Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 218 din data de 22 octombrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 08.10.2018 de către autorităţile judiciare din Italia - Tribunalul din Lanciano - Biroul Judecătorului pentru Cercetări Preliminare în Dosarul nr. x pe numele persoanei solicitate A.
În temeiul art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare italiene, cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004.
A menţinut măsura arestării în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 25.10.2018 şi până la 23.11.2018, inclusiv.
A constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost privată de libertate începând cu data de 09.10.2018.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare aferente prezentei proceduri, din care suma de 420 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî în acest sens a reţinut următoarele:
La data de 10.10.2018 a fost înregistrată adresa nr. x/II/5/2018 din data de 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea Biroului Naţional Sirene cu nr. x/SIRENE/GML din data de 09.10.2018 transmisă în baza mandatului european de arestare emis la data de 05.10.2018 de autorităţile judiciare din Italia - Magistratul pentru investigaţii preliminare din cadrul Tribunalului Lanciano, în Dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate A.
Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 09.10.2018 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Ordonanţa de reţinere nr. x/2018 din 09.10.2018, prin care s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A. pentru 24 ore, cu începere de la 09.10.2018, ora 15:55 până la 10.10.2018, ora 15:55.
Prin încheierea nr. 64 din 10.10.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2018/a1 s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 10.10.2018 până la data de 24.10.2018, inclusiv, s-a dispus emiterea mandatului de arestare şi s-a stabilit termen pentru prezentarea mandatului european de arestare tradus în limba română.
La data de 15.10.2018 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 08.10.2018 de către autorităţile judiciare din Italia - Tribunalul din Lanciano - Biroul Judecătorului pentru Cercetări Preliminare în Dosarul nr. x pe numele persoanei solicitate A.
În cuprinsul mandatului european de arestare s-a arătat că acesta se întemeiază pe ordonanţa de aplicare a măsurii arestării preventive în închisoare, emisă în Dosarul nr. x pe numele persoanei solicitate pentru săvârşirea a patru infracţiuni, în concurs: lipsire de libertate, tâlhărie, vătămare corporală şi port de arme sau obiecte destinate atacului, pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru aceste infracţiuni fiind de 20 ani închisoare.
Din descrierea faptelor rezultă că la data de 23.09.2018 în localitatea Lanciano din Italia, A. împreună cu alţi complici au pătruns deghizaţi şi înarmaţi în locuinţa victimelor - un cuplu în vârstă de peste 65 ani, pe care i-au ameninţat şi lovit, cauzându-le grave leziuni corporale (vindecabile în 40 zile), i-au tăiat uneia dintre victime cu un cosor o parte din ureche, iar după ce au legat victimele şi le-au încuiat în dormitor, au sustras 1990 euro numerar, câteva bunuri de valoare şi un autovehicul de la acestea.
La termenul din data de 22 octombrie 2018 a fost audiată persoana solicitată A., care a precizat că nu este de acord cu predarea.
Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alin. (2) al acelui text statuează că " mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002."
Din economia dispoziţiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 şi urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.
Cât priveşte conţinutul şi forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conţină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, şi indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 88 şi art. 96 din prezenta lege.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.
În acest fel se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
Analizând actele şi lucrările cauzei s-a constatat că sunt îndeplinite cerinţele legii privind conţinutul şi forma mandatului european de arestare, autorităţile emitente menţionând şi faptul că mandatul european de arestare emis la data de 08.10.2018 de Tribunalul din Lanciano - Biroul Judecătorului pentru Cercetări Preliminare se bazează pe ordonanţa de aplicare a măsurii arestării preventive în închisoare emisă în Dosarul nr. x faţă de A., cetăţean român, născut la data de 21.03.1984 în localitatea Craiova.
S-a constatat, totodată, că infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. se regăsesc printre cele 32 de infracţiuni care permit predarea fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 96 alin. (1) pct. 14, 16 şi 18 din Legea nr. 302/2004.
În acelaşi timp Curtea constată că este îndeplinită şi condiţia dublei incriminări, faptele săvârşite fiind prevăzute de dispoziţiile art. 205 alin. (3) lit. a), art. 194 alin. (1) lit. c) şi art. 234 alin. (1) lit. a), c) şi f) din C. pen.
