menținut, chiar și după perfectarea vânzării, controlul asupra SC G. SA aspect ce rezultă din condiția contractuală stipulată la art. 6 (Garanțiile cumpărătorului) lit. e) care prevede că ”Până când prețul de cumpărare a acțiunilor de vânzare nu va fi achitat integral, cumpărătorul nu va efectua și nici nu va accepta vreo schimbare în structura capitalului social al SC G. SA și/sau al cumpărătorului de natură să afecteze controlul asupra SC G. SA în cadrul Adunării Generale a Acționarilor SC G. SA și nici nu va adopta vreo hotărâre referitoare la insolvența, reorganizarea, fuziunea sau divizarea SC G. SA, și, în general, nu va efectua nicio modificare a nivelul actului constitutiv al SC G. SA, cu excepția numirii propriilor administratori, cenzori și nu va înstrăina și/sau greva cu sarcini (altele decât cele existente la data semnării) oricare din proprietățile principale ale SC G. SA și/sau acțiunile de vânzare ale SC G. SA, fără acordul prealabil în scris al vânzătorului”.

La data de 18 iulie 2012 este transferată suma de 250.000 de euro din contul deschis la SC K.K. SA de către SC H. SA (la data tranzacției funcționa sub denumirea SC E. SRL) în contul SC M. Ltd. Suma de 250.000 de euro fusese virată în contul SC H. SA în data de 17 iulie 2012, cu titlul "împrumut asociat D.''

În data de 13 februarie 2013, SC E. SRL a vândut către SIF F. SA (la care B. deține funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director general) pachetul de 262.294 acțiuni ale SC G. SA, pentru suma de 20.340.000 lei (circa 5 milioane de euro), suma fiind încasată la aceeași dată de societate (cu denumirea la data transferului SC I. SRL) în contul deschis la SC K.K. SA.

Suma de 20.340.000 lei încasată de SC H. SA în contul acțiunilor SC G. SA de la SIF F. SA a fost folosită pentru achiziționarea de acțiuni ale SIF F. SA de pe piața bursieră (inculpatul D. și-a recuperat suma de 250.000 de euro).

Suma de 19.043.787,39 lei din fondurile SIF F. SA a fost folosită pentru a efectua o serie de achiziții acțiuni SIF1 de pe piața bursieră prin intermediul brokerilor SC J. SA și SSIF K. SA. Din contul SC H. SA, s-au înregistrat următoarele plăți în valoare totală de 19.043.287,39 lei:

- la data de 07 martie 2013 - suma de 5.951.000,00 lei cu justificarea ”Plata op interbancar mare valoare/urgentă către SC J. SA; cv acțiuni”;

- la data de08 martie 2013 - suma de 6.934.500,00 lei cu justificarea ” Plata op interbancar mare valoare/urgentă către SC J. SA; cv acțiuni”;

- la data de 08 martie 2013 - suma de 692.415,00 lei cu justificarea ” Plata op intern către SSIF K. SA; cv acțiuni 01;”

- la data de 15 martie 2013 - suma de 733.828,00 lei cu justificarea ” Plata op interbancar mare valoare/urgentă către SC J. SA; cv acțiuni”;

- la data de 18 martie 2013 - suma de 3.357.249,39 lei cu justificarea ” Plata op interbancar mare valoare/urgentă către SC J. SA; cumpărare acțiuni”;

- la data de 22 martie 2013 - suma de 1.374.795,00 lei cu justificarea ” Plata op intern către SSIF K. SA; achiziție acțiuni 1”.

Din coroborarea tranzacțiilor financiar-bancare cu cele bursiere, a rezultat că sumele de bani primite de SC H. SA de la SIF F. SA au finanțat cumpărarea de acțiuni ale SIF F. SA tot de la entități controlate de către B. și C., realizându-se, astfel, disimularea deținerilor concertate interzise prin Legea nr. 297/2004, însă prin folosirea sumelor de bani din patrimoniul SIF F. SA.

Exempli gratia, la data de 18 martie 2013, prin intermediul SC J. SA, din conturile SC G.G. SA și SC R. SA (societăți aflate sub controlul lui B. și C.) au fost vândute - în cadrul a două tranzacții de pe segmentul „deal" al SC U.U. SA București un număr de 2.442.000 acțiuni SIF F. SA în cadrul unor tranzacții negociate pe piața Deal, beneficiarul acestora fiind SC H. SA. Ambele tranzacții se desfășoară prin intermediul SC J. SA - SSIF K. SA.

