Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 215/F din 20 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 (2866/2017), în baza art. 598 alin. (1) lit. c) şi lit. d) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de condamnatul A.. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 300 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariu parţial al apărătorului din oficiu al condamnatului în cuantum de 40 RON a rămas în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că A. a declarat contestaţie la executare împotriva Sentinţei penale nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016 definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitând deducerea perioadelor executate de la data de 04.10.2006 la 22.10.2007, de la data de 13.10.2010 la 06.11.2010, de la data de 27.11.2012 la 28.11.2012, de la data de 23.01.2013 la 04.09.2013, precum şi perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi din pedeapsa de 4 ani, 6 luni şi 871 zile de închisoare. În dezvoltarea motivelor contestaţiei petentul a invocat că infracţiunile ce au format obiectul Sentinţelor penale nr. 51/2016 a Judecătoriei Urziceni, nr. 266/2012 a Tribunalului Iaşi, nr. 550 noul C. proc. pen. a Judecătoriei Iaşi, nr. 538/2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti nr. 925/2016 a Judecătoriei Iaşi sunt concurente, impunându-se efectuarea deducerii perioadelor executate.

Analizând actele şi lucrările dosarului prima instanţă a constatat următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016, pronunţată de Judecătoria Urziceni, s-au dispus următoarele:

"În temeiul art. 335 alin. (2) C. pen. din 2009, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul A., cu antecedente penale, în prezent încarcerat în Penitenciarul Vaslui, la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având suspendat dreptul de a conduce.

În temeiul art. 67 alin. (1) şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Constată că infracţiunea dedusă judecăţii în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin următoarele sentinţe:

- Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012, pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2044 din 12.06.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;

- Sentinţa penală nr. 550/ noul C. proc. pen. din 24.03.2014, pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750/25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi;

- Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2004 din 12.06.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1) cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003;

- 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

- 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen. din 24.03.2014, pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:

- 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. din 1969;

- 7 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, pumnalului, ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate pentru tăiere, împungere sau lovire, prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969;

- cele trei pedepse menţionate mai sus, stabilite prin Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2004 din 12.06.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv: 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1) cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003; 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen. 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:

- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (în dauna părţii vătămate S.C. B. S.R.L.);

- 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (în dauna părţii vătămate S.C. B. S.R.L.);

- 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (în dauna părţii vătămate S.C. C. S.R.L.);

- 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având suspendat dreptul de a conduce, prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 865 alin. (1) C. pen. din 1969, art. 85 alin. (1) C. pen. din 1969, art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 187/2012, anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

În baza art. 38 alin. (2) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 40 alin. (1) şi (2) C. pen. din 2009 şi art. 10 din Legea nr. 187/2012, contopeşte pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acestuia prin: Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2044 din 12.06.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Sentinţa penală nr. 550 din 24.03.2014, pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750/25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi; Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014 pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 27.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 5 ani şi 10 luni închisoare (1/3 din totalul celorlalte pedepse), urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani şi 10 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., care se execută de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 399 C. proc. pen., menţine măsura arestului preventiv.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen. din 2009 şi art. 40 alin. (3) C. pen. din 2009, deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii, a arestării preventive şi a pedepsei executate de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11.2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013, de la 12.06.2014 la zi.

Constată că în prezent inculpatul se află în executarea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 550 din 24.03.2014 pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi.

Dispune anularea Mandatului de executare nr. 375 din 12.06.2014, emis de Tribunalul Iaşi în baza Sentinţei penale nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, rămasă definitivă prin rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 20044 din 12.06.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi anularea Mandatului de executare nr. 573 din 26.11.2014, emis de Judecătoria Iaşi în baza Sentinţei penale nr. 550 din 24.03.2014 pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, şi emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri."

Sentinţa penală a rămas definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, apelul declarat de inculpat fiind respins.

S-a constatat că din conţinutul sentinţei penale că fapta pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 a fost săvârşită la data de 09. 06.2014.

Prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016, pronunţată de Judecătoria Iaşi, s-au dispus următoarele:

"În baza disp. art. 1401 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, recunoaşte, pe cale incidentală, pe teritoriul României, sentinţa penală din data de 11.09.2002 pronunţată în Dosarul nr. IIK 43/02 de Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, prin care inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 11 (unsprezece) luni închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., din infracţiunea de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta nr. 195 din 12 decembrie 2002, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969 şi art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza dispoziţiilor art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta nr. 195 din 12 decembrie 2002, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969 şi art. 5 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., cu referire la art. 19 din Legea nr. 682 din 2002, condamnă pe inculpatul A., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 interzice inculpatului A., ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă stabilită prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen. din 24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. din 1969;

- pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, pumnalului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată;

- pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1) cu aplic. art. 9 din Legea nr. 39/2003, aplicată prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2004/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2004/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, aplicată prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2004/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În baza disp. art. 86 în. 5 C. pen. din 1969 anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 538/18.06.2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419/12.11.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă stabilită prin Sentinţa penală nr. 538/18.06.2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419/12.11.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- două pedepse de 3 ani închisoare aplicate pentru săvârşirea a două infracţiuni de înşelăciune, fiecare prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- două pedepse de 6 luni închisoare aplicate pentru săvârşirea a două infracţiuni de uz de fals, fiecare prev. de art. 291 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- două pedepse de 6 luni închisoare aplicate pentru săvârşirea a două infracţiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având suspendat dreptul de a conduce, fiecare prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza disp. art. 36 C. pen. din 1969, art. 33 C. pen. din 1969 şi art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., contopeşte pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, stabilită în cauză, cu pedepsele cu închisoare repuse în individualitatea lor, astfel cum au fost menţionate anterior (pedepsele de 1 an închisoare, de 7 luni închisoare, de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, două pedepse de 5 (cinci) ani închisoare, două pedepse de 3 ani închisoare, patru pedepse de 6 luni închisoare): aplică pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare pe care o sporeşte cu 6 (şase) luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza disp. art. 39 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. contopeşte pedeapsa de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare, astfel cum a fost stabilită anterior, cu restul de 4 zile de închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 11 (unsprezece) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală din data de 11.09.2002 pronunţată în Dosarul nr. IIK 43/02 de Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa totală de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza disp. art. 35 C. pen. din 1969 interzice inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 interzice inculpatului A., ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa principală durata reţinerii şi arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, reţinerea de la 27 noiembrie 2012 la 28 noiembrie 2012, arestarea preventivă de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi.

Dispune retragerea Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 573/2014 emis la data de 26.11.2014 în baza Sentinţei penale nr. 550 noul C. proc. pen. din 24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe."

Sentinţa penală a rămas definitivă prin Decizia nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, secţia I penală, apelul declarat de inculpat fiind respins.

S-a constatat că din conţinutul sentinţei penale că fapta pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a fost săvârşită la data de 04. 11.2011.

Prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen. s-au dispus următoarele:

"II. Condamnă pe inculpatul A. şi D., cunoscut cu antecedente penale-recidivist, în prezent deţinut în Penitenciarul Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- "dare de mită" în formă continuată prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 67 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului A. şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., pentru o durată de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea.

În baza dispoziţiilor art. 65 C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea.

- "instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile şi alte mijloace de comunicare la distanţă, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor şi alcool într-un penitenciar, centru de reţinere şi arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ şi centru de detenţie, în scopul folosirii tor de către deţinuţi", prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 185 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu aplic. art. 41 C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 67 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului A. şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., pentru o durată de 2 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea.

Constată că infracţiunile de "dare de mită" în formă continuată şi "instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile şi alte mijloace de comunicare la distanţă, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor şi alcool într-un penitenciar, centru de reţinere şi arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ şi centru de detenţie, în scopul folosirii lor de către deţinuţi" pentru a căror săvârşire s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta sentinţă penală au fost comise de inculpatul A. în concurs real şi respectiv în timpul executării pedepsei de 5 (cinci) ani închisoare, conform Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 573 noul C. proc. pen./2014, emis în baza Sentinţei penale nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013.

Constată că faptele pentru care inculpatul A. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, menţinută prin Decizia penală nr. 130 din 28.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2004 din 12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013 şi respectiv prin Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, au fost comise de inculpatul A. în concurs real.

În baza art. 865 alin. (1) C. pen. din 1969 cu ref. la art. 85 alin. (1) C. pen. din 1969, anulează suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

A. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. din 1969, pe o durată de 2 (doi) ani, aplicată inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013 şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

1 - pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013, pentru săvârşirea infracţiunii de "tulburarea ordinii şi liniştii publice" prev. de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

2 - pedeapsa de 7 (şapte) luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013, pentru săvârşirea infracţiunii de "port, fără drept, de cuţit, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate şi autorizate pentru distracţie ori agrement", prev. de art. 372 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

3 - pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 1 (unu) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, menţinută prin Decizia penală nr. 130 din 28.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2004 din 12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) cu aplic. art. 9 din Legea 39/2003;

4 - pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, menţinută prin Decizia penală nr. 130 din 28.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2004 din 12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

5 - pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, menţinută prin Decizia penală nr. 130 din 28.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2004 din 12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen.

B. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, aplicată inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

1 - pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală sus-menţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de "înşelăciune", prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (parte vătămată S.C. B. S.R.L.);

2 - pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală sus-menţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de "înşelăciune", prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (parte vătămată S.C. G. S.R.L.);

3 - pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală sus-menţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de "uz de fals", prev. de art. 291 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (parte vătămată S.C. B. S.R.L.);

4 - pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală sus-menţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de "uz de fals", prev. de art. 291 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (parte vătămată S.C. G. S.R.L.);

5 - pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală sus-menţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având suspendat dreptul de a conduce", prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. art. 5 C. pen. (parte vătămată S.C. G. S.R.L.);

6 - pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală sus-menţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având suspendat dreptul de a conduce", prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. art. 5 C. pen. (parte vătămată S.C. G. S.R.L.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (3) şi art. 36 C. pen. din 1969, contopeşte pedepsele aplicate inculpatului A., menţionate la pct. A şi B din prezenta, în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. din 1969, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din 1969 deduce din pedeapsa principală rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010 şi reţinerea preventivă de la 27.11.2012 la 28.11.2012 şi arestarea preventivă de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată, începând cu data de 12.06.2014 la 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracţiunii de "dare de mită" în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta sentinţă).

Constată că până la data de 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracţiunii de "dare de mită" în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta sentinţă), inculpatul A. a executat un număr de 320 zile de închisoare (se scade un număr de 635 zile) din pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pedeapsă în raport cu care a comis prezentele infracţiuni în stare de recidivă, rămânând un rest neexecutat de 871 zile de închisoare.

În baza art. 43 alin. (2) C. pen., cu ref. la art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului A. pentru infracţiunile concurente deduse judecăţii prezentei cauze, urmând să fie executată pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare, la care adaugă sporul de 10 (zece) luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare), rezultând pedeapsa de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pe care o adaugă la restul de 871 zile de închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 4 (patru) ani, 6 (şase) luni şi 871 zile de închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală a închisorii aplică inculpatului A. şi pedeapsa complementară cea mai grea, şi anume interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., pentru o durată de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea.

În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (5) C. pen., aplică inculpatului A. şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea, ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza dispoziţiilor art. 399 C. proc. pen., menţine măsura arestului preventiv faţă de inculpatul A., iar în baza art. 72 alin. (1) C. pen. scade din durata pedepsei cu închisoarea aplicată prin prezenta sentinţă penală, perioada reţinerii, arestului preventiv şi executată, respectiv perioada de la 27.04.2015 la zi.

Dispune retragerea Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 573 noul C. proc. pen./2014, emis pe numele inculpatului A. în baza Sentinţei penale nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013 şi emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri, la rămânerea definitivă a acesteia.

