Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 642/2017

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2017

Decizia nr. 642/2017

Deliberând asupra contestației declarată de condamnatul A., împotriva sentinței penale nr. 14 din 28 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 14 din 28 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 597 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis contestația la executare îndreptată împotriva sentinței penale nr. 35 din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș pronunțată în Dosarul nr. x/57/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 177/A din 12 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cerere formulată de contestatorul-condamnat A.

În baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. s-a lămurit hotărârea atacată, în sensul că aplicarea pedepselor accesorii și complementare prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior constă în interzicerea dreptului inculpatului de a îndeplini calitatea de administrator al unei societăți comerciale și s-a făcut aplicarea dispozițiilor legale referitoare la cheltuielile judiciare.

Pentru a se dispune astfel, s-au reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș sub nr. x/43/2017 la data de 23 februarie 2017, petentul-condamnat A. a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 35 din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș pronunțată în Dosarul nr. x/57/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 177/A din 12 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea contestației, petentul a arătat că există unele nelămuriri cu privire la sentința care se execută cu privire la:

1. desființarea în întregime a următoarelor înscrisuri 4 state de plata emise de SC B. SRL, pentru suma totala de 414.078 lei la următoarele date: 4 noiembrie 2010, 6 noiembrie 2010, 12 noiembrie 2010 si 22 noiembrie 2010;

2. fapta inculpatului A., care în perioada 01 ianuarie 2009-31 octombrie 2010 și-a însușit fără drept suma de 206.615,27 lei din patrimonial SC C. SRL, iar pentru a disimula proveniența ilicită a sumei însușite, au fost încheiate „pro causa", după începerea controlului Gărzii Financiare, două contracte de cesiune a creanțelor între SC B. SRL și SC D. SRL în calitate de cesionari;

3. numărul de înregistrare atribuit înscrisului reprezentând antecontract este inferior celui încheiat in luna august 2010, respectiv antecontractul cuprinzând mențiuni nereale din luna septembrie figurează ca fiind înregistrat la poziția 7 deși unui alt antecontract datat in luna august i-a fost atribuit numărul de ordine 8.

S-a arătat că petentul a depus o cerere completatoare (filele 52-54) prin care a contestat cele reținute în sentință privind neeligibilitatea a două proiecte pe fonduri europene și a solicitat lămuriri cu privire la activitățile pe care le poate desfășura, având în vedere că prin sentința penală i-a fost aplicată și pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) din V.C.P. pe o perioadă de 2 ani, înscrisuri (filele 6-40 și 55-60), că s-a anexat Dosarul nr. x/57/2011 și s-a asigurat asistența juridică prin apărător desemnat din oficiu.

Analizând contestația la executare formulată, Curtea a constatat-o fondată doar sub aspectul lămuririi conținutului pedepselor accesorii și complementare prev. de art. 64 alin. (1) lit. c din V.C.P., pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 35 din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș pronunțată în Dosar nr. x/57/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 177/A din 12 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la inculpatul A., instanța a dispus, printre altele:

„Condamnă pe inculpatul A. la pedepsele de:

- 1,10 ani (un an și zece luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată, prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 rep., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și cu aplic. art. 76 lit. d) C. pen;

- 1,3 ani (un an și trei luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 61 din Legea nr. 78/2000 rep., cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și cu aplic. art. 76 lit. d) C. pen;

- 3,6 ani (trei ani și șase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. (2) C. pen, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și cu aplic. art. 76 lit. a) C. pen și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b), c) C. pen, ca pedeapsă complementară, în baza art. 65 rap. la art. 2151 alin. (2) teza finală C. pen;

- 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și cu aplic. art. 76 lit. e) C. pen;

- 2,6 ani (doi ani și șase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și cu aplic. art. 76 lit. c) C. pen și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b), c) C. pen, ca pedeapsă complementară în baza art. 65 alin. (1) C. pen.

În baza art. 34 lit. b) rap. la art. 33 lit. a) C. pen, contopește cele cinci pedepse stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3,6 ani închisoare, pe care acesta o va executa, la care adaugă 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b), c) C. pen, ca pedeapsă complementară, în baza art. 35 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., scade din pedeapsa rezultantă timpul reținerii și arestului preventiv din 11 noiembrie 2010 până la 16 noiembrie 2010.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen, aplică inculpatului ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b), c) C. pen.”

