Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul contestaţiei
Prin cererea formulată la data de 28 septembrie 2017 contestatorul A. a contestat Hotărârea secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 912 din 14 septembrie 2017 prin care i s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila.
Contestatorul a arătat că este judecător la Judecătoria Brăila din anul 2010 având grad profesional de Tribunal şi o vechime în magistratură de 12 ani. În acest context a solicitat să fie transferat de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, însă prin Hotărârea secţiei pentru judecători a CSM nr. 789 din 27 iunie 2017, cererea de transfer a fost respinsă.
Contestatorul a invocat excepţia nelegalei compuneri a CSM-ului la momentul pronunţării hotărârii atacate, deoarece la data de 14 septembrie 2017 nu erau desemnaţi cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, care potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 participă la toate şedinţele autorităţii administrative.
Pe fond, motivele reţinute de CSM pentru respingerea cererii de transfer sunt neîntemeiate, deoarece contestatorul îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege în sensul că: are gradul profesional de tribunal, vechime efectivă în magistratură de 12 ani, desfăşurând activitate, atât ca procuror, cât şi ca judecător, începând din anul 2010; a ocupat funcţii de conducere la nivelul judecătoriei şi şi-a îndeplinit activitatea cu simţ de răspundere.
Pe de altă parte, posturile de la Tribunalul Brăila se vacantează greu, având în vedere media de vârstă a magistraţilor, iar prin concursul de promovare efectivă stabilit de CSM pentru data de 26 noiembrie 2017 au fost scoase la concurs cele două posturi vacante, ce vor fi ocupate în urma desfăşurării examenului.
Domnul judecător A. a arătat că a lucrat şapte ani la Judecătoria Brăila şi consideră inechitabil să i se respingă cererea de transfer de la judecătorie la Tribunalul Brăila în scopul valorificării gradului său profesional prin transfer.
Motivarea CSM-ului că numărul de posturi de la Judecătoria Brăila, precum şi gradul de ocupare al acestora nu permite efectuarea transferului solicitat nu este întemeiată, deoarece, ca urmare a concursului de promovare, judecătorii promovaţi tot de la Brăila vor proveni, scăzând şi mai mult numărul de posturi ocupate.
De altfel, neocuparea posturilor din schemă nu i se poate imputa contestatorului şi nu poate constitui un motiv pentru a-l împiedica să-şi valorifice gradul profesional prin transfer.
2. Apărările formulate de Consiliul Superior al Magistraturii
La data de 01 noiembrie 2017 Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei formulate de contestatorul A.
Contestatorul a formulat cerere de transfer de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, invocând motive de ordin personal şi profesional. Prin Hotărârea nr. 789 din 27 iunie 2017, secţia pentru judecători din cadrul CSM, cererea domnului judecător A. a fost respinsă, cu motivarea că au fost analizate criteriile prevăzute de art. 3 din Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului CSM cu modificările şi completările ulterioare. S-a avut în vedere şi avizul nefavorabil de la Judecătoria Brăila, posturile neocupate de la instanţa respectivă şi încărcătura pe judecător care este peste media naţională, la Tribunalul Brăila fiind sub media naţională.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Examinând contestaţia formulată, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Prin Hotărârea secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 789 din 27 iunie 2017 s-a respins cererea de transfer formulată de domnul judecător A. de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, în considerarea situaţiei concrete a solicitantului, cât şi a volumului de activitate al instanţelor implicate. Această hotărâre a fost menţinută prin Hotărârea Plenului CSM nr. 912 din 14 septembrie 201, prin care s-a respins contestaţia formulată de domnul judecător A.
Înalta Curte constată că autoritatea administrativă, analizând cererea de transfer a judecătorului, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 şi art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului CSM (Regulament).
Este neîntemeiată susţinerea contestatorului că hotărârile pronunţate de CSM sunt lovite de nulitate, dacă nu au fost numiţi cei doi membri ai societăţii civile, deoarece potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 317/2004, plenul CSM îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi.
De asemenea, este neîntemeiată şi susţinerea contestatorului că CSM-ul a aplicat greşit dispoziţiile legale şi regulamentare incidente în cauza dedusă judecăţii.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004:
"Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la un alt parchet se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii. "
În speţă, autoritatea administrativă a avut în vedere criteriile prevăzute de lege şi de art. 3 din Regulament pentru a statua asupra cererii formulate de contestatorul A., în sensul că:
- Volumul de activitate de la Judecătoria Brăila, privitor la încărcătura pe judecător este peste media naţională (1247 dosare pe judecător, media naţională fiind de 1083), iar în schema de personal figurau la data formulării cererii de transfer, 11 posturi de judecător vacante din 31 de posturi;
- Volumul de activitate de la Tribunalul Brăila este sub media naţională (442 cauze pe judecător, media naţională fiind de 442 cauze), fiind doar două posturi vacante scoase la concurs pentru promovare efectivă;
- Avizul negativ de la Judecătoria Brăila, având în vedere efectele grave asupra activităţii instanţei, prin plecarea unui judecător.
Rezultă că CSM-ul, luând în considerare ansamblul circumstanţelor cauzei s-a raportat şi la efectul nefavorabil al transferului unui judecător prin afectarea activităţii, în sensul creşterii volumului de muncă şi a scăderii eficienţei administrării actului de justiţie.
Urmează să fie înlăturate apărările contestatorului că vechimea în magistratură şi activitatea desfăşurată sunt suficiente pentru a se i se aproba cererea de transfer, deoarece transferul la o altă instanţă trebuie să corespundă şi nevoilor sistemului judiciar, aspect de oportunitate ce intră în marja de apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii. Îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a funcţiona ca judecător la instanţa unde se solicită transferul este premisa de la care se porneşte în aprecierea cererii de către organul administrativ, dar nu este suficient pentru a transforma vocaţia pe care o are judecătorul într-un drept ce poate fi valorificat în orice condiţii.
Aspectele legate de organizarea unui concurs de promovare pentru cele două posturi vacante de la Tribunalul Brăila se subsumează atribuţiilor CSM-ului prevăzute de Legea nr. 317/2004, astfel încât acest argument nu este de natură să impieteze asupra analizei cererii de transfer prin raportare la criteriile prevăzute art. 3 din Regulament.
Hotărârile autorităţii administrative trebuie să menţină un echilibru între ocrotirea interesului public şi a interesului legitim privat, CSM-ul exercitându-şi atribuţiile în limitele competenţelor prevăzute de lege, competenţe ce includ şi o marjă de apreciere privind oportunitatea măsurilor luate.
În acest context, Hotărârile CSM-ului se circumscriu dispoziţiilor legale şi regulamentare ce guvernează transferul judecătorilor, organul administrativ având ca obligaţie gestionarea eficientă a resurselor umane în sistemul judiciar, pentru evitarea provocării unor disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor de judecată.
Aşadar, actele emise de CSM sunt legale, nefiind afectate de niciun motiv de nulitate, criticile contestatorului apărând ca neîntemeiate sub acest aspect.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, urmează să respingă contestaţia formulată de contestatorul A., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 912 din 14 septembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi a Hotărârii nr. 789 din 27 iunie 2017 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.