Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 219/2018

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018

Decizia nr. 219/2018

Constată că la data de 15 iunie 2017 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, s-a formulat de către revizuenta A., o cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 273 din 16 februarie 2016 a Tribunalului Vâlcea, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 998/2017 a Curții de Apel Pitești, în contradictoriu cu Sucursala B. Râmnicu Vâlcea, pe considerentul că, instanța s-a pronunțat cu privire la anumite lucruri care nu s-au cerut.

La termenul din data de 26 octombrie 2017, a fost admisă cererea de abținere formulată de magistrat C. și asistenții judiciari D. și E., iar ulterior, în ședința din 28 noiembrie 2017, instanța a constatat că toți asistenții judiciari care funcționează la secția I civilă au formulat cerere de abținere de la judecata prezentei cauze, întrucât la termenul din ședința respectivă și asistenții judiciari F. și G. au declarat că înțeleg să se abțină de la soluționarea cauzei, iar instanța prin Încheierea nr. 83 din 28 noiembrie 2017, a constatat că nu este posibilă legala constituire a completului de judecată, raportat la dispozițiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ. și a înaintat dosarul Curții de Apel Pitești.

Prin Sentința civilă nr. 106 din 18 decembrie 2017, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a reținut ca prevederile art. 50 alin. (2) privind C. proc. civ., devin incidente numai în situația în care nu se poate alcătui completul pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare datorită faptului că la instanța respectivă funcționează un număr de judecători insuficient, care nu permite alcătuirea completului pentru soluționarea incidentului procedural.

Cum la instanță existau judecători care să poată soluționa incidentul privind incompatibilitatea, în compunerea completului intrând numai judecători, nu se poate dispune, în mod legal, trimiterea incidentului procedural instanței ierarhic superioare.

Astfel, s-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vedere soluționării acestuia.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, reține următoarele:

Art. 50 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține".

Potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ., "când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecata, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară".

Aceste dispoziții se aplică, în temeiul art. 54 C. proc. civ., în mod corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

Înalta Curte, constată din actele dosarului aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, că la această instanță își desfășurau efectiv activitatea patru asistenți judiciari și anume: D., E., F. și G..

Mai constată și faptul că cererile de incompatibilitate formulate în cauză, respectiv, cererile de abținere formulate de judecătoarele H. și C., dar și cea a asistenților judiciari D. și E. au fost soluționate de un complet de judecată alcătuit dintr-un judecător și doi asistenți judiciari, în sensul admiterii.

Prin urmare, pentru soluționarea cererii de abținere formulate de asistenții judiciari F. și G., constituirea completului de judecată era imposibilă la nivelul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, întrucât toți cei patru asistenți judiciari au formulat cereri de abținere, devenind astfel aplicabile dispozițiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ.

Este irelevantă distincția pe care Curtea de Apel Pitești a făcut-o între sfera sintagmei "compunerea instanței" și cea a sintagmei "constituirea instanței", ajungând la concluzia greșită că "alcătuirea" completului de judecată la care se referă art. 50 alin. (2) C. proc. civ., ar avea în vedere doar situația în care la nivelul instanței nu ar funcționa un număr suficient de judecători.

Potrivit art. 55 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară: "Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și doi asistenți judiciari. Dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător", iar potrivit art. 52 alin. (1) din aceeași lege "Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului (...)".

Ca atare, în materia la care ne referim, potrivit dispozițiilor legale menționate, noțiunea de "compunere" a completului de judecată, sinonimă cu "alcătuirea" completului de judecată are în vedere includerea în complet și a asistenților judiciari.

În consecință, față de considerentele arătate și de dispozițiile legale incidente în cauza prevăzute de art. 50 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CL