Verificând sentința atacată, Curtea a constatat că nici în minută sau dispozitiv și nici în considerentele acesteia nu se arată în ce ar consta interzicerea dreptului prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) din V.C.P. ca pedeapsă accesorie și complementară.

Însă, din situația de fapt reținută, rezultă fără dubii că „Inculpatul A., prin procuri autentificate la notarul public, a fost împuternicit să administreze, în numele fiicelor sale E. - SC C. SRL Alba-Iulia și F. - SC B. SRL Alba-Iulia, precum și în numele lui G. - SC D. SRL Galda de Jos, jud. Alba”, astfel încât acesta a săvârșit infracțiunile de delapidare și spălare de bani folosindu-se de calitatea de administrator-împuternicit al celor trei societăți comerciale.

Pe cale de consecință, Curtea a concluzionat că pedepsele accesorii și complementare prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. i-au fost aplicate în sensul interzicerii dreptului de a avea calitatea de administrator al unei societăți comerciale, acesta fiind singurul motiv de admitere a contestației la executare.

S-a mai reținut de către Curte că celelalte aspecte invocate de petent privind cuantumul și destinația sumelor de bani cuprinse în cele 4 state de plată, rezultatul unui control al organelor fiscale finalizat după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, înregistrare a celor două contracte în registrul de intrări-ieșiri ori conținutul declarației martorei H., reprezintă chestiuni legate de fondul cauzei, care au fost invocate și analizate de către instanțele de fond și de apel și că acestea nu se regăsesc printre cazurile expres și limitativ prev. de art. 598 alin. (1) C. proc. pen. privind contestația la executare, astfel încât nu pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Împotriva sentinței penale nr. 14 din 28 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat contestație condamnatul A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 12 mai 2017, sub nr. x/43/2017.

Prin contestația formulată, contestatorul a criticat hotărârea atacată, sub aspectul existenței unei erori materiale a cărei rectificare o solicită, care constă în faptul că documentul numit stat de plată din data de 04 noiembrie 2010 este greșit, întrucât nu există niciun document emis cu această dată.

De asemenea, contestatorul, pe calea contestației promovate în prezenta cauză a solicitat să i se precizeze dacă poate să exercite o funcție de inginer în domeniul în care a exercitat activitatea care a condus la condamnarea sa, având în vedere că, instanța a cărei hotărâre o atacă, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureș a decis că nu poate ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

Examinând hotărârea atacată în raport cu criticile invocate de către condamnat, Înalta Curte constată că prezenta contestație nu este fondată, pentru următoarele argumentele:

Cu privire la eroarea materială invocată de către contestator în sensul că nu există un stat de plată care să fi fost emis cu data de 04 noiembrie 2011, Înalta Curte constată că aceasta este o chestiune ce nu poate intra în cenzura unei proceduri de contestație, deoarece nu orice eroare materială ori omisiune dintr-un act procedură va putea face obiectul unei contestații la executare în sensul art. 598 alin. (1) C. proc. pen., ci doar într-o procedură cum este cea reglementată la art. 277-279 C. proc. pen.

Nici cel de-al doilea motiv invocat de către contestator nu este fondat, deoarece Curtea de Apel Târgu Mureș, atunci când a admis contestația contestatorului condamnatul A. și a lămurit hotărârea, a decis just că aplicarea pedepselor accesorii și complementare prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior constă în interzicerea dreptului inculpatului de a îndeplini calitatea de administrator al unei societăți comerciale.

Prin urmare, solicitarea contestatorului de a se preciza dacă poate exercita o funcție de inginer, nu face obiectul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., hotărârea pronunțată ca urmare a formulării contestației la executare a fost lămurită din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior în sensul celor arătate.

De altfel, Curtea de apel a explicat contestatorului limitele în care funcționează instituția procesuală a contestației la executare, așa încât Înalta Curte va reitera că toate chestiunile evocate de către condamnatul A. vizează strict fondul cauzei, unde au fost invocate și analizate de către instanță, atât cea de fond și cea de apel, iar acestea nu se regăsesc printre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 598 alin. (1) C. proc. pen. privind contestația la executare, astfel încât nu pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A., împotriva sentinței penale nr. 14 din 28 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, și va face aplicarea dispozițiilor art. 275) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A., împotriva sentinței penale nr. 14 din 28 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 iunie 2017.