Revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 din noul Cod de procedură civilă. Condiții de admisibilitate
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Căile extraordinare de atac
Index alfabetic: revizuire
- autoritatea de lucru judecat
NCPC, art. 509 alin. (1) pct. 8
Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti definitive, care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunţarea acesteia.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorităţii de lucru judecat.
Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 378 din 15 februarie 2018
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna – Secţia civilă revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr.507/A din 10 noiembrie 2015 a Tribunalului Covasna pronunţată în dosarul nr.x/x/2014.
Tribunalul Covasna – Secţia civilă prin decizia civilă nr.563/A din 11 octombrie 2016 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei civile nr.507/A/10.11.2016 a Tribunalului Covasna, întemeiată pe motivele prevăzute de art.509 alin.(1) pct.1 şi 2 C. proc. civ.; a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Covasna şi s-a declinat în favoarea Curţii de Apel Braşov competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiată pe prevederile art.509 alin.(1) pct.8 C. proc. civ., formulată de revizuenta A., având ca obiect contrarietatea dintre decizia civilă nr.410/A/06.10.2015 şi decizia civilă nr.507/A/10.11.2015, ambele pronunţate de Tribunalul Covasna.
Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă prin decizia civilă nr.327/Ap/2017 din 21 februarie 2017 a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A., având ca obiect contrarietatea dintre decizia civilă nr.410/A/06.10.2015 şi decizia civilă nr.507/A/10.11.2015, ambele pronunţate de Tribunalul Covasna.
Împotriva deciziei civile nr.327/Ap/2017 din 21 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă a declarat recurs A.
În susţinerea cererii de recurs, recurenta după prezentarea nemulţumirilor privind reţinerile Tribunalului Covasna, a arătat, în esenţă, că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr.410/A din 06 octombrie 2015 pronunţată în acest dosar între aceleaşi părţi şi cu acelaşi obiect.
După redarea unor fragmente din considerentele deciziei nr.410/A din 06 octombrie 2015 şi din decizia nr.507/A din 10.11.2015, recurenta susţine că sunt contradictorii.
Recurenta susţine că prin decizia atacată, instanţa nu a cercetat, nu a pus în discuţie contradictorie şi nu s-a pronunţat asupra cererii de recalificare a căii de atac depusă la dosar la data de 22 martie 2016, menţionând în decizie caracterul definitiv al deciziei în locul recursului prevăzut de art.480 alin.(5) din C. proc. civ.
De asemenea, susţine recurenta, instanţa nu s-a pronunţat pe cererea de constatare a nulităţii din 24 mai 2016 a deciziei civile nr.507/A pronunţată în data de 10 noiembrie 2015 de Tribunalul Covasna, iar procedura desfăşurată în faţa acestei instanţe nerăspunzând exigenţelor art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi principiilor fundamentale ale procesului civil prevăzut în art.5, 6, 7, 8, 9, 13, 14, 22 şi 237 din C. proc. civ.
Astfel, susţine recurenta, nepronunţarea asupra acestor cereri înseamnă nepronunţarea asupra unor excepţii pentru care se impune casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare potrivit legii.
Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului şi să se constate că hotărârea atacată este nelegală.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata B. a invocat inadmisibilitatea cererii de recurs, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. 2 din C. proc. civ. a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 30 iunie 2017, în unanimitate, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. 4 C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.
Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor a fost comunicat părţilor la data de 05 iulie 2017.
Prin încheierea din data de 16 noiembrie 2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a respins inadmisibilitatea cererii de recurs, a admis în principiu recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 327/Ap/2017 din 21 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă şi a acordat termen la data de 15 februarie 2018 în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, a reţinut că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Examinând decizia recurată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa care a soluţionat cererea de revizuire a aplicat corect dispoziţiile art. 509 alin.1 pct. 8 C. proc. civ.
Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti definitive, care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunţarea acesteia.
Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în anumite cazuri, strict determinate.
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente, părţi, obiect şi cauză, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.
Aşadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii de lucru judecat.
În speţa dedusă judecăţii, recurenta-revizuentă a invocat pretinsa contrarietate între decizia civilă nr.410/A/2015 faţă de decizia civilă nr.507/A/2015, ambele pronunţate de Tribunalul Covasna.
Se constată că instanţa de revizuire a reţinut că, decizia civilă nr.410/A/2015 a constituit decizia de trimitere spre rejudecare a unei cauze, iar decizia civilă nr.507/A/2015 a reprezentat soluţia pronunţată de Tribunalul Covasna în rejudecarea cauzei.
Astfel fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că instanţa de revizuire analizând admisibilitatea cererii de revizuire a constatat în mod corect că nu ne aflăm în ipoteza a două procese identice în care s-au pronunţat soluţii contrare, pentru ca cea de a doua hotărâre care încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi să fie anulabilă prin procedura revizuirii.
Susţinerile recurentei potrivit cărora instanţa nu s-a pronunţat pe cererea de recalificare a căii de atac şi cererea de constatare a nulităţii, vor fi înlăturate.
După cum reiese din încheierea din data de 14 februarie 2017, Curtea de Apel Braşov constatând că Tribunalul Covasna s-a pronunţat prin încheieri premergătoare, în dosarul nr.x/x/2016, asupra cererii de constatare a nulităţii şi a cererii de recalificare a căii de atac ce privesc decizia civilă nr.507/A/2015, în mod corect, a dispus disjungerea cererilor şi trimiterea acestora spre soluţionare în dosarul nr.x/x/2016/a1, în temeiul dispoziţiilor art.466 alin.4 C. proc. civ.
Astfel încât nu se poate reproşa instanţei investită cu soluţionarea unei cereri de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art.509 alin.1 pct.8 C. proc. civ., că nu s-a pronunţat asupra cererilor de constatare a nulităţii şi a recalificării căii de atac, atât timp cât împotriva deciziei nr.563/A/2016 partea a înţeles să declare apel, ce formează obiectul dosarului nr.x/x/2016/a1 şi cât timp dispoziţiile art.466 alin.4 C. proc. civ. prevăd în mod expres că încheierile premergătoare se judecă odată cu fondul.
Totodată, este de necontestat că art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o largă accepţie, asigurarea şi recunoaşterea, aplicarea universală şi efectivă a obligaţiei de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil.
În soluţionarea cauzei, instanţa investită cu soluţionarea cererii de revizuire a dovedit pe deplin că a respectat cu rigurozitate spiritul european al echităţii juridice, ţinând cont de toate garanţiile conferite privitoare atât la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate şi al egalităţii armelor în procesul civil.
Având în vedere aceste considerente Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art.496 alin.1 C. proc. civ., a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 327/Ap/2017 din 21 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă.