Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1008/2018

Şedinţa publică din data de 22 martie 2018

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016*, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a II a din Legea nr. 165/2013.

Împotriva acestei hotărâri, la data de 29 ianuarie 2018 (data expedierii prin mail) reclamanta A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta reclamantă a arătat că încheierea recurată este nelegală, întrucât instanţa a încălcat în mod flagrant: dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1605/14.12.2007, dispoziţiile art. 14 alin. (5) şi cele ale art. 425 alin. (3) C. proc. civ., prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

Faţă de termenul scurt de recurs - 48 de ore de la pronunţare, recurenta arată că îşi rezervă dreptul de a dezvolta şi completa cererea de recurs, printr-un înscris pe care îl va depune la instanţa de recurs, în termen de 3 zile de la înregistrarea acestuia.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 1 martie 2018.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 22 martie 2018, termen la care Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia nulităţii recursului, pe care o va admite, pentru considerentele care succed.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, sancţiunea pentru nerespectarea acestei cerinţe fiind nulitatea recursului, conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din acelaşi cod.

Recursul se motivează, conform art. 407 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, iar potrivit art. 489 alin. (1) recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

În cauza dedusă judecăţii, încheierea recurată a fost pronunţată în soluţionarea unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a II-a din Legea nr. 165/2013, cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă, faţă de împrejurarea că dispoziţiile invocate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, cerinţă impusă de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, se poate exercita recurs termen de 48 de ore de la pronunţare.

În speţă, recurenta reclamantă a depus cererea de recurs la data de 29 ianuarie 2018, conform rezoluţiei de înregistrare a recursului la Curtea de Apel Bucureşti, dosar recurs, arătând că urmează a motiva recursul în termen de 3 zile de la înregistrarea acestuia.

Încheierea recurată a fost comunicată recurentei la data de 21 februarie 2018, astfel cum rezultă din dovada aflată în dosarul de apel, această dovadă îndeplinind toate condiţiile de validitate prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 164 alin. (3) C. proc. civ.

Prin raportare la această dată, aplicând modul de calcul pe ore, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru termenele procedurale pe ore, urmează a se reţine că termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 24 februarie 2018.

Or, recurenta reclamantă nu a formulat motivele de recurs odată cu cererea de recurs şi nici separat, în cadrul termenului de recurs, respectiv până la 24 februarie 2018.

Recurenta a anexat cererii de recurs un memoriu adresat Curţii Constituţionale, care urma a fi avut în vedere de această instanţă în ipoteza admiterii cererii de sesizare şi care nu constituie motive de recurs, întrucât nu constituie critici de nelegalitate cu privire la încheierea recurată.

Se constată astfel, că recurenta nu s-a conformat exigenţelor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., neindicând motive de nelegalitate, dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nici nu a depus, printr-un memoriu separat, motivele de casare, iar în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică.

La data de 21 martie 2018 recurenta a depus la dosar "note şi concluzii scrise", care însă nu pot fi avute în vedere ca motive de recurs, fiind formulate cu mult peste termenul legal, de 48 ore de la pronunţarea încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, în speţă, 24 februarie 2018.

Aşa fiind, având în vedere că recurenta nu a formulat motivele de recurs în termenul legal şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de şedinţă din 25 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2016*.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2018.