Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.05.2017 sub nr. x/2/2017, contestatorii - reclamanţi A. şi SC B. SRL în contradictoriu cu intimata - pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostă A.V.A.S.) au formulat contestaţie la executare împotriva procesului-verbal din 08.02.2005 de aplicare a sechestrului, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea actului de executare întocmit de către pârâtă, cu obligarea pârâtei şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că în baza prevederilor O.U.G. nr. 95/2003 privind preluarea de către A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) a unor creanţe bugetare în vederea încasării şi virării lor la Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) a preluat de la C.A.S. - Dolj o creanţă fiscală în valoare de 3.371.208.933.00 lei asupra SC B. SA Craiova.
Împotriva debitorilor preluaţi în baza protocolului menţionat, în temeiul prevederillor art. 3 din Legea nr. 557/2003 de modificare şi aprobare a O.U.G. nr. 95/2003, s-a declanşat procedura de executare silită, prin afişarea Somaţiei Colective pentru plată, la sediul C.A.S. - Dolj precum şi prin înştiinţarea de plată emisa de C.A.S. - Dolj.
Având în vedere că, SC B. SA, nu efectuase nicio plată în contul A.A.A.S.(fosta A.V.A.S.), s-a procedat la poprirea conturilor societăţii, prin adresa de blocare conturi A.V.A.S. din data de 18.02.2005.
S-a mai învederat că potrivit dispoziţiilor art. 405<SUP>2 </SUP>coroborat cu dispoziţiile art. 41 si art. 58 din O.U.G. nr. 51/1998, cursul prescripţiei se întrerupe la data îndeplinirii în cursul executării a unui act de executare.
Având in vedere dispoziţiile legale mai sus invocate, rezultă că la data de 07.03.2005 a operat de drept întreruperea termenului de prescripţie, începând cu această dată curgând un nou termen de prescripţie de 7 ani. O noua întrerupere a termenului de prescripţie a operat la data achitării parţiale a debitului.
Prin sentinţa civilă nr. 121 din 30 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a admis excepţia lipsei de interes invocată, din oficiu, de Curte şi în consecinţă s-a respins contestaţia formulată de contestatorii - reclamanţi A. şi SC B. SRL Craiova, în contradictoriu cu intimata - pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. Bucureşti, ca fiind formulată de persoane fără interes.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea a reţinut că, prin Procesul-verbal din 08.02.2005 de aplicare a sechestrului întocmit de către A.V.A.S. (actuala A.A.A.S.), avându-se în vedere Protocolul nr. 41 din 17.112003 prin care a fost preluată de către A.A.A.S. de la C.N.A.S. - Casa de Asigurări de Sănătate - Dolj creanţa fiscală în valoare de 3.371.208.933 lei deţinută asupra debitorului SC B. SA Dolj şi neachitarea de către debitor în termen a sumei de 70.049,54 USD, în conformitate cu prevederile art. 59 şi urm. din O.U.G. nr. 51/1998, s-a procedat la instituirea sechestrului asupra unor bunuri proprietatea debitorului, şi anume: extrasul ONRC din 07.02.2005 privind participaţiile B. SA în procent de 56,1377% la SC B. SA Craiova şi în procent de 65,5172% la SC C. SA Rovinari, precum şi adresa DIT Craiova din 08.02.2005 pentru un mijloc transport cu tracţiune mecanică şi 2 autovehicule pentru transport marfă.
În cauză, Curtea a constatat că reclamantele contestatoare au criticat instituirea sechestrului asupra participaţiilor deţinute de SC B. SA la SC B. SA, fără a arăta, însă în concret, nici care este vătămarea care li s-a produs şi nici care este folosul practic pe care l-ar obţine prin anularea procesului-verbal din 08.02.2005.