În temeiul art. 290 alin. (5) C. pen., dispune confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 1.000 euro, care a făcut obiectul infracţiunii de "dare de mită", pusă la dispoziţie de către colaboratorul cu identitate reală H., sumă care i-a fost promisă acestuia de către inculpatul A. şi remisă la data de 26.04.2015 prin intermediul inculpatei F. şi a numitului E., sumă ce este consemnată la I. Sucursala Iaşi, cu chitanţa din data de 14.05.2015.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e), f) C. pen., dispune confiscarea specială de la inculpatul A. a bunurilor mobile identificate asupra acestuia cu ocazia constatării infracţiunii flagrante în Penitenciarul Iaşi, după cum urmează: un număr de 4 aparate telefonice mobile marca x şi un încărcător de telefon mobil marca x (telefon marca x, model GTS7562, culoare alb cu gri, într-o stare aparent foarte buna, cu SN RF1DB25C2ND şi seriile IMEI 359778051852778 şi 359779051852776, fără cartele SIM, cu acumulator cu seria LC1DA06JS2B, telefon marca x, model GTS7275R, culoare negru cu argintiu, într-o stare aparent foarte bună, cu SN R28DC06MNFP şi seria IMEI 358654055370466, fără cartela SIM, cu acumulator cu seria TH1DC09YS2-B, telefon marca x, model GTI8200, culoare negru cu violet, într-o stare aparent foarte bună, cu SN R21FA4QCX0J şi seria IMEI 355600067500684, fără cartela SIM cu acumulator cu seria BD1FA17DS2B, telefon marca x, model GTI8190, culoare alb cu gri, cu urme de uzura pe partea exterioară, cu SN RF1F23CU0A şi seria IMEI 359707055669797, fără cartela SIM cu acumulator cu seria AA1F216SS2B şi încărcător de culoare neagră cu inscripţia Samsung SN DK5F829TS7-E); un număr de 4 aparate telefonice mobile marca x (telefon marca x, model C5-00.2, culoare argintiu cu gri-şobolan, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 351685059288269, fără cartela SIM cu acumulator inscripţionat BL-5CT, telefon marca x, model C5-00.2, culoare negru cu argintiu, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 354115058695857, fără cartela SIM cu acumulator inscripţionat BL-5CT, telefon marca x, model C5-00, culoare argintiu cu gri-şobolan, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 354330040480470, fără cartela SIM cu acumulator inscripţionat BL-5CT şi telefon marca x, model C5-00, culoare alb cu argintiu şi marginea ecranului neagră, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 357409045191154, cu cartela SIM cu inscripţia J. şi seria 14090 15771 678 A03 şi acumulator inscripţionat BL-5CT).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurator instituită în cursul urmăririi penale prin Ordonanţa nr. 69/P/2015 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciu Teritorial Iaşi din 13.05.2015 asupra sumei de 1.000 euro, care a făcut obiectul infracţiunii de "dare de mită", pusă la dispoziţie de către colaboratorul cu identitate reală H., sumă care i-a fost promisă acestuia de către inculpatul A. şi remisă la data de 26.04.2015 prin intermediul inculpatei F. şi a numitului E., sumă ce este consemnată la I. Sucursala Iaşi, cu chitanţa din data de 14.05.2015, precum şi măsura sechestrului asigurator instituită în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr. 69/P/2015 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciu Teritorial Iaşi din 18.05.2015 asupra bunurilor mobile identificate asupra inculpatului A. cu ocazia constatării infracţiunii flagrante în Penitenciarul Iaşi, după cum urmează: un număr de 4 aparate telefonice mobile marca x şi un încărcător de telefon mobil marca x (telefon marca x, model GTS7562, culoare alb cu gri, într-o stare aparent foarte bună, cu SN RF1DB25C2ND şi seriile IMEI 359778051852778 şi 359779051852776, fără cartele SIM, cu acumulator cu seria LC1DA06JS2B, telefon marca x, model GTS7275R, culoare negru cu argintiu, într-o stare aparent foarte bună, cu SN R28DC06MNFP şi seria IMEI 358654055370466, fără cartela SIM, cu acumulator cu seria TH1DC09YS2-B, telefon marca x, model GTI8200, culoare negru cu violet, într-o stare aparent foarte bună, cu SN R21FA4QCX0J şi seria IMEI 355600067500684, fără cartela SIM cu acumulator cu seria BD1FA17DS2B, telefon marca x, model GTI8190, culoare alb cu gri, cu urme de uzura pe partea exterioară, cu SN RF1F23CU0A şi seria IMEI 359707055669797, fără cartela SIM cu acumulator cu seria AA1F216SS2B şi încărcător de culoare neagră cu inscripţia Samsung SN DK5F829TS7-E); un număr de 4 aparate telefonice mobile marca x (telefon marca x, model C5-00.2, culoare argintiu cu gri-şobolan, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 351685059288269, fără cartela SIM cu acumulator inscripţionat BL-5CT, telefon marca x, model C5-00.2, culoare negru cu argintiu, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 354115058695857, fără cartela SIM cu acumulator inscripţionat BL-5CT, telefon marca x, model C5-00, culoare argintiu cu gri-şobolan, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 354330040480470, fără cartela SIM cu acumulator inscripţionat BL-5CT şi telefon marca x, model C5-00, culoare alb cu argintiu şi marginea ecranului neagră, într-o stare aparent foarte bună, cu seria IMEI 357409045191154, cu cartela SIM cu inscripţia J. şi seria 14090 15771 678 A03 şi acumulator inscripţionat BL-5CT)."