Suma de bani folosită este cea transferată de SC H. SA către SC J. SA la data de 18 martie 2013. În acest context, prin adresa din data de 13 martie 2013 a SIF F. SA s-a raportat către C.C. (fosta E.E.) faptul că s-a depășit pragul maxim de deținere de 5% prin achiziția la data de 12 martie 2013 a 2.000 de acțiuni de către inculpatul C. care acționa concertat cu inculpatul B. (406 de acțiuni SIF1), SC G.G. SA (care deținea 730.000 de acțiuni SIF1) și SC R. SA (26.712.000 de acțiuni SIF1).

La data de 20 martie 2013 se înregistrează la nivelul C.C. (E.E.) adresa SC J. SA din 19 martie 2013 în care instituția este notificată că grupul declarat concertat (C., B., SC R. SA și SC G.G. SA, f.12 d.u.p. nr. 133) a înstrăinat în data de 18 martie 2013 acțiuni ale emitentului SIF1, valoarea pachetului deținut după efectuarea tranzacției fiind de 4,55542%. Din compararea deținerilor membrilor grupului declarat concertat de C.C. rezultă că au fost înstrăinate de către SC R. SA un număr de 1.712.000 acțiuni SIF1 și de către SC G.G. SA 730.000 de acțiuni SIF1.

Suplimentar, din analiza extraselor de cont ale SC J. SA rezultă că în data de 18 aprilie 2013 societatea a efectuat o plată către SC R. SA în valoare de 2.337.230,96 lei cu justificarea ”c/val tranzacții multix (aprox. val a 1.712.000 acțiuni SIF1/1.37lei). Din extrasul de cont al SC R. SA rezultă că suma menționată anterior s-a încasat la data de 18 aprilie 2013 cu aceeași justificare. După creditarea contului cu această sumă au fost efectuate următoarele plăți (contul avea sold de aproximativ 300.000 lei):

- 10 iulie 2013 - schimb valutar 573.689 lei rezultă 129.180 euro care sunt plătiți în aceeași zi în contul x de la Banca Comercială a României;

- 13 august 2013 transferul sumei de 1.601.520 lei în alt cont SC I.I. SA pentru schimb valutar; din acel cont SC I.I. SA, în aceeași zi se schimbă suma de 1.890.756 lei în 427.000 euro; după schimbul valutar, în data de 13 august 2013, se transferă suma de 443.960 euro către SC L. Ltd cu justificarea ”restituire împrumut”;

Din analiza extraselor de cont ale SC J. SA rezultă că,la data de 18 aprilie 2013 societatea efectuează o plată către SC G.G. SA - 996.599,65 lei cu justificarea ”c/val tranzacții multix”- aprox. val a 730.000 acțiuni SIF1/1.37 lei.

În același mod, și cele două operațiuni pe piața deal efectuate în data de 07 martie 2013 cu acțiuni SIF F. SA au avut drept cumpărător firma SC H. SA (având în vedere că valoarea totală a lor a fost de 5.921.370 lei - pachet de 4.338.000 de acțiuni, acoperită din transferul realizat, la aceeași dată, din contul deschis de cumpărător la SC K.K. SA).

Conform datelor existente la nivelul SC L.L. SA la data de 31 martie 2013, SC H. SA era proprietara unui număr de 13.820.000 de acțiuni SIF F. SA, în condițiile în care, la raportarea din data de 28 februarie 2013, această societate nu avea acțiuni. Totodată,după de 22 martie 2013, data la care s-a făcut ultimul transfer din contul deschis la SC K.K. SA către un broker de intermediere operațiuni bursiere, soldul acestui cont nu a mai depășit suma de 250.000 lei.

Conform datelor existente la nivelul SC L.L. SA, la data de 30 iunie 2014 SC H. SA deținea un număr de 13.820.000 de acțiuni SIF1 reprezentând 2,517996% din numărul total de acțiuni.

La data de 05 august 2014 (conform cererii de înregistrare de mențiuni înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului) SC M. Ltd devine acționar majoritar SC H. SA, astfel încât atât acțiunile SC G. SA, cât și pachetul de 2,517996% de acțiuni SIF1 reintră în controlul direct al lui B. și C.