S-a apreciat că, faţă de situaţia invocată de către contestatoare, nu se poate decela un interes concret, respectiv care anume ar fi folosul practic urmărit prin contestaţie în condiţiile în care pentru o societate comercială este indiferentă identitatea asociaţilor săi sau faptul dacă aceştia pot dispune în mod liber sau nu de părţile sociale deţinute.
S-a statuat că, lipsa interesului este cu atât mai evidentă faţă de cele învederate în contestaţie, în sensul că, la data instituirii sechestrului Societatea B. SA nu avea calitate în cadrul Societăţii B. SRL (fostă SA), deoarece ar fi înstrăinat încă din anul 2003 toate acţiunile deţinute la aceasta. Că este aşa, Curtea a avut în vedere înscrisurile de la filele 52 - 53 dosarul de fond, din conţinutul cărora rezultă structura acţionarilor săi la datele de 27.04.2017 şi 12.01.2005, în care nu a fost menţionată şi Societatea B. SA.
S-a apreciat, de asemenea, că situaţia este asemănătoare şi pentru contestatoarea A., împrejurare ce a rezultat din înscrisul aflat la fila 52, potrivit căruia aceasta face parte din structura asociaţilor Societăţii B. SRL, la data de 27.04.2017.
Aşa fiind, Curtea a considerat că, ambele contestatoare nu au niciun interes în anularea procesului-verbal, prin care au fost puse sub sechestru participaţiile deţinute de o altă societate, această situaţie nefiind de natură a le produce vreo vătămare cu privire la părţile sale sociale; în egală măsură, nici anularea procesului-verbal nu îi poate produce un folos practic.
Împotriva sentinţei civile nr. 121 din 30 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, recurentele - contestatoare A. şi S.C. B. S.R.L. au declarat recurs prin care au criticat soluţia dată, în sensul că sentinţa este nelegală, deoarece atât A. cât şi S.C. B. S.R.L. au interes.
În ce priveşte interesul recurentei - reclamante SC B. SRL.
Astfel, sechestrul instituit asupra SC B. SRL vizează participaţiile Societăţii B. SRL pe care aceasta le deţinea la menţionata societate, sechestrul fiind instituit asupra unei părţi din acţiunile acestei societăţi, operaţiune efectuată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj.
În mod greşit, prima instanţă apreciază că, nu are importanţă dacă asociaţii Societăţii B. SRL au sau nu părţi sociale sechestrate.
Or, înscrierea menţiunilor privind instituirea sechestrului la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj face imposibilă efectuarea unor proceduri specifice societăţilor, conform Legii nr. 31/1990, republicată, respectiv dizolvarea urmată de lichidare şi radiere, fuziune şi divizare. În acest context, recurentele invocă dispoziţiile art. 43 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/1998 şi dispoziţiile art. 232 din Legea nr. 31/1990, republicată.
Prin urmare, rezultă că, în prezent, asociaţii înscrişi în mod legal în registrul asociaţilor nu pot să-şi exercite dreptul de a decide dizolvarea societăţii, odată ce Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj va solicita anterior radierea sechestrului sau acordul A.A.A.S. - ului privind procedura de dizolvare. Acest aspect, susţin recurentele le-a probat prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, însă A.A.A.S. - ul refuză radierea sechestrului, deşi la data înfiinţării acestuia, societatea debitoare SC B. SA, ale cărei participaţii au fost sechestrate, nu mai era acţionar la SC B. SA.
Conchid, sub aspectul interesului SC B. SRL, că în prezent limitările impuse de A.A.A.S. asupra acţiunilor se răsfrâng în mod direct asupra drepturilor derivate din acestea, condiţii în care Societatea B. SRL, în calitate de societate ale cărei participaţii - deţinute parţial de o altă societate - se află sub sechestru, justifică interes în promovarea unei astfel de acţiuni.
În ceea ce priveşte interesul recurentei - reclamante A.
