Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 301/2018

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2018.

Decizia nr. 301/2018

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 350 din 7 februarie 2017, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 2678 din 3 octombrie 2016 pronunțată de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Casa Județeană de Pensii Dolj și Comisia Centrală de Contestații Pensii din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, având ca obiect decizie de pensionare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 20 noiembrie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la 20 noiembrie 2017, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din Cod.

La 13 decembrie 2037 a fost înregistrat punctul de vedere recurentului, prin care a reiterat susținerile referitoare la posibilitatea atacării deciziei Curții de Apel Craiova cu recurs, cu referire la decizia Curții Constituționale nr. 369/2037. A învederat discriminarea creată, prin posibilitatea exercitării recursului în anumite materii, acest aspect contravenind dispozițiilor constituționale.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin rezoluția din 8 ianuarie 2018, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la data de 31 ianuarie 2018, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

În fapt, prin acțiunea introductivă de instanță din 4 septembrie 2015, reclamantul A. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 308504 din 19 decembrie 2014 emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cuprinzând pensia corect recalculată.

Ulterior, prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la 19 octombrie 2015, reclamantul A. a solicitat anularea aceleiași decizii, iar prin încheierea din 14 martie 2016, admițându-se excepția litispendenței, s-a dispus reunirea celor două dosare, ambele aflate pe rolul Tribunalului Dolj.

Urmare a admiterii cererii de reexaminare formulata de A., s-a revenit asupra măsurii anulării, dispusă prin încheierea din 26 octombrie 2015 și s-a retrimis cauza completului inițial învestit.

Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 2678 din 3 octombrie 2016 a respins contestația precizată în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Dolj și Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.

Soluția primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 350 din 7 februarie 2017, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței pronunțate de tribunal având ca obiect contestație decizie de pensionare.

Contestația în anulare formulată de reclamant împotriva Deciziei nr. 350/2017 a fost respinsă de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 2153 din 18 septembrie 2017.

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Conform art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2016 în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum Și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv, De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de prima instanță sunt supuse numai apelului.

În raport de dispozițiile legale menționate, Decizia nr. 350 din 7 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.

În ceea ce privește susținerile recurentului cuprinse în punctul de vedere la raport referitoare la admisibilitatea căii extraordinare de atac, prin prisma Deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017, cu referiri la discriminarea creată, acestea nu pot fi primite.

Se observă astfel că prin decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în M. Of. nr. 582/20.07.2017, sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 a fost declarată neconstituțională.

Așadar, prin decizie, instanța de contencios constituțional a constatat neconstituționalitatea unei sintagme din art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și nu a întregului text de lege, restul prevederilor articolului rămânând pe deplin aplicabile.

Se reține totodată că prin dispozițiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice.

Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile Codului de procedură civilă rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

Față de toate cele de mai sus, în raport și de prevederile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., referitoare la legalitatea căii de atac, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 350 din 7 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - NN