În acest sens s-a reținut că prin actul adițional din data de 30 iulie 2012 la contractul de vânzare-cumpărare acțiuni din 16 iulie 2012 semnat între SC M. Ltd și SC H. SA (la acea data cu denumirea SC E. SRL), înregistrat la Oficiul Național a Registrului Comerțului, au fost stabilite următoarele modificări:

- Contravaloarea acțiunilor SC G. SA este de 32.000.000 lei;

- Restul de plată (30.860.000 lei) trebuie plătit de cumpărător până cel târziu la data de 31 decembrie 2013;

- Pentru garantarea plății restului de preț, cumpărătorul se obligă să își determine asociații proprii să constituie un gaj asupra tuturor părților sociale deținute de aceștia.

La data de 17 iunie 2014, acționarii SC H. SA (D. și Victor Adrian A.) hotărăsc ”aprobarea majorării capitalului social prin conversia în acțiuni a creanței certe, lichide și exigibile în cuantum de 30.702.500 lei pe care SC M. Ltd (…), o are împotriva societății”- hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din data de 17 iunie 2014.

SC H. SA nu a efectuat în perioada 20 iulie 2012 - 31 decembrie 2013 nicio plată către SC M. Ltd în contul acțiunilor SC G. SA (deși încasase la data de 13 februarie 2013 suma de 20.340.000 de lei) astfel că, pe baza actului adițional modificator menționat și a hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din data de 17 iunie 2014 Tribunalul București admite intrarea în acționariatul SC H. SA a companiei nerezidente SC M. Ltd, controlată de liderii grupului infracțional organizat.

Se constată că din probele administrate a rezultat că, persoana juridică SC H. SA (fosta SC E. SRL, SC I. SRL), având ca acționar cu o participație de 60% pe inculpatul în cauză, A., a fost înființată la data de 8 iunie 2012, pentru a fi întrebuințată la comiterea de infracțiuni, respectiv complicitatea la delapidare, prin punerea la dispoziția grupului infracțional organizat a patrimoniului juridic distinct, pentru crearea aparenței deținerii în nume propriu a acțiunilor SC G. SA, respectiv ale SIF F. SA, deși, în realitate, controlul asupra participațiilor menționate aparținea liderilor grupului infracțional organizat, respectiv C. și B.

Prin intermediul acesteia, inculpatul a asigurat liderilor grupului infracțional organizat, o modalitate de însușire, prin operațiuni deghizate, a sumei de 20.340.000 lei din patrimoniul SIF F. SA, precum și ascunderea identității liderilor grupului infracțional organizat în ceea ce privește controlul concertat asupra acțiunilor SIF F. SA..

Prin Ordonanța nr. 83/P/2014 din data de 16 octombrie 2015 s-a dispus extinderea acțiunii penale față de inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de manipularea pieței de capital prev. de art. 279 lit. b) rap. la art. 248 și la art. 244 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin Ordonanța nr. 83/P/2014 din data de 14.30.2017 dolari SUA s-a dispus disjungerea cauzei privind pe inculpații D. și A. cu privire la acuzațiile de participație în forma complicității la infracțiunile de delapidare și spălare de bani și constituire grup infracțional organizat și formarea unui nou Dosar (nr. x/D/P/2017) în vederea continuării cercetărilor față de inculpații A. și D. pentru săvârșirea infracțiunii de manipularea pieței de capital.

Prin Ordonanța nr. 620/D/P/2017 din 29 iunie 2017 s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea de manipulare a pieței de capital, reținându-se incidența dispozițiilor legale în prezent în vigoare.

Prin Ordonanța nr. 620/D/P/2017 din data de 28 august 2017 s-a dispus clasarea față de inculpații D. și A. pentru comiterea următoarelor fapte:

- constituire grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., fiind incident art. 16 alin. (1)lit. a) C. proc. pen.

- complicitate la folosirea cu rea credință a creditului societății prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 5 C. pen., fiind incident art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

- spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiind incident art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Disjungerea cauzei și formarea a două noi dosare penale după cum urmează:

- pentru inculpatul D. sub aspectul comiterii infracțiunii de manipulare a pieței de capital, prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

- pentru inculpatul A. sub aspectul comiterii infracțiunii de manipulare a pieței de capital, prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Ridicarea măsurilor asigurătorii luate asupra bunurilor mobile, imobile și soldului conturilor bancare aparținând fiecăruia dintre inculpații D. și A., prin Ordonanțele nr. 83/D/P/2014 din 5 decembrie 2014, respectiv 13 februarie 2015 (Dosarul inițial având nr. x/D/P/2014 din care a fost disjuns Dosarul penal nr. x/D/P/2017).

În consecință, pentru încheierea prezentului acord de recunoaștere s-a format Dosarul nr. x/D/P/2017.