Recurentele - reclamante susţin că, A. este asociat al Societăţii B. SRL, aspect probat în faţa instanţei de fond. În această calitate, A. justifică interesul, respectiv din perspectiva limitărilor care se răsfrâng asupra deciziilor ce pot fi luuate prin exercitarea dreptului de vot al Societăţii B. SRL, în condiţiile în care - aşa cum au arătat şi mai sus - asociaţii actuali deşi ar decide dizolvarea, lichidarea şi radierea societăţii, această măsură nu poate fi luată efectiv.
De asemenea, recurentele invocă art. 304<SUP>1</SUP> C. proc. civ. şi art. 402 alin. (2) din acelaşi cod, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
La data de 16.11.2017 intimata A.A.A.S. - Bucureşti a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, întrucât sentinţa atacată a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente cauzei susţinând că excepţia lipsei de interes al reclamantelor a fost admisă legal, iar pentru recuperarea creanţelor fiscale nu avea la îndemână decât O.U.G. nr. 51/1998, a cărei proceduri de notificare a debitorilor s-a efectuat în concordanţă cu dispoziţiile legale. Sub acest din urmă aspect, intimata mai arată că, executarea silită demarată de A.A.A.S. Bucureşti s-a făcut conform dispoziţiilor speciale cuprinse în O.U.G. nr. 51/1998, context în care indică textele de lege incidente.
La termenul din 16.11.2017, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentelor - reclamante, cu obligarea recurentelor de a depune un punct de vedere vizând excepţia invocată din oficiu de către Înalta Curte.
La termenul de azi, Înalta Curte a rămas în pronunţare pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentelor, invocată din oficiu de Înalta Curte la termenul de judecată din 16.11.2017.
Cu privire la excepţia invocată din oficiu, se constată următoarele: O condiţie pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea.
Calitatea persoanei se determină în concret la speţă, în raport de litigiul dedus judecăţii. Condiţia calităţii procesuale prezintă o importanţă deosebită deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care îşi dispută dreptul în litigiu.
Calitatea de reclamant într-un anumit proces poate aparţine numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de părât numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
Prin urmare, prin calitatea procesuală se înţelege interesul îndreptăţit al unei persoane de a cere concursul justiţiei, ce izvorăşte din încălcarea unui drept subiectiv sau dintr-un raport de conexitate cu acel drept.
În doctrină s-a conturat concepţia potrivit căreia calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului îmn raportul juridic dedus judecăţii, respectiv calitatea procesuală activă şi, pe de altă parte, existenţa unei identiăţi între persoana părâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic, respectiv calitatea procesuală pasivă.
De regulă, pentru a putea exercita acţiunea, calitatea procesuală activă să coincidă cu calitatea de titular al dreptului dedus judecăţii.
De reţinut că, în privinţa reclamantului, trebuie să se constate că este titularul dreptului raportului juridic dedus judecăţii ori se poate prevala de interesul ce poate fi realizat pe calea justiţiei.
În orice acţiune în justiţie, înainte de a discuta dreptul reclamantului, instanţa este obligată să verifice calitatea părţilor pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecăţii. Examinarea calităţii procesuale a părţilor se poate face în tot cursul judecăţii, în C. proc. civ. nefiind stabilită o etapă procesuală limită până la care ar trebui făcută această cercetare.
Atât calitatea procesuală activă, cât şi cea pasivă trebuie justificate de către reclamant prin indicarea motivelor de fapt şi de drept şi a obiectului pretenţiei sale, iar instanţa este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil de regulă în cazul cererilor reale numai dacă se invocă lipsa calităţii procesuale pasive fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului (de exemplu, dacă se invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active în cazul cererilor reale). Excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului, de către partea interesată, de procuror sau de instanţă din oficiu.
