Decizia nr. 183/2018
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19 martie 2015, reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Arad, anularea Hotărârii Arbitrale nr. 5 din 27 ianuarie 2011 pronunțate de Comisia Centrală de Arbitraj de pe lângă Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, în rejudecare, anularea Raportului de control nr. 234/315 din 05 octombrie 2009 emis de C.A.S. - Serviciul Control și Executare Silită.
1.2. Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2451 din 2 octombrie 2015, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca nefondată.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, invocând prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ. de la 1865, solicitând, în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare iar, în subsidiar, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În motivarea opțiunii sale procesuale reclamantul recurent a susținut următoarele:
În primul rând se reproșează instanței de fond că, prin notele de ședință reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize, probă care nici nu apare ca solicitată în sentința atacată, care astfel omite a se pronunța asupra tuturor elementelor deduse judecății, și omite a se pronunța asupra cererilor de probațiune solicitate de părți. Indiferent dacă cererea se admite sau nu aceasta trebuie pusă în discuția părților și mai apoi admisă sau respinsă motivat, fiind oprit a nu se aduce în discuție o cerere a părților instanța de judecată trebuind a se pronunța asupra a tot cu ce a fost investită, aici înțelegând nu doar petitul cererii dar și cererile de probațiune, excepții, incidente procedurale, etc., invocate de părți.
Se mai susține că instanța de fond nu a analizat în nici un fel criticile aduse de reclamantă hotărârii arbitrale susținând că asemenea hotărârii arbitrare, nici hotărârea pronunțată în calea de atac a acțiunii în anulare nu conține motivele pentru care se respinge acțiunea.
Judecătorul fondului nu a analizat, în mod efectiv, argumentele reclamantei, nu a procedat la o înlăturare, motivat și argumentat, în mod explicit, a susținerilor din acțiunea în anulare, și nici nu a prezentat, în concret, motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa.
În acest context, se susține că sentința instanței de fond nu răspunde exigențelor unei hotărâri motivate.
Se mai susține că hotărârea arbitrală, care a fost comunicată după 4 ani, aspect care în opinia recurentului atrage nulitatea hotărârii, nu reține în considerentele ei faptele pentru care s-a redactat raportul de control, analiza criticilor recurentului și motivele pentru care acestea au fost înlăturate, analiza apărărilor Casei Județene de Sănătate și motivele pentru care acestea sunt pertinente, toate acestea în contextul în care în materia de față criticile necesitau un răspuns specific și explicit fiind vorba de o materie vastă și cu elemente de drept ce exced materiei civile normale, activitatea medicală și evidențierea acesteia în actele specifice profesiei ghidându-se după norme extrem de speciale.
Se consideră că în cauză sunt incidente prevederile art. 364 lit. g) din C. proc. civ. din 1865.
1.4. Apărările intimatei-pârâte
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
1.5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 21 iunie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens Încheierea de admitere în principiu din data de 9 noiembrie 2017.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
2.1 Recurentul a susținut în primul rând că hotărârea atacată este nelegală, întrucât nu cuprinde motivele pe care se sprijină în respingerea tuturor argumentelor invocate atât ca temei de fapt, cât și ca temei de drept, considerentele acesteia fiind lapidare în aceeași măsură cu a hotărârii arbitrare a căreia anulare i-a fost dedusă judecății.
Din perspectiva acestor critici, subsumate motivului de nelegalitate reglementat de prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., reține Înalta Curte că cerința motivării adecvate a unei hotărâri judecătorești nu trebuie confundată cu obligația de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părți în vederea susținerii temeiurilor de fapt și de drept pe care se întemeiază solicitările părților litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziția procesuală a părților.
O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa și să ofere toate garanțiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituția României și ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părților, cât timp raționamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente, chiar și în condițiile în care nu s-a referit expres la fiecare dintre ele.
Or, sub acest aspect este de observat că, instanța a analizat în concret toate motivele de nelegalitate ale hotărârii arbitrale atacate în cauză, hotărârea atacată îndeplinind-și prin considerentele sale punctuale și concise, rolul bivalent de informare a reclamantului cu privire la motivele înlăturării cauzelor de nelegalitate invocate împotriva hotărârii arbitrale atacate și de mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar ulterior.
Premisa analizei pe fond a cauzei dedusă arbitrajului, a criticilor și apărărilor formulate, a discutării și pronunțării asupra mijloacelor de probă propuse în susținerea acestora, o constituia validarea de către instanța de fond a unui motiv de anulare invocat în raport de dispozițiile art. 364 C. proc. civ. din 1865. În contextul în care instanța de fond a analizat fiecare motiv de anulare invocat de reclamant împotriva hotărârii arbitrale, apreciindu-le ca nefondate, instanța nu putea proceda la cercetarea fondului litigiului, mijloacele de probă propuse fiind în această situație inutile.
Cu toate aceste, instanța de control judiciar nu împărtășește punctul de vedere al judecătorului fondului referitor la motivarea hotărârii arbitrare.
Potrivit art. 361 alin. (1) lit. e) C. proc. civ. din 1865 hotărârea arbitrală se redactează în scris și trebuie să cuprindă "motivele de fapt și de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care sub acest aspect întemeiază soluția", lipsa acestora constituind motiv de anulare potrivit art. 364 C. proc. civ. din 1865.
Exigențele motivării unei hotărâri judecătorești se aplică mutatis mutandis și la hotărârile arbitrale, așa încât considerentele teoretice expuse mai sus sunt deopotrivă de valabile și acestora din urmă.
În ce privește hotărârea arbitrală a cărei anulare face obiectul prezentului litigiu este de observat că în corpul considerentelor sale este cuprins un întreg expozeu de acte normative cu incidență în domeniul de activitate al părților în proces și extrase din normele juridice ce le compun, care se încheie cu concluzia că Spitalul Județean de Urgență Arad a furnizat servicii medicale spitalicești cu nerespectarea prevederilor legale.
Or, atâta timp cât în considerente instanța arbitrală nu analizează probele care au fost administrate, nu stabilește împrejurările de fapt esențiale în cauza, nu evoca normele substanțiale și procedurale incidente și aplicarea lor în speță, soluția exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced. O astfel de hotărâre devine arbitrară, de această dată, constatările sub acest aspect atrăgând anularea ei, în raport de normele evocate mai sus.
2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 364 coroborat cu art. 366 C. proc. civ., urmează să admită recursul declarat de reclamant, să caseze hotărârea și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad împotriva Sentinței nr. 2451 din 2 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - CT