Conform probelor administrate, s-a reținut, în fapt, că inculpații D. și A. au impus, la solicitarea inculpaților B. și C., achiziționarea prin intermediul SC I. SRL (actuala SC H. SA) a unor pachete de acțiuni SIF 1, în perioada 07 martie 2013-22 martie 2013, prin intermediul a 17 tranzacții care s-au efectuat în baza a patru ordine emise către brokerul SC J. SA și a altor două ordine emise către SSIF K. SA (vol.24, CD atașat conținând tranzacțiile din perioada analizată), conturile acestora fiind alimentate cu suma totală de 19.043.287,39 lei, din care au fost folosiți efectiv 18.957.110 lei pentru achiziționarea unui număr de 13.820.000 acțiuni simbol SIF1:

- la data de 07 martie 2013 - au fost achiziționate 4.338.000 acțiuni SIF 1, pe segmentul Deal al pieței x, prin două tranzacții; ¡1 la data de 08 martie 2013 - pentru achiziționarea a 4.040.000 acțiuni SIF1, prin 11 tranzacții, din care 2 pe segmentul Deal (4.000.000) și 9 pe Regular (40.000) prin intermediul SC J. SA, precum și a 500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA Cluj.

La data de 13 martie 2013 - au fost achiziționate 1.500.000 acțiuni SIF1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SC J. SA. I La data de 18 martie 2013 - au fost achiziționate 2.442.000 acțiuni (2 tranzacții), prin intermediul SC J. SA.

La data de 22 martie 2013 - au fost achiziționate 1.000.000 acțiuni SIF 1 pe segmentul Deal (o tranzacție), prin intermediul SSIF K. SA.

Seria de tranzacții a fost destinată să ascundă identitatea deținătorului real al acțiunilor, în cazul de față fiind utilizat un procedeu fictiv de interpunere a unei persoane juridice SC I. SRL (actuala SC H. SA) pe care a declarat-o și beneficiar real al tranzacțiilor, pentru a crea aparența că aceasta este cea care urma să dețină acțiunile, fără vreun control din partea inculpaților B. și C., cu care ar fi putut fi declarată concertată de C.C.

Înalta Curte, în propriul demers analitic, verificând actele aflate la dosar, în acord cu prima instanță, constată că, în ceea ce privește încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, formal, sunt îndeplinite condițiile privind obiectul și conținutul acestuia.

În același timp însă, se constată că pentru a pronunța soluția de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, instanța de fond a reținut că soluția la care s-a ajuns este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului, arătându-se că este imperios necesară luarea în considerare a gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului, după criteriile prev. de art. 74 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte constată că, pe de o parte, așa cum rezultă din actele de la dosar, sub aspectul contribuției inculpatului la atingerea scopului urmărit de inculpații B. și C., respectiv delapidarea fondurilor SIF-ului pentru a folosi banii în interes personal, astfel încât să dețină peste 25% din acțiunile SIF, implicarea sa conștientă, calificată prin scop, în acțiuni de manipulare a pieței de capital este o condiție de tipicitate subiectivă a infracțiunii, lipsa ei atrăgând respingerea acordului de vinovăție pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 480 alin. (2) C. proc. pen., conform art. 485 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Pe de altă parte, chiar actul de sesizare a instanței cuprinde ample referiri la poziția subiectivă a inculpatului A., arătându-se că prin achizițiile de acțiuni SIF 1 ordonate inclusiv de acesta, cu ascunderea adevăratului beneficiar, s-a realizat o anonimizare a modului în care se realizează schimbarea controlului asupra unor acțiuni SIF 1, în sensul că acestea intră sub controlul unei alte persoane care nu deține direct sau indirect acțiuni la SIF F. SA, împrejurare nereală prin raportare la deținerile de acțiuni SIF 1 controlate de inculpații B. și C. De asemenea, prin același mijloc s-a distorsionat transparența privind acțiunile SIF 1 din perspectiva free-float-ului, deoarece acțiunile achiziționate de inculpatul A. nu puteau fi revândute din dispoziția acestora, ci, în fapt, doar după ce primeau acordul inculpaților B. și C., or, ceilalți participanți la piață aveau creată impresia falsă că SC I. SRL (actuala SC H. SA) și inculpații D. și A. erau persoane care acționează independent, distorsionându-se inclusiv transparența privind interesul anumitor acționari în acțiunile SIF 1.

