Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 67/F din 17 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-au dispus următoarele:
S-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 22.01. 2018 de către Tribunalul Districtual din Halmstad, Suedia, faţă de persoana solicitată A..
În baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) lit. b) din Legea 302/2004 rep. s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, respectiv până la încetarea stării de graviditate sau până la împlinirea vârstei de un an al copilului.
S-a dispus arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării către autorităţile judiciare suedeze, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
S-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de persoana solicitată A. prin încheierea din 30.03.2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a consimţit la predare şi înţelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialităţii prev. de art. 115 din Legea 302/2004 rep.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că, la data de 30.03.2018 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. x/2/2018, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare suedeze faţă de cetăţeanul român A., urmărită internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de furt, prevăzută la cap. 8 art. 1 şi 4 din C. pen. suedez; fraudă, prev la cap. 9, art. 1 şi 3 din C. pen. suedez; tentativă de fraudă, prev la cap. 9 art. 1, 3 şi 11 şi cap. 23 art. 1 din C. pen. sedez şi deposedare de bunuri ilegală agravantă, prev la cap. 8 art. 8 partea 2 din C. pen. suedez.
Fiind prezentă în faţa instanţei, persoana solicitată A. nu a ridicat obiecţii privind identitatea şi a arătat că, după ce va naşte, este de a acord să se prezinte în faţa autorităţilor judiciare din Regatul Suediei pentru a-şi rezolva problemele judiciare.
Prin încheierea din 30.03.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind arestarea provizorie, în vederea predării, a persoanei solicitate A.
În temeiul art. 101 alin. (5) lit. b) din Legea 302/2004 cu referire la art. 202 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., s-a luat faţă de persoana solicitată A. măsura controlului judiciar pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 30.03.2018 până la data de 28.04.2018, inclusiv.
În cauză au fost aplicate dispoziţiile art. 215 alin. (1) C. proc. pen. şi ale art. 215 alin. (2) lit. a) şi f) C. proc. pen.
S-a atras atenţia, conform art. 215 alin. (1) C. proc. pen., că pe durata controlului judiciar trebuie să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată;
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
- să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa (în a cărei rază teritorială domiciliază) conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată.
Conform art. 215 alin. (2) lit. a) şi f) C. proc. pen. pe durata controlului judiciar persoana solicitată A. trebuie să respecte următoarele obligaţii:
- să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura
- să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă.
S-a atras atenţia persoanei solicitate asupra prevederilor art. 215 alin. (3) C. proc. pen. (în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor stabilite măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestului preventiv).
În baza art. 215 alin. (4) C. proc. pen. a fost stabilit organul de poliţie în circumscripţia căreia se află domiciliul persoanei solicitate din str. sector 5 Bucureşti, ca organ de poliţie desemnat de către instanţă cu supravegherea acesteia.
S-a atras atenţia persoanei solicitate asupra dispoziţiilor art. 215 alin. (7) C. proc. pen.
Pentru a dispune astfel, instanţa a avut în vedere că scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare şi al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare este suficientă luarea faţă de persoana solicitată, în condiţiile textului de lege indicat mai înainte, a unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv măsura controlului judiciar.
La dosarul cauzei a fost depus, în copie, mandatul european de arestare emis la data de 22.01.2018 de către Tribunalul Districtual din Holmstad Suedia, tradus în limba engleză şi limba română prin care se solicita arestarea şi predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare suedeze, în vederea efectuării urmăririi penale şi a executării unei pedepse sau măsuri de siguranţă privative de libertate.
Astfel cum rezultă din mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare suedeze, la data de 22.01.2018 persoana solicitată A. este urmărită penal pentru un număr de 102 infracţiuni de furt grav cap. 8 art. 1 şi 4 din C. pen. suedez; fraudă, prev. la cap. 9, art. 1 şi 3 din C. pen. suedez; tentativă de fraudă, prev. la cap. 9 art. 1, 3 şi 11 şi cap. 23 art. 1 din C. pen. suedez şi deposedare de bunuri ilegală agravantă, prev. la cap. 8 art. 8 partea 2 din C. pen. suedez.
În sarcina persoanei solicitate A. s-a reţinut, în fapt, că împreună sau în coluziune sau consultare cu altă persoană, în perioada cuprinsă între 7 octombrie şi 7 decembrie 2015, în Suedia, persoana solicitată A. a comis 34 de cazuri de furt, 28 cazuri de fraudă şi 6 cazuri de deposedare de bunuri ilegală agravantă.