În cauză, se reţine că procesul-verbal din 08.02.2005 de instituire a sechestrului a fost întocmit de către A.V.A.S.(actuala A.A.A.S.), în baza Protocolului de transfer al creanţei din 17.11.2003 încheiat, prin care a preluat de la C.N.A.S. - Casa de Asigurări de Sănătate Dolj - o creanţă fiscală în valoare de 3.371.208.933 lei, reprezentând acţiunile deţinute de către debitoarea SC B. SA Dolj la SC B. SRL. Cum această debitoare nu şi-a în achitat în termen debitul datorat, în cuantum de 70.049,54 USD, în temeiul dispoziţiilor legale prevăzute de art. 59 şi urm. din O.U.G. nr. 51/1998, s-a demarat executarea silită şi s-a dispus instituirea sechestrului asupra unor bunuri proprietatea acesteia.
Conform adresei înaintată intimatei A.A.A.S. înregistrată sub nr. 4 din 03.03.2017, rezultă că SC B. SRL (fostă SA) - cea asupra căreia s-a demarat executarea silită a creanţei fiscale - a cesionat la data de 16.12.2003 cele 6.933 acţiuni deţinute la societatea contestatoare din prezenta cauză, respectiv SC B. SRL (fostă SA).
Pe de altă parte, structura acţionariatului contestatoarei SC B. SRL este atestată prin adresa aflată la fila 52 dosar fond. Potrivit acestei adrese, în componenţa acţionariatului acestei societăţi este inclusă şi contestatoarea din prezenta cauză, respectiv A., care deţine un număr de 489 părţi sociale în valoare nominală de 100 lei, reprezentând un procent de 46,72 % din capitalul social al Societăţii B. SRL.
De asemenea, este de reţinut că la data de 12.01.2005, conform extrasului din Registrul acţionarilor Societăţii B. SA, aflat depus la fila 53 dosar fond, rezultă că Asociaţia Creştin Catolic Ortodoxă era asociat cu un număr de 6042 acţiuni cu o valoarea nominală de 100 lei/acţiune.
Cum instituirea sechestrului s-a făcut la data de 08.02.2005 prin procesul - verbal nr. 8863 asupra debitoarei Societatea B. SRL, care nu mai avea nicio calitate la Societatea B. SRL, aşa cum rezultă din extrasul din Registrul acţionarilor Societăţii B. SRL - fostă SA - aflat la fila 53 dosar fond, Înalta Curte constată că această din urmă societatea nu are calitate procesuală activă în promovarea contestaţiei la executare. În plus, contestatoarea nu a arătat în ce constă în concret care este vătămarea care i s-ar produce prin anularea procesului-verbal din 08.02.2005.
În ce priveşte contestatoarea A. situaţia este asemănătoare, în ceea ce priveşte calitatea procesuală activ. Aceasta este asociat al SC B. SRL şi este menţionată în această calitate şi în înscrisul de la fila 52 dosarul de fond, reprezentând structura asociaţilor la data de 27.04.2017 şi respectiv la data de 12.01.2005 (fila 53 dosarul de fond).
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarelor, se reţine că, pentru a avea calitatea de parte în proces, este necesar ca aceasta calitate să corespundă cu calitatea de titular al dreptului şi respectiv al obligatiei ce formează conţinutul raportului juridic de drept material dedus judecatii. În faza executarii silite calitatea procesuală activă sau pasivă decurge din chiar titlul executoriu care prevede cine este creditorul care poate să ceară punerea în executare a titlului şi cine este debitorul împotriva căruia poate fi pornită urmărirea.
În prezenta cauză contestaţia la executare este formulată de terţe persoane, care nu justifica o calitate procesuală activă în promovarea acestei cereri întrucât titlul executoriu în baza caruia s-a început executarea nu este opozabil contestatoarelor.
Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 314 C. proc. civ., urmează să admită recursul declarat de recurentele - reclamante A. şi S.C. B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 121 din 30 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, să caseze sentinţa atacată, cu reţinerea cauzei spre rejudecare.
Faţă de considerentele expuse, se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi se va respinge contestaţia la executare ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentele - reclamante A. şi S.C. B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 121 din 30 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Casează sentinţa atacată şi reţine cauza spre rejudecare.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active.
Respinge acţiune ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2018.