Prin urmare, deși denumirea infracțiunii săvârșită de inculpat, respectiv „manipularea pieței de capital”, poate conduce la existența unei periculozități sporite, analizată intrinsec, prin modalitatea în care legiuitorul a privit fapta, stabilind pedepse cu închisoarea cuprinse între unu și 5 ani, chiar în condițiile în care, consecințele par grave, în realitate, activității infracționale, în sine, nu i-a fost acordată o periculozitate sporită.

Din acest punct de vedere, în ceea ce privește starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită și urmarea produsă, Înalta Curte constată că circumstanțele concrete ale cauzei nu conturează o specificitate care să determine concluzia instanței de fond cu privire la necesitatea aplicării unei pedepse. Astfel, atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la nașterea, modificarea ori stingerea raporturilor juridice în cadrul piețelor de instrumente financiare și încrederii publice în piața de capital, în sistemul economic, în general și în instituțiile publice nu reprezintă decât urmarea tipică specifică faptei imputate.

Practic, prin săvârșirea infracțiunii s-a adus o atingere încrederii publice în piața de capital, însă aceasta este urmarea tipică a infracțiunii de manipulare a pieței de capital.

Mai mult, după cum reține însăși instanța de fond, manipularea pieței de capital a urmărit un scop mai îndepărtat, respectiv majorarea participării în cadrul SIF-ului pentru preluarea controlului asupra acestuia, fără însă ca inculpatul A. să fie beneficiarul unei astfel de modificări în structura acțiunilor, el fiind doar folosit de inculpații B. și C. pentru deținerea controlului în cadrul fondului de investiții prin achiziționarea acțiunilor SIF. Așadar, nici din punctul de vedere al scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii nu se poate conchide în sensul unui grad de pericol social mai ridicat care să impună aplicarea unei pedepse.

Conform art. 83 alin. (1) lit. d) C. pen.: „instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții: (…) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.”

În această succesiune logico-juridică, Înalta Curte constată că cerința subiectivă pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei vizează, în esență, persoana inculpatului, motiv pentru care criteriile menționate la art. 74 alin. (1) lit. c) - g) C. pen. prezintă a relevanță sporită în acest context.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că legiuitorul, potrivit dispozițiilor anterior evocate, nu exclude soluția de amânare a aplicării pedepsei din spectrul soluțiilor posibile în procedura reglementată de prevederile art. 478 și urm. C. proc. pen.

Înalta Curte, în acest context, analizând persoana inculpatului, conduita acestuia anterior săvârșirii infracțiunii, precum și posibilitățile sale de îndreptare, constată că, în cauză, este îndeplinită condiția subiectivă pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei.

Astfel, inculpatul A. se află la primul conflict cu legea penală, este avocat în domeniul dreptului comercial, căsătorit și având un copil minor în întreținere, iar în timpul urmăririi penale a manifestat o conduită cooperantă cu organele de anchetă.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că acest elemente de natură subiectivă conturează o personalitate a inculpatului străină de preocupări infracționale și previzionează un comportament viitor al acestuia favorabil integrării în ordinea socială, fără abateri de la regulile acesteia, motiv pentru care supravegherea conduitei sale este suficientă și poate suplini aplicarea imediată a unei pedepse.

Pe de altă parte, aceeași situație a inculpatului A. este incidentă în cazul unui alt inculpat din același dosar de urmărire penală, respectiv D. care, de asemenea, a fost folosit de către cei 2 coinculpați - B. și C. - pentru achiziționarea de acțiuni în cadrul fondului de investiții și cu privire la care anterior s-a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de către Curtea de Apel București. Astfel, soluția dispusă în cauză de către instanța de fond vine în contradicție cu o altă soluție pronunțată asupra aceleiași situații de fapt, consacrând un tratament penal inechitabil pentru doi inculpați aflați în situații similare.

Așa fiind, pentru toate considerentele anterior expuse, apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de inculpatul A. fiind fondate, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. urmează a le admite și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și disp. art. 275 alin. (3) și alin. (6) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 163/F din 18 septembrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală.

Desființează sentința penală atacată și, rejudecând:

În temeiul art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu inculpatul A., cercetat pentru săvârșirea infracțiuni de manipularea pieței de capital prev. de art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplic. art. 5 C. pen., obiectul cauzei penale nr. x/D/P/2017.

În temeiul art. 134 alin. (5) rap. la art. 120 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2017 cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de manipularea pieței de capital.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul va fi obligat să presteze pe o durată de 45 de zile, o muncă neremunerată în folosul comunității la una dintre următoarele instituții: Arhiepiscopia București sau Primăria Municipiului București, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă inculpatul la 2500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 65 lei, rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09 noiembrie 2017.