S-a reţinut totodată că faptele pentru care este urmărită penal persoana solicitată A. sunt sancţionate de legea statului suedez cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 3 ani, nefiind supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 302/2004 republicată.
În declaraţia sa, persoana solicitată A. a declarat că nu este de acord cu predarea către autorităţile judiciare suedeze din motive de sănătate şi că este însărcinată în 8 luni.
De asemenea, a declarat că nu renunţă la beneficiile conferite de regula specialităţii.
S-a apreciat că nu pot fi avute în vedere motivele invocate de persoana solicitată A., că nu a săvârşit un număr de 102 infracţiuni cum se reţine în mandatul european de arestare sau că este bolnavă, conform actelor existente la dosarul cauzei.
Însă, având în vedere că persoana solicitată A. este însărcinată în luna a opta, prima instanţă a apreciat, în conformitate cu art. 58 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 rep, că poate fi amânată predarea acesteia până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, respectiv până la încetarea stării de graviditate sau până la împlinirea vârstei de un an al copilului.
S-a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare a mandatului european, prev. de art. 98 alin. (1), (2) şi art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată (art. 3 şi 4 din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13.06.2002 privind mandatul european de arestare pentru procedurile de predare între statele membre).
În ceea ce priveşte refuzul persoanei solicitate A. de a fi predată autorităţilor judiciare suedeze, în vederea efectuării urmăririi penale împotriva sa, în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranţă privativă de libertate, s-a apreciat că nu poate fi avut în vedere, în condiţiile în care acesta este facultativ.
Împotriva Sentinţei penale nr. 67/F din 17 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a declarat contestaţie persoana solicitată A., solicitând desfiinţarea sentinţei, susţinând că nu se impune predarea sa către autorităţile suedeze, având în vedere situaţia sa medicală şi faptul că nu a săvârşit faptele reţinute în mandatul european de arestare.
Examinând contestaţia, prin prisma motivelor invocate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele următoare:
Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, el reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.
În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau dacă există situaţii ce se constituie în motive de refuz. A proceda altfel, ar însemna să se încalce principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce, ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
Din analiza actelor dosarului rezultă că la data de 22.01.2018 s-a emis de către Tribunalul Districtual din Holmstad Suedia, un mandat european de arestare prin care se solicită arestarea şi predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare suedeze, în vederea efectuării urmăririi penale şi a executării unei pedepse sau măsuri de siguranţă privative de libertate.
Conform mandatului european de arestare menţionat, persoana solicitată A. este urmărită penal pentru săvârşirea unui număr de 102 infracţiuni de furt grav, prev. la cap. 8 art. 1 şi 4 din C. pen. suedez; fraudă, prev. la cap. 9, art. 1 şi 3 din C. pen. suedez; tentativă de fraudă, prev. la cap. 9 art. 1, 3 şi 11 şi cap. 23 art. 1 din C. pen. suedez şi deposedare de bunuri ilegală agravantă, prev. la cap. 8 art. 8 partea 2 din C. pen. suedez.
Faptele pentru care este urmărită penal persoana solicitată A. sunt sancţionate de legea statului suedez cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 3 ani, nefiind supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 302/2004 republicată.
Se constată că nu există niciunul dintre motivele de refuz obligatorii prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sau facultative enumerate la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A..
În acord cu prima instanţă, se apreciază că sunt aplicabile dispoziţiile art. 58 alin. (1) lit. b) din Legea 302/2004 rep., având în vedere că persoana solicitată A. este însărcinată în luna a opta, astfel că se impune amânarea predării acesteia până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, respectiv până la încetarea stării de graviditate sau până la împlinirea vârstei de un an al copilului.
Susţinerile persoanei solicitate, în sensul că nu a săvârşit faptele reţinute în mandatul european de arestare, ţin de netemeinicia faptelor care au dat naştere emiterii mandatului european de arestare, care nu pot fi examinate în cazul procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare, întrucât sunt apărări de fond care trebuie să fie analizate de către autoritatea judiciară străină.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 425<SUP>1</SUP> alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 67/F din 17 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 60 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 67/F din 17 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 60 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 aprilie 2018.
Procesat de GGC - GV