Sentinţa penală a rămas definitivă prin Decizia nr. 359/23.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, apelul declarat de inculpat fiind respins.

S-a constatat că din conţinutul sentinţei penale că fapta pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a fost săvârşită la data de 27.04.2015.

Prin Sentinţa penală nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016 definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au dispus următoarele:

"Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 359A/23.09.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen.

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea de instigare la introducerea în mod ilicit de telefoane mobile şi alte mijloace de comunicare la distanţă, prev. de art. 47 rap. la art. 185 alin. (1), (2) din Legea 254/2013 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, în:

- pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.

- pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

- pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 750/25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi (contopite cu pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

- pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 538/18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419/12.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, în:

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie (contopită cu restul neexecutat de 4 zile din pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală de la 11.09.2002 pronunţată de Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, recunoscută prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi)

Constată că pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în Dosarul nr. x/2013 (contopite cu pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) şi cele aplicate prin Sentinţa penală nr. 538 din 18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală au fost contopite prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, rezultând pedeapsa de 5 ani închisoare ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii pentru faptele săvârşite la data de 23.04.2015 şi pentru care s-a dispus condamnarea petentului prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi.

Constată că faptele pentru care petentul a fost condamnat la pedepsele de 3 ani şi 8 luni închisoare, respectiv 2 ani şi 6 luni închisoare prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 359A/23.09.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt concurente cu faptele pentru care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi pedeapsa de 8 luni închisoare pentru care petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi.

În baza art. 43 alin. (2) C. pen., art. 10 din Legea 187/2012 şi art. 39 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi repuse în individualitatea lor cu pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, urmând ca petentul condamnat să execute pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din celelalte pedepse, de 1 an, 2 luni şi 10 zile închisoare, urmând să execute 4 ani, 10 luni şi 10 zile, la care se adaugă restul rămas neexecutat din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv restul de 871 de zile închisoare, în final condamnatul urmând să execute 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală a închisorii condamnatul A. va executa şi pedeapsa complementară cea mai grea, şi anume interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., pentru o durată de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea.

În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (5) C. pen., condamnatul A. va executa pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu E. şi F. ori de a se apropia de acestea, ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. scade din durata pedepsei perioada reţinerii, arestului preventiv şi executată, respectiv perioada de la 27.04.2015 la zi.

Anulează Mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 59/26.04.2016, emis în baza Sentinţei penale nr. 51/23.02.2016 a Judecătoriei Urziceni, nr. 975/04.07.2016, emis în baza Sentinţei penale nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi şi nr. 8/23.09.2016 emis în baza Sentinţei penale nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi şi dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri, la rămânerea definitivă a acesteia."

Prin prezenta contestaţie la executare, s-a constatat că petentul condamnat solicită în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) teza a doua şi lit. d) din C. proc. pen. deducerea din pedeapsa rezultantă de 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare aplicată prin sentinţa penală contestată perioadelor executate de la data de 04.10.2006 la 22.10.2007, de la data de 13.10.2010 la 06.11.2010, de la data de 27.11.2012 la 28.11.2012, de la data de 23.01.2013 la 04.09.2013, precum şi perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi.