Cât priveşte obiecţiunile formulate de persoana solicitată, Curtea a constatat că acestea, pe de o parte, nu privesc identitatea, iar pe de altă parte, motivele invocate de persoana solicitată nu se încadrează între motivele obligatorii sau facultative pentru care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, motive prevăzute de dispoziţiile art. 98 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
În acest sens Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat deja, potrivit dispoziţiilor Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI că statele membre nu pot să refuze executarea unui mandat european de arestare decât în cazurile de neexecutare obligatorie prev. de art. 3 din aceasta şi în cazurile de neexecutare facultativă enumerate la articolele sale 4 şi 4a (CJUE, cauza Leymann şi Pustovarov, C-388/08 hotărârea din 10 decembrie punctul 51, CJUE, cauza Mantello, C-261/09, hotărârea din 16 noiembrie 2010, punctul 37). În plus autoritatea judiciară de executare nu poate supune executarea unui mandat european de arestare decât condiţiilor definite la art. 5 din decizia-cadru menţionată.
Astfel, persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că nu a participat la săvârşirea faptelor şi este nevinovată.
Concluzionând, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate, nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 302/2004 republicat.
În privinţa măsurilor privative de libertate dispuse în cauză s-a reţinut că persoana solicitată a fost reţinută de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin ordonanţa de reţinere nr. 60/2018 din 09.10.2018 pentru 24 ore, cu începere de la 09.10.2018, ora 15:55 până la 10.10.2018, ora 15:55, iar prin Încheierea nr. x din 10.10.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2018/a1, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 10.10.2018 până la data de 24.10.2018, inclusiv, ce a fost menţinută prin prezenta sentinţă, ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 103 alin. (11) teza II-a din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei sentinţe penale a formulat contestaţie persoana solicitată A.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că pe numele persoanei solicitată, Tribunalul din Lanciano - Biroul Judecătorului pentru Cercetări Preliminare a emis la data de 08.10.2018, mandatul european de arestare, solicitând arestarea şi predarea acesteia, în vederea efectuării procedurilor penale, iar infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. se regăsesc printre infracţiunile care permit predarea fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 96 alin. (1) pct. 14, 16 şi 18 din Legea nr. 302/2004. Totodată, s-a constatat că faptele au corespondent în legislaţia română fiind prevăzute de dispoziţiile art. 205 alin. (3) lit. a), art. 194 alin. (1) lit. c) şi art. 234 alin. (1) lit. a), c) şi f) din C. pen.
În cuprinsul mandatului european de arestare s-a arătat că acesta se întemeiază pe ordonanţa de aplicare a măsurii arestării preventive în închisoare, emisă în Dosarul nr. x. pe numele persoanei solicitate pentru săvârşirea a patru infracţiuni, în concurs: lipsire de libertate, tâlhărie, vătămare corporală şi port de arme sau obiecte destinate atacului, pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru aceste infracţiuni fiind de 20 ani închisoare.
Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din acelaşi act normativ, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate. Conform alin. (7) al aceluiaşi articol, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.
Procedându-se de către instanţa de fond la ascultarea persoanei solicitate, aceasta nu a formulat obiecţiuni în ceea ce priveşte identitatea, precizând însă că nu consimte la predarea sa către autorităţile judiciare italiene. Cât priveşte invocarea de către persoana solicitată a împrejurării că nu este de acord cu predarea, motivând că nu a participat la săvârşirea faptelor şi este nevinovată, aceasta nu poate constitui un motiv opţional de refuz al executării mandatului european de arestare, în sensul dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond.
Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, el reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.
În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.
Din examinarea tuturor datelor existente în cauză, Înalta Curte constată, de asemenea, inexistenţa vreuneia dintre situaţiile expres prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 ca motive obligatorii ori opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare.
Astfel, în raport cu aceste considerente, alături de necesitatea executării mandatului european de arestare în virtutea principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce între statele membre, impun a se dispune punerea în executare a acestei decizii judiciare şi predarea persoanei solicitate în vederea efectuării urmăririi penale de către autorităţile judiciare ale statului emitent.
Prin urmare, instanţa de control judiciar, similar primei instanţe, conchide că mandatul european de arestare conţine toate informaţiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 88 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, precum şi că nu există în cauză niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2014.
În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 218 din data de 22 octombrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 420 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 218 din data de 22 octombrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 420 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01 noiembrie 2018.