Curtea a constatat că "împiedicarea la executare", respectiv "cauza de micşorare sau stingere" a pedepsei rezultante de 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reprezentată în opinia contestatorului de împrejurarea că infracţiunile ce au format obiectul Sentinţelor penale nr. 51/2016 a Judecătoriei Urziceni, nr. 266/2012 a Tribunalului Iaşi, nr. 550 noul C. proc. pen. a Judecătoriei Iaşi, nr. 538/2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti nr. 925/2016 a Judecătoriei Iaşi sunt concurente, astfel încât s-ar fi impus contopirea acestora, precum şi deducerea perioadelor executate în baza acestora.

Curtea a apreciat că o asemenea solicitare nu poate fi primită în speţa dedusă judecăţii, întrucât o soluţie contrară ar conduce la încălcarea autorităţii de lucru judecat a Sentinţei penale nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016 definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Curtea a apreciat nu poate proceda la deducerea din pedeapsa rezultantă rezultante de 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016 perioadele executate de la data de 04.10.2006 la 22.10.2007, de la data de 13.10.2010 la 06.11.2010, de la data de 27.11.2012 la 28.11.2012, de la data de 23.01.2013 la 04.09.2013 şi de la data de 12.06.2014 la zi, întrucât prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel s-a procedat deja la scăderea acestor perioade din primul termen al recidivei postcondamnatorii, pentru a putea stabili restul rămas neexecutat de condamnat la data săvârşirii, în cursul executării pedepsei, a faptelor ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii şi a stabilit, urmare a scăderii duratelor deja executate, că la data săvârşirii infracţiunilor în penitenciar, respectiv la data de 27.04.2015, din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei şi în a cărei executare a săvârşit infracţiunile respective mai rămăsese de executat un rest de 871 de zile de închisoare. Astfel, Curtea de Apel Iaşi a calculat acest rest pentru ca acesta să poată fi adăugat la pedeapsa stabilită pentru al doilea termen al recidivei.

Dacă s-ar proceda la o nouă deducere în varianta indicată de contestator s-ar ajunge la încălcarea autorităţii de lucru judecat de care se bucură şi Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi în ceea ce priveşte existenţa stării de recidivă postcondamnatorii a infracţiunilor ce au format obiectul respectivului dosar penal cu infracţiunile ce au format obiectul Sentinţelor penale nr. 266 din 29.06.2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, nr. 550 noul C. proc. pen./24.03.2014 a Judecătoriei Iaşi şi nr. 538 din 18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. Totodată, s-ar putea modifica inclusiv modul de stabilire al primului termen al recidivei postcondamnatorii, cât timp, prin respectiva sentinţă penală, Curtea de Apel Iaşi a apreciat că din primul termen al recidivei postcondamnatorii se impune deducerea reţinerii şi arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010 şi reţinerea preventivă de la 27.11.2012 la 28.11.2012 şi arestarea preventivă de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată, începând cu data de 12.06.2014 la 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracţiunii de "dare de mită" în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului în respectiva sentinţă).

Curtea de Apel Bucureşti a observat că aceleaşi perioade care prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi au fost deduse în vederea stabilirii primului termen al recidivei postcondamnatorii sunt solicitate a fi deduse de către contestator din pedeapsa de 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016 în urma contopirii pedepselor aplicate prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi repuse în individualitatea lor cu pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi. Or, dacă s-ar admite solicitarea petentului, acesta ar beneficia de deducerea de două ori a perioadelor executate, o dată la stabilirea primului termen al recidivei postcondamnatorii în cadrul operaţiunilor juridice efectuate prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, iar a doua dată ca urmare a aplicării regulilor presupusului concurs de infracţiuni invocat de către contestator, fapt ce nu este permis.

Curtea a apreciat că împrejurările invocate de petent, ce ar putea constitui "împiedicarea la executare", respectiv "cauza de micşorare sau stingere" a pedepsei rezultante de 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare au fost supuse unei analize de către instanţa care a judecat fondul cererii de contopire a pedepselor şi care a pronunţat sentinţa penală contestată în prezent de către condamnat. Instanţa a reţinut că pe calea contestaţiei la executare nu se stabileşte o cale de atac împotriva hotărârilor definitive, ci doar un mijloc procedural de rezolvare a unor probleme ce pot surveni cu ocazia punerii în executare a unei hotărâri penale definitive, astfel încât în soluţionarea prezentei acţiuni instanţa nu poate proceda la o nouă contopire a pedepselor aplicate inculpatului; practic prin cererea sa petentul urmărind o rejudecare a fondului cauzei.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat contestaţie condamnatul, solicitând deducerea perioadei executate indicate, invocând drept, dispoziţiile art. 39 lit. b) C. pen., art. 40 alin. (3) C. pen., art. 41 C. pen. referitor la recidivă şi art. 43 C. pen. cu privire la pedeapsa în cazul recidivei, precum şi art. 71 şi art. 72 C. pen. în legătură cu computarea pedepselor atunci când s-au luat măsuri preventive.

În motivarea contestaţiei condamnatul a solicitat desfiinţarea sentinţei penale şi deducerea perioadelor executate de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11. 2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi, din pedeapsa stabilită la 4 ani, 10 luni şi 881 zile de închisoare, datorită stării de concurenţă a pedepselor care au făcut obiectul operaţiunii de contopire în Dosar nr. x/2016, prin Sentinţa penală nr. 224F din 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Contestatorul a susţinut că operaţiunea de contopire efectuată, în baza prevederilor art. 585 C. proc. pen., nu a fost finalizată, deoarece instanţa, în Dosar nr. x/2016, prin Sentinţa nr. 224F din 07.12.2016, chiar dacă a stabilit starea de concurenţă, nu a dedus corect perioadele de încarcerare. În opinia contestatorului, nu se încalcă principiul autorităţii de lucru judecat în condiţiile în care obiectul cererii din Dosarul nr. x/2017 este contestaţie la executare formulată în baza prevederilor art. 598 lit. c) şi d) C. proc. pen. prin care se contestă soluţia pronunţată prin Sentinţa penală nr. 224F din 07.12.2016 în Dosarul nr. x/2016, criticându-se modul de deducere a perioadelor executate.

Examinând contestaţia prin prisma dispoziţiilor legale Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Contestaţia la executare reprezintă o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Printr-o contestaţie la executare nu se pot invoca aspecte ce ţin de judecata pe fond a cauzei, ci doar aspecte care privesc executarea hotărârilor.

Potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

În speţa de faţă, prin intermediul acestui mijloc procesual, condamnatul a solicitat ca din pedeapsa de 4 ani, 10 luni şi 881 zile de închisoare să se deducă perioada executată începând cu 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11. 2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi.

Reţinând istoricul cauzei, prezentat in extenso în hotărârea atacată, se constată că prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016, pronunţată de Judecătoria Urziceni (rămasă definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală) contestatorul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 10 luni închisoare. În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen. din 2009 şi art. 40 alin. (3) C. pen. din 2009, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii, a arestării preventive şi a pedepsei executate de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11.2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013, de la 12.06.2014 la zi.

S-a constatat că inculpatul se afla în executarea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 550 din 24.03.2014 pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi.

Prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016, pronunţată de Judecătoria Iaşi (rămasă definitivă prin Decizia nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, secţia I penală), contestatorul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare. S-a dedus din pedeapsa principală durata reţinerii şi arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, reţinerea de la 27 noiembrie 2012 la 28 noiembrie 2012, arestarea preventivă de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi.

Prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen. (rămasă definitivă prin Decizia nr. 359/23.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), contestatorul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, fiind dedusă din pedeapsa principală rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010 şi reţinerea preventivă de la 27.11.2012 la 28.11.2012 şi arestarea preventivă de la 23.01.2013 la 04.09.2013 şi perioada executată, începând cu data de 12.06.2014 la 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracţiunii de "dare de mită" în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta sentinţă). S-a constatat că până la data de 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracţiunii de "dare de mită" în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta sentinţă), inculpatul A. a executat un număr de 320 zile de închisoare (se scade un număr de 635 zile) din pedeapsa de 5 ani închisoare, pedeapsă în raport cu care a comis prezentele infracţiuni în stare de recidivă, rămânând un rest neexecutat de 871 zile de închisoare. În baza art. 43 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A. pentru infracţiunile concurente deduse judecăţii prezentei cauze, urmând să fie executată pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 8 luni închisoare, la care adaugă sporul de 10 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare), rezultând pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pe care a adăugat-o la restul de 871 zile de închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 4 ani, 6 luni şi 871 zile de închisoare.

Condamnatul a formulat o cerere de contopire a pedepselor aplicate prin cele trei sentinţe şi stabilirea stării de concurenţă, susţinând că între data comiterii primelor fapte din 2006 şi data la care sentinţa de condamnare pentru aceste infracţiuni a rămas definitivă prin Sentinţa penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2007, definitivă prin Decizia penală nr. 2004/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a comis şi infracţiunile de la pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia penală nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, din datele de pentru care a fost în mod definitiv condamnat, toate aceste infracţiuni fiind săvârşite în concurs real.

Prin Sentinţa penală nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că faptele pentru care a fost condamnat numitul A. prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016, pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia penală nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi, definitivă prin Decizia nr. 5 19/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, secţia I penală şi prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 359/23.09.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sunt concurente.

Astfel, faţă de cele ce preced instanţa de judecată a contopit pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, repuse în individualitatea lor, cu pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 51/23.02.2016 pronunţată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curţii de Apel Iaşi, urmând ca petentul condamnat să execute pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din celelalte pedepse, de 1 an, 2 luni şi 10 zile închisoare, urmând să execute 4 ani, 10 luni şi 10 zile, la care s-a adăugat restul rămas neexecutat din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv restul de 871 de zile închisoare, în final condamnatul urmând să execute 4 ani, 10 luni şi 881 de zile de închisoare.

După cum a reţinut şi instanţa de fond, în momentul stabilirii primului termen al recidivei postcondamnatorii, prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia nr. 359/23.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au fost deduse perioadele deja executate de condamnat, rămânând un rest de 871 zile de închisoare care s-a adăugat la pedeapsa pentru al doilea termen al recidivei postcondamnatorii aplicată prin Sentinţa penală nr. 224/F din data de 07.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în final urmând să execute pedeapsa de 4 ani, 10 luni şi 881 zile. S-a avut în vedere că data săvârşirii faptelor pentru care a fost condamnat prin sentinţa precitată este 27.04.2015, fiind dedusă şi perioada începând cu data de 12.06.2014 la 27.04.2015.

Drept urmare, nu se poate aplica o nouă deducere a perioadelor executate arătate mai sus, întrucât, aşa cum corect s-a stabilit şi de prima instanţă, dacă s-ar proceda astfel, s-ar deduce de două ori perioadele deja executate de condamnat. Perioadele menţionate în cererea condamnatului au fost executate în cadrul primului termen al recidivei postcondamnatorii, astfel că nu mai pot fi deduse încă o dată, în condiţiile în care faptele pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 7/25.01.2016 a Curţii de Apel Iaşi constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii. Instanţa nu poate, pe calea unei contestaţii la executare, să modifice structura primului termen al recidivei, care a intrat deja în autoritate de lucru judecat, inclusiv în ceea ce priveşte data de la care se calculează cel de-al doilea termen al recidivei. Odată dedusă perioada executată, pentru stabilirea restului ce urmează să se contopească cu pedeapsa stabilită pentru infracţiunea ce formează cel de-al doilea termen al recidivei, printr-o contestaţie la executare nu se poate obţine o nouă deducere a acelui rest şi din pedeapsa rezultantă. O instanţă de judecată nu poate să mai deducă încă o dată perioada respectivă pentru că, aşa cum a stabilit şi instanţa de fond, s-ar ajunge la o dublă deducere a uneia dintre perioadele executate de condamnat.

Având în vedere toate criticile formulate de contestatorul condamnat, Înalta Curte mai notează că în procedura contestaţiei la executare, care reprezintă un mijloc jurisdicţional de rezolvare a incidentelor survenite în cursul executării pedepselor, nu se pot invoca decât aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor judecătoreşti definitive. Aşadar, nu se poate modifica o hotărâre rămasă definitivă, nu se poate proceda la o reindividualizare a pedepsei prin pronunţarea unei alte soluţii, întrucât s-ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat, stabilităţii raporturilor juridice.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 215/F din 20 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 (2866/2017).

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 RON, va rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 215/F din 20 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 (2866/2017).

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 06 februarie 2018.

Procesat de GGC - NN

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj