Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 110/A/2018

Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2018

Deliberând asupra apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, de expertul A., partea civilă Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Juridică Bucureşti, părţile responsabile civilmente S.C. C. S.R.L. Suceava fosta S.C. D. S.R.L. Suceava, S.C. E. S.R.L. Suceava şi S.C. F. S.R.L. Suceava şi inculpaţii G., H., J., K. şi L. împotriva sentinţei penale nr. 32 din data de 12 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 32 din data de 12 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.. s-a respins cererea formulată de inculpatul J. privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de complicitate la "abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial" prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969 în infracţiunea de "neglijenţă în serviciu" prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. din 1969. De asemenea s-a respins cererea formulată de inculpatul L. privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 - 2 acte materiale - în infracţiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

1. A fost condamnat inculpatul L., la pedeapsa principală de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen. şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969 (primul act material reţinut în sarcina sa). S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, şi b) C. pen. din 1969 pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. din 1969.

2. A fost condamnat inculpatul K., la pedeapsa principală de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial" prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 74 alin. (1) lit. a), c), 76 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen. şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969. S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, şi b C. pen. din 1969 pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. din 1969.

3. A fost condamnat inculpatul G., pentru săvârşirea infracţiunilor de a) complicitate la "abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen. la pedeapsa principală de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969; b) evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi raportat la art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen. la pedeapsa principală de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. din 1969, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului G. în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni care a fost sporită cu 8 luni închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969. Total pedeapsă de executat pentru inculpatul G. 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969. S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. din 1969, pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. din 1969. În baza art. 12 din Legea nr. 241/2005 inculpatul G. s-a dispus că acesta să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal a vreunei societăţi comerciale, iar în cazul în care a fost ales este decăzut din drepturi. În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus ca la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe o copie a dispozitivului să fie înaintat Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

4. A fost condamnat inculpatul J., evaluator ANEVAR la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la "abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c), 76 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen. şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969. S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969 pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. din 1969.

5. A fost condamnat inculpatul H., evaluator ANEVAR, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial"prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c), 76 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen. şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969. S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969 pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. din 1969.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. s-au menţinut măsurile asigurătorii luate prin Ordonanţa nr. 50/P/2009 din 2 iulie 2013 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

În baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-au desfiinţat următoarele înscrisuri: Notele contabile nr. x din 30 aprilie 2006 (pentru facturile nr. x din 14 aprilie 2006, nr. y, nr. z, w din 28 aprilie 2006 emise de S.C. M. S.R.L. Bosanci), nr. y din 30 iunie 2006 (pentru facturile nr. x, y din 8 iunie 2006, 1, 2 din 21 iunie 2008 emise de S.C. M. S.R.L. Bosanci), nr. z din 31 iulie 2006 (pentru factura nr. x din 12 iulie 2006 emisă de S.C. M. S.R.L. Bosanci şi facturile nr. y din 31 iulie 2006 şi z din 28 iulie 2006 emise de S.C. N. S.R.L. Suceava) nr. q din 31 august 2006 (pentru facturile nr. x din 2 august 2006 emisă de S.C. O. S.R.L. Ipoteşti, nr. y din 14 august 2006 emisă de S.C. P. S.R.L. Fălticeni şi nr. z din 25 august 2006 emisă de S.C. Q. S.R.L. Suceava), nr. xx din 30 septembrie 2006 (69 facturi fiscale emise de S.C. R. S.R.L., S.C. S. S.R.L., S.C. T. S.R.L., S.C. U. S.R.L., S.C. V. S.R.L., S.C. W. S.R.L., S.C. X. S.R.L., S.C. Y. S.R.L., S.C. Z. S.R.L., S.C. AA. S.R.L., S.C. BB. S.R.L., S.C. CC. S.R.L., S.C. O. S.R.L., S.C. DD. S.R.L., S.C. EE. S.R.L., S.C. FF. S.R.L., S.C. GG. S.R.L. şi S.C. HH. SRL) şi nr. w din 31 octombrie 2006 (56 facturi fiscale emise de II., S.C. JJ. S.R.L., S.C. KK. S.R.L., S.C. S. S.R.L., S.C. Q. S.R.L., S.C. V. S.R.L., S.C. W. S.R.L., S.C. Z. S.R.L., S.C. AA. S.R.L., S.C. O. S.R.L., S.C. LL. S.R.L., S.C. MM. S.R.L., S.C. NN. SRL); Nota contabilă nr. xy din 31 octombrie 2006; balanţele de verificare din luna octombrie şi noiembrie 2006, semnate de inculpatul G., în care au fost reflectate "investiţiile" la Sediul Administrativ U.; deconturile de TVA din lunile aprilie, iunie, iulie, august, septembrie şi octombrie 2006, semnate de inculpatul G., prin care s-a dedus fictiv taxă pe valoare adăugată aferente celor 136 facturi fiscale (pentru investiţiile" la Sediul Administrativ U.); declaraţia 101 privind impozitul pe profit pe anul 2006, semnată de inculpatul G. şi depusă la AFPM Suceava pe 13 aprilie 2007 şi în care este diminuat impozitul pe profit prin evidenţierea cheltuielilor "investiţiilor " la Sediul Administrativ U..

În baza art. 19, art. 25 alin. (1) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. anterior s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Juridică Bucureşti şi au fost obligaţi inculpaţii L., K., G. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "C." S.R.L. Suceava- prin reprezentant G., J. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. E. S.R.L. Suceava - prin reprezentant J. şi H. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. S.R.L. Suceava prin reprezentant H., să achite acesteia suma de 3.772.900 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19, art. 25 alin. (1) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. anterior, art. 119 coroborat cu art. 120 şi art. 1201 din O.G. nr. 92/2003 republicată, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a fost obligat inculpatul G. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "C." S.R.L. Suceava- prin reprezentant G. să achite acesteia suma de 2.007.783 RON şi accesoriile aferente până la data plăţii efective .

S-a respins cererea formulată de expertul A. privind plata diferenţei de onorariu pentru efectuarea raportului de expertiză .

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.. a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor: L., şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava şi ordonator terţiar de credite, având gradul profesional de comisar şef, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 2 acte materiale; K., şeful Serviciului Logistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, având gradul profesional de comisar şef, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial" prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 2 acte materiale; G., asociat şi administrator de fapt la S.C. D. S.R.L. Suceava, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. şi evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din Legea 241/2005 şi raportat la art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000; J., evaluator ANEVAR şi administrator la S.C. E. S.R.L. Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 şi art. 2481 C. pen. H., evaluator ANEVAR, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 şi art. 2481 C. pen.

În actul de sesizare a instanţei de judecată, în sarcina inculpatului L. s-a reţinut că:

a) În calitate de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava şi ordonator terţiar de credite, în perioada iulie - octombrie 2006, cu ştiinţă, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu în derularea procedurii de achiziţie a imobilului din mun. Suceava, cu destinaţia de sediu al Poliţiei municipiului Suceava, atribuţiuni prevăzute de Fişa Postului, art. 2 şi 3 din Dispoziţia secretarului general al MAI din 24 ianuarie 2006, Ordinul MAI nr. 621 din 29 aprilie 2005 - Anexa nr. 14, art. 4 alin. (2) şi (3), art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi O.M.F.P. nr. 1792/2002, nerespectând nici principiile O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, încălcări care au avut ca rezultat stabilirea unui preţ de achiziţie mai mare decât valoarea de piaţă a imobilului cu 5.865.152 RON, sumă ce a fost achitată nejustificat din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care constituie prejudiciu provocat în dauna acestuia, reprezentând în acelaşi timp un folos necuvenit pentru S.C. D. S.R.L. reprezentată de inc. G..

b) În calitate de ordonator terţiar de credite şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prevăzute de Fişa Postului, art. 2 şi 3 din Dispoziţia secretarului general al MAI din 24 ianuarie 2006, Ordinul MAI nr. 621 din 29 aprilie 2005 - Anexa nr. 14, art. 4 alin. (2) şi (3), art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi O.M.F.P. nr. 1792/2002, nerespectând nici principiile O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice şi a semnat contractul de vânzare cumpărare nr. x din 2 noiembrie 2006, acceptând o valoare supraevaluată a imobilului de 11.900.000 RON (faţă de valoarea reală de piaţă de 6.034.868 RON), deşi alocarea bugetară aferentă acestui obiectiv era de 2.529.000 RON, conform Listei MAI de achiziţii din 12 octombrie 2006, contract în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. x din 2 noiembrie 2006 în valoare de 11.900.000 RON, au fost emise "propunerea de angajare a unei cheltuieli", "angajamentul bugetar", "ordonanţarea de plată" şi Anexele nr. 1b şi 4 deşi avea obligaţia să verifice, cf. art. 3 lit. J) din Dispoziţia secretarului general al MAI din 24 ianuarie 2006, documente justificative în baza cărora se execută plăţile pentru achiziţiile publice (în limita sumelor aprobate de ordonatorul superiori de credite), dispunând astfel efectuarea plăţii din contul IPJ Suceava în contul bancar al S.C. D. S.R.L. Suceava fără a fi respectate alocările bugetare dispuse de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Lista achiziţiilor de imobile nr. 0438.306/12.10.2006, provocând o pagubă în dauna bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor în valoare de 5.865.152 RON şi un folos necuvenit echivalent în favoarea S.C. D. S.R.L. reprezentată de inc. G..

În sarcina inculpatului K. s-a reţinut că:

a) În calitate de şef al Serviciului Logistic din cadrul I.P.J. Suceava, pentru a se aproba bugetarea achiziţiei Sediului Poliţiei Municipiului Suceava, fără să fie parcurse etapele necesare respectării principiilor liberei concurenţe, a eficienţei utilizării fondurilor publice (folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică), a transparenţei (punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică), a tratamentului egal pentru furnizori de produse şi fără o evaluare a imobilului din mun. Suceava, str. Universităţii, nr. 19, a dispus întocmirea Notei de fundamentare din 5 iulie 2006 şi a semnat Nota de fundamentare înregistrată la MAI din 21 august 2006, în care au fost consemnate pretenţiile financiare ale înv. G., în cuantum de 10.000.000 RON. Nu a respectat procedura de achiziţie a serviciului de evaluare a imobilului, prev. de O.G. nr. 34/2006, dar pentru a da o notă de legalitate, a semnat la 25 iulie 2006 cereri de oferte, raportul de analiză a ofertelor nr. 85.402 şi adrese de comunicare, deşi ofertele PF H. şi PF OO. au fost primite de IPJ Suceava anterior, respectiv la 25 iunie 2006. A întocmit retroactiv - la 28 septembrie 2006 şi a semnat "Procedura de achiziţie la cumpărarea a două imobile, pentru Poliţia mun. Suceava şi Poliţia mun. Cîmpulung Moldovenesc" din 23 februarie 2006", iar la 16 octombrie 2006 a semnat adrese către autorităţi publice locale pentru a încerca să demonstreze că s-a dorit şi identificarea altor imobile.

În această modalitate a creat posibilitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare cu S.C. D. S.R.L. Suceava la o valoare supraevaluată cu 5.865.152 RON, care constituie pagubă în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi un folos necuvenit pentru S.C. D. S.R.L. reprezentată de inc. G..

b) În calitate de preşedinte al comisiei de negociere a condus împreună cu inculpatul L. şedinţa de negociere a preţului de vânzare-cumpărare, fără a fi stabilit un plafon maximal de negociere a preţului, pentru ca achiziţia imobilului să se încadreze în limita creditului bugetar aprobat, respectiv 1.500.000 RON cât prevedea Lista de achiziţii din 10 august 2006, acceptând la 28 septembrie 2006 un preţ de cumpărare a imobilului în sumă de 11.900.000 RON, mult supraevaluat faţă de valoarea reală de piaţă de 6.034.868 RON, preţ pentru care, ulterior, a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. vânzare-cumpărare din 2 noiembrie 2006, provocând o pagubă de 5.865.152 RON în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi realizând un folos necuvenit în favoarea S.C. D. S.R.L. reprezentată de inc. G..

În sarcina inculpatului G. s-a reţinut că:

a) În calitate de asociat - împuternicit al S.C. D. S.R.L. Suceava, l-a ajutat pe inculpatul K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte a comisiei de negociere şi şef al Serviciului Logistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe parcursul procedurii de achiziţie şi de negociere a imobilului din mun. Suceava, punându-i la dispoziţie Raportul de evaluare întocmit de J., care a stabilit o valoare de piaţă a imobilului, supraevaluată, în sumă de 11.317.000 RON, permiţându-i astfel acestuia să accepte cu ocazia negocierii un preţ de vânzare de 11.900.000 RON, în condiţiile în care evaluatorul desemnat de IPJ Suceava stabilise o valoare de piaţă de 9.010.000 RON .

În urma activităţilor întreprinse, inculpatul G. şi-a creat un avantaj patrimonial S.C. D. S.R.L. Suceava în sumă de 5.865.152 RON, reprezentând suma încasată necuvenit de la bugetul de stat ca urmare a vânzării către IPJ Suceava a imobilului în care funcţionează în prezent Poliţia mun. Suceava.

b) În calitate de asociat şi împuternicit al S.C. D. S.R.L. a dispus înregistrarea în evidenţa contabilă a firmei, de cheltuieli fictive cu investiţii şi construcţii la "Sediul Administrativ U."(din mun. Suceava, în contul 231 "Imobilizări corporale în curs", respectiv un număr de 136 facturi fiscale în valoare de 2.157.224,63 RON, reprezentând materiale lucrări de construcţii care în realitate nu s-au pus în manoperă şi nu s-au efectuat, şi a semnat documente întocmite cu date nereale (balanţe de verificare, deconturi de tva, declaraţii privind impozit pe profit) înregistrări fictive care au generat prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma totală de 741.082 RON, din care 331.212 RON reprezintă impozit pe profit şi 409.870 RON reprezintă TVA-ul sustrase de la plată.

În sarcina inculpatului J. s-a reţinut că:

În calitate de expert evaluator autorizat ANEVAR, la solicitarea inculpatului G., a întocmit la data de 26 iulie 2006 pentru beneficiar S.C. D. S.R.L. un Raport de Evaluare în care a consemnat date fictive, dotări inexistente, inadvertenţe şi calcule eronate, supraevaluând imobilul din str. Universităţii nr. 19 la o valoare de piaţă de 11.317.000 RON, raport ce a fost prezentat în şedinţa de negociere a preţului, modalitate prin care l-a ajutat pe inculpatul K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte al comisiei de negociere făcând posibilă obţinerea de către înv. G. a unui preţ injust de 11.900.000 RON.

În sarcina inculpatului H. s-a reţinut că:

În calitate de expert evaluator autorizat ANEVAR, a întocmit pe 9 august 2006, la solicitarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, un raport de evaluare în care a supraevaluat valoarea imobilului din mun. Suceava, de la suma de 6.370.000 RON la suma de 9.010.000 RON, prin folosirea în calcul, la metoda capitalizării, a unei chirii de 12 euro/mp/lună, deşi a anexat la raport contractul de închiriere din 6 martie 2006 din care reieşea că S.C. D. S.R.L. încasa o chirie lunară de 4,5 USD/mp, raport ce a fost prezentat în şedinţa de negociere a preţului, modalitate prin care l-a ajutat pe inculpatul K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte al comisiei de negociere făcând posibilă obţinerea de către înv. G. a unui preţ injust de 11.900.000 RON.

Soluţia de trimitere în judecată s-a bazat pe următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 1 iunie 2009 al Direcţiei Generale Anticorupţie, procesul-verbal din 1 iunie 2009 al DGA - Serviciul anchete de verificare, raportul Corpului de control al MAI nr. 0/252.341 (8 file) privind rezultatul verificărilor efectuate în lucrarea din 24 martie 2011 referitor la aspectele semnalate de către DNA - ST Suceava (declasificat prin nota raport din 6 iunie 2011) şi adresa de înaintare a acestuia din 28 iunie 2011, adresa emisă de DGA Bucureşti de înaintare a Raportului nr. x din 1 iunie 2009 al Direcţiei Generale, Control şi Audit Intern din cadrul MAI, rapoartele din 1 iunie 2009 şi din 22 mai 2009 privind concluziile rezultate în urma verificărilor aspectelor referitoare la unele abuzuri şi ilegalităţi comise de către şeful inspectoratului, comisar şef L. înaintate cu adresa din 19 iunie 2009 a MAI - Direcţia generală Control şi Audit Intern - declasificate prin adresa din 5 mai 2011 a MAI - Corpul de Control al Ministerului, adresa din 3 iulie 2009 a MAI - Direcţia Generală Control şi Audit Intern de înaintare a materialului probator - două volume - materializat în raportul din 1 iunie 2009, adresa din 21 iunie 2011 emisă de MAI - Direcţia Generală Juridică şi cererea cu acelaşi număr privind constituirea ca parte civilă a M.A.I. în Dosarul nr. x/2009 cu suma de 5.865.152 RON, adresa din 22 februarie 2012 a MAI - Corpul de Control al Ministrului privind declasificarea unor lucrări cu caracter "secret de serviciu", răspunsul din 7 mai 2012 a IGPR Bucureşti privind declasificarea unor informaţii secrete de stat emise de Direcţia de Logistică din cadrul IGPR şi care constituire mijloace de probă în Dosarul nr. x/2009, propuneri modificare lista de investiţii ale Direcţiei de Logistică din cadrul IGPR din 27 iulie 2007 - declasificat, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IGPR din 27 iulie 2006 - declasificat - 1 martie 2012, adresa Direcţiei logistică din cadrul IGPR din 1 august 2006 către mai multe inspectorate de poliţie de transmitere a proiectului listei de investiţii construcţii în urma rectificării bugetare - declasificat, adresa Direcţiei de logistică din cadrul IGPR către mai multe inspectorate de aprobare a proiectului listei de investiţii din 3 octombrie 2006, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IGPR din 2 octombrie 2006 emisă de Direcţia Logistică - declasificat, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IPJ Suceava din 3 octombrie 2006 emisă de Direcţia Logistică - declasificat, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IPJ Suceava din 29 noiembrie 2006 emisă de Direcţia Logistică - declasificat, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare parţială sau integrală de la bugetul de stat pentru IGPR din 24 noiembrie 2006 - declasificat, adresa Direcţiei Logistică din 29 noiembrie 2006 către mai multe inspectorate de transmitere a proiectului listei de investiţii - declasificat, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare parţială sau integrală de la bugetul de stat pentru IGPR din 15 decembrie 2006 - declasificat, răspunsul MAI - Corpul de control al ministrului din 15 aprilie 2011 de înaintare a raportului din 14 aprilie 2011 referitor la rezultatul verificărilor privind achiziţia din anul 2006 a sediului poliţiei mun. Suceava şi de transmitere în copie a documentelor care au făcut obiectul verificărilor, răspunsul MAI - Corpul de control al ministrului din 23 iunie 2011 privind declasificarea raportului cu rezultatul verificărilor efectuate în lucrarea din 24 martie 2011 şi înregistrat sub nr. x din 14 aprilie 2011 şi de declasificare a anexei "Modificări ale bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2006 - IGPR" din 18 iulie 2006, adresa mai - Corpul de Control al Ministrului din 28 iulie 2011 şi copia "Listei achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 a IGPR" din 10 august 2006 - declasificată, adresa IPJ Suceava - Financiar din 16 august 2011 de transmitere a "Listei de investiţii pentru IPJ Suceava" din 27 iulie 2006 - declasificată, răspunsul IGPR - Direcţia Financiară din 1 august 2011 de înaintare, în copie, a documentului "Modificări conform adreselor MAI - Direcţia Financiară din 18 iulie 2006", desecretizat răspunsul MAI - Corpul de Control al Ministrului din 5 iulie 2011 de transmitere, în copie, a documentelor declasificate prin Nota Raport nr. x din 16 iunie 2011 a Direcţiei Generale Logistice, respectiv: listele achiziţiilor pentru anul 2006 a IGPR nr. x din 14 iunie 2006, nr. y din 12 octombrie 2006 şi nr. z din 19 decembrie 2006, procedura de achiziţie din 23 februarie 2006 a IPJ Suceava şi memoriul de prezentare "sediu administrativ", nota de fundamentare a IPJ Suceava din 5 iulie 2006, procesul-verbal de analiză a ofertelor pentru executarea rapoartelor de evaluare la imobilele din municipiului Câmpulung Moldovenesc şi Suceava din 28 iulie 2006, adresa din 28 iulie 2006 a IPJ Suceava către evaluatorul atestat ANEVAR - H. pentru întocmirea raportului de evaluare a imobilului situat în mun. Suceava, str. Universităţii, contractul de prestări servicii din 5 august 2006 încheiat între IPJ Suceava şi S.C. F. S.R.L. Suceava şi memoriu de prezentare "sediu administrativ", dispoziţia inspectorului şef nr. x din 27 septembrie 2006,procesul-verbal de negociere a preţului imobilului situat în mun. Suceava, înregistrat din 28 septembrie 2006, nota-raport din 11 iulie 2006 privind suplimentarea bugetului IGPR la titlul X - Active nefinanciare" pentru IPJ Suceava, Nota-raport din 18 iunie 2006 pentru suplimentarea bugetului IGPR, adresa IGPR - Financiar Contabilitate din 22 iunie 2006 către IPJ Suceava de transmitere a listei obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 repartizate pentru IPJ Suceava, adresa din 28 august 20006 a MAI - Direcţia management logistic către IGPR - Direcţia de Logistică de transmitere a notei de fundamentare întocmită de IPJ Suceava privind achiziţionarea unui imobil pentru sediul poliţiei în vederea analizării oportunităţii acestei tranzacţii, solicitarea IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 7 septembrie 2006 privind asigurarea unui delegat din cadrul direcţiei în vederea negocierii imobilelor, adresa IPJ Suceava din 5 octombrie 2006 şi situaţia realizării programului de investiţii pentru perioada ianuarie - 30 septembrie 2006, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 - IGPR din 12 octombrie 2006, adresa din 31 octombrie 2006 a IGPR - Financiar contabilitate de transmitere a Listei obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 repartizată IPJ Suceava, aprobată de ordonatorul principal de credite, solicitarea IPJ Suceava din 31 octombrie 2006 adresată IGPR de suplimentare a listei de investiţii din 3 octombrie 2006 cu suma de 25.003,3 RON, adresa IPJ Suceava - Serviciul logistică din 30 octombrie 2006 privind cheltuirea fondurilor alocate prin lista de investiţii până la sfârşitul anului, adresa IGPR - Direcţia logistică din 25 octombrie 2006 către mai multe inspectorate privind formularea de propuneri de modificare a listei de investiţii, adresa IGPR - Financiar contabilitate nr. adresa IGPR - Financiar contabilitate din 7 august 2006 către Direcţia logistică de transmitere a modificărilor de MAI - Direcţia Financiară prin care a fost suplimentat bugetul IPJ Suceava şi IPJ Dolj din 27 iulie 2006, liste achiziţii pentru 2006 din 14 iunie 2006 şi propuneri modificare investiţii din 27 iulie 2006, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IGPR din 27 iulie 2007, adresa IGPR - Direcţia Logistică din 1 august 2006 către mai multe inspectorate de transmitere a proiectului listei de investiţii construcţii, lista achiziţiilor de imobile pentru anul 2006 din 10 august 2006 IGPR şi lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat repartizate pentru IGPR, adresa IGPR - Direcţia Logistică către mai multe inspectorate de transmitere a proiectului listei de investiţii construcţii din 2 octombrie 2006, listele obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IPJ Suceava din 3 octombrie 2006 şi din 29 noiembrie 2006, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IGPR din 24 noiembrie 2006, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 din 30 noiembrie 2006 pentru IGPR emisă de MAI - Direcţia Management Logistic, lista obiectivelor de investiţii pe anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat repartizate pentru IGPR din 30 noiembrie 2006, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IGPR din 15 decembrie 2006, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 din 19 decembrie 2006,lista obiectivelor de investiţii pe anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat repartizate pentru IGPR din 19 decembrie 2006, adresa IGPR - Financiar contabilitate din 18 decembrie 2006 către IPJ Suceava de transmitere a listei obiectivelor de investiţii din 18 decembrie 2006 aprobată de ordonatorul principal de credite cu suma de 14.805,75 mii RON şi modul de utilizare, adresa din 7 august 2006 emisă de IGPR - Financiar - contabilitate către Direcţia logistică de transmitere a modificărilor din 18 iulie 2006 prin care a fost suplimentat bugetul IPJ Suceava şi IPJ Dolj, nota raport din 11 iulie 2006 privind suplimentarea bugetului IGPR la Titlul X "Active nefinanciare" pentru IPJ Suceava cu suma de 1.500 mii RON, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 al IGPR din 10 august 2006, adresa din 28 august 2006 a MAI - Direcţia management logistic către IGPR - Direcţia logistică de transmitere a notei de fundamentare întocmită de IPJ Suceava în vederea analizării, adresa din 13 septembrie 2006 emisă de IGPR - Direcţia logistică către inspectoratele judeţene referitoare la obligaţia de a înainta dările de seamă statistice privind stadiul realizării obiectivelor de construcţii şi dotare incluse în programele aprobate de ordonatorul principal de credite precum şi a lucrărilor de întreţinere, solicitarea IPJ Suceava din 7 septembrie 2006 şi Răspunsul IGPR - Direcţia logistică din 26 septembrie 2006 privind desemnarea subcomisar de poliţie PP. ca membru din partea IGPR în comisia de negociere a preţului de achiziţie a imobilelor din municipiului Câmpulung Moldovenesc şi Suceava, procesul-verbal de negociere a preţului imobilului situat în mun. Suceava, înregistrat sub nr. x din 28 septembrie 2006, lista obiectivelor de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IGPR din 2 octombrie 2006, adresa IPJ Suceava din 5 octombrie 2006 către IGPR - Direcţia logistică de transmitere a situaţiilor lucrărilor de întreţinere (reparaţii curente) şi a realizării programului de investiţii, Circularea nr. x din 25 octombrie 2005 emisă de IGPR - Direcţia logistică către toate inspectoratele judeţene de poliţie privind formularea de propuneri, până la data de 30 octombrie 2006, a modificare a listei de investiţii corespunzător stadiului real de execuţie şi a perioadei limitate de timp rămasă până la finele anului şi răspunsul IPJ Suceava din 30 octombrie 2006, solicitarea IPJ Suceava din 31 octombrie 2006 către IGPR - Direcţia Logistică de suplimentare a listei de investiţii din 3 octombrie 2006 cu suma de 25.003,3 RON pentru sediul Poliţiei Siret şi cu suma de 1.421.190 RON pentru imobilul Poliţiei Suceava, contractul de vânzare-cumpărare între S.C. D." S.R.L. şi IPJ SUCEAVA, autentificat sub nr. x din 2 noiembrie 2006 la BNP QQ., extrasul de carte funciară nr. 12901 şi anexe, adresa IPJ Suceava din 5 decembrie 2006 către IGPR - Direcţia logistică de transmitere a situaţiilor lucrărilor de întreţinere (reparaţii curente) şi a realizării programului de investiţii, memoriul anonim nr. x din 29 ianuarie 2013 remis Direcţiei Naţionale Anticorupţie de IGPR prin adresa din 12 ianuarie 2013, adresa nr. x/2009 din 18 aprilie 2012 a DNA, secţia a II a de transmitere a adresei nr. x/2012 a DIICOT şi a denunţului formulat de Grupul de Iniţiativă pentru Combaterea Criminalităţii Economice şi a Corupţiei Suceava, adresa MAI - Corpul de Control al Ministrului din 17 ianuarie 2013 de trimitere, spre informare, petiţia formulată de RR., comunicarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 făcută numitului RR. la data 24 ianuarie 2013, adresa din 18 februarie 2013 a DNA - Serviciul de registratură de trimitere a memoriul anonim remis DNA de IGPR prin adresa din 15 ianuarie 2013, solicitările DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 27 aprilie 2011 către MAI - Corpul de control, din 16 iunie 2011 către IGPR - Direcţia financiar contabilitate şi din 16 iunie 2011 către MAI Direcţia Management logistic de desecretizare a unor documente pentru a putea fi constituite ca mijloace de probă şi revenirea din data de 1 martie 2012 către IGPR, solicitarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 27 iunie 2011 către MAI - Corpul de control al ministrul de transmitere a raportului din 14 aprilie 2011 declasificat, ordonanţa de delegare nr. x/2009 din 25 iunie 2009 privind efectuarea de către ofiţeri din cadrul DGA a activităţilor dispuse prin aceasta, ordonanţa DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 25 aprilie 2013 de extindere a cercetării penale faţă de înv. L. şi K., Rezoluţia din 23 iulie 2013 a DNA, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie prin care s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de înv. L. împotriva ordonanţei de disjungere nr. x/2009 din 2 iulie 2013 a ST Suceava din cadrul DNA, Rezoluţia DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 4 februarie 2013, ora 11:30 de începere a urmăririi penale faţă de L., K., G., J. Şi H., Ordonanţa DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 2 iulie 2013 de disjungere a actelor de urmărire penală privind achiziţia sediului Poliţiei municipiului Câmpulung Moldovenesc, constituirea unui nou dosar şi continuarea cercetărilor, procesul-verbal seria B din 8 iulie 2013 de prezentare a materialului de urmărire penală învinuitului J., procesul-verbal din 12 februarie 2013 de aducere la cunoştinţă înv. J. a prev. art. 6, 70 şi 171 C. proc. pen., declaraţia învinuitului J. seria A din 12 februarie 2012, declaraţiile olografe date de J. la data de 12 februarie 2012 şi 16 aprilie 2010 şi înscrisul anexă depus de învinuit privind indici medii de actualizare a valorii clădirilor şi construcţiilor speciale emis de ANEVAR, declaraţia dactilografiată din 16 aprilie 2010 dată de J.,cazierul judiciar privind pe înv. J., procesul-verbal nr. x din 8 iulie 2013 şi anexă de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului H., împuternicirea avocaţială emisă la data de 8 iulie 2013 de Cabinetul Avocat SS. pentru asistenţa juridică acordată înv. I.., procesul-verbal din 13 februarie 2013 de aducere la cunoştinţă a drepturilor procedurale prev. de art. 6, 70 şi 171 C. proc. pen. înv. H., declaraţia învinuitului H. seria A din 13 februarie 2013, declaraţiile olografe din 13 februarie 2013 şi 15 aprilie 2010 date de înv. H., declaraţia dactilografiată a înv. H. din 15 aprilie 2010, cazierul judiciar privind pe înv. H., procesul-verbal nr. x din 9 iulie 2013 de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului K., procesele-verbale din 9 mai 2013 şi 11 februarie 2013 de aducere la cunoştinţă a drepturilor procedurale prev. de art. 6, 70 şi 171 C. proc. pen. înv. K., împuternicirea avocaţială seria B nr. x emisă de Cabinet Avocat TT. la data 18 februarie 2013 pentru acordare asistenţă juridică înv. K.,declaraţia învinuitului K. seria A nr. x din 11 februarie 2013 şi continuare la data de 6 martie şi 9 mai 2013,declaraţiile olografe date de K. la 11 februarie 2013, 6 martie şi 9 mai 2013 şi 12 februarie 2010, declaraţia dactilografiată din 12 februarie 2010 a înv. K., răspunsul din 18 august 2011 privind înaintarea fişelor posturilor pentru comisar şef K., col. UU., comisar de poliţie VV., subcomisar de poliţie WW. şi personal contractul XX., raportul din 29 aprilie 2009 întocmit de şeful Serviciul Logistic K.,cazierul judiciar privind pe înv. K., cererea privind nota de probe formulată de apărătorul înv. K. - avocat TT., procesul-verbal nr. x din 11 iulie 2013 de prezentare a materialului de urmărire penală înv. L., procesele-verbale din 9 mai 2013 şi 15 februarie 2013 de aducere la cunoştinţă a drepturilor procedurale prev. de art. 6, 70 şi 171 C. proc. pen. înv. L., împuternicirea avocaţială seria B nr. x emisă de Cabinet Avocat YY. pentru acordare asistenţă juridică înv. L. la data de 15 februarie 2013 - copie, declaraţia învinuitului L. seria A din 11 martie 2013 şi continuarea în data de 18 martie şi 9 mai 2013, declaraţiile olografe date de înv. L. la 11 martie, 18 martie şi 9 mai 2013 şi 16 aprilie 2010, declaraţia dactilografiată din 16 aprilie 2010 dată de înv. L., raportul din 29 aprilie 2009 dat de inspectorul şef L. în referire la petiţiile anonime adresate Mai şi înregistrate sub nr. x şi y din 27 noiembrie 2007, cererea formulată de avocat YY. la data de 11 martie 2013 privind efectuarea oricărui act de urmărire penală în Dosarul nr. x/2009, cererea formulată la data de 11 martie 2013 de apărătorul ales al înv. L. - avocat YY. referitoare la punerea la dispoziţie a următoarelor documente: constituirea de parte civilă a M.J., expertiza ZZ. Suceava, mandatele de reprezentare ale reprezentanţilor MAI din comisia de negociere, nota de fundamentare privind achiziţionarea imobilului, cererea de probe formulată de avocat YY. la data de 18 martie 2013, solicitarea avocatului YY. din 2 aprilie 2013, comunicarea făcută Cabinetului Avocat YY. împreună cu o copie a ordonanţei nr. x/2009 din 29 martie 2013, Ordonanţa nr. x/2009 din 29 martie 2013 de admitere în parte a cereri de probe formulată de av. YY. - apărător ales al înv. L., solicitarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 3 aprilie 2013 adresată M.A.I. - Direcţia Financiară de transmitere a notei de fundamentare şi documentaţia trimisă spre aprobare pentru imobilele din Suceava şi Câmpulung Moldovenesc şi răspunsul din 25 aprilie 2013 referitoare la notele raport din 5 iulie 2006, din 11 iulie 2006, din 20 septembrie 2006, solicitările formulate de avocaţii YY. şi TT. de înştiinţare cu privire la actele de urmărire penală efectuate în cauza nr. x/2009 şi adresele DNA- ST Suceava comunicate cabinetelor de avocatură YY. şi TT. şi instituţiilor DGA Bucureşti şi DGA ST Suceava, cerere solicitare admitere noi probe din 12 iulie2013 formulată de avocat YY. şi anexa Decizia civilă nr. 15/A din 28 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2007, cererea formulată de avocat YY. la data de 12 iulie 2013 de administrare de probe utile şi pertinente cauzei, cazier judiciar privind pe L., răspunsul MAI - Direcţia Generală Management Resurse Umane din 18 februarie 2013 de transmitere, în copii conform cu originalul, declaraţiile de avere şi fişa postului aparţinând comisarului şef de poliţie L., procesul-verbal din 2 iulie 2013 privind relaţiile ierarhice/funcţionale/de control/de reprezentare precum sarcini şi responsabilităţi ale inspectorului şef IPJ Suceava, extras din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, răspunsul IGPR - Direcţia Financiară nr. 8495/SM/AL din 9 februarie 2012 privind atribuţiile în domeniul achiziţiilor de imobile ce reveneau şefului inspectoratului de poliţie, dispoziţia secretarului general al MAI din 24 ianuarie 2006 privind activitatea de achiziţii publice, de bunuri, servicii şi lucrări şi circulara de aducere la cunoştinţă cu acelaşi număr, procedura de achiziţie la cumpărarea a două imobile din 23 februarie 2006 întocmită de IPJ Suceava - Serviciul de Logistică, Ordinul din 29 aprilie 2005 al MAI privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unităţile MAI, extras din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Ordinul ministerului administraţiei şi internelor nr. 475 din 31 decembrie 2004 privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unităţile MAI - copie după exemplarul nr. 134, procesul-verbal nr. x din 8 iulie 2013 de prezentare a materialului de urmărire penală înv. G., procesul-verbal din 8 iulie 2013 privind prezentarea materialului de urmărire penală înv. G., fără a fi prezent apărătorul ales al acestuia - avocat AAA., înştiinţarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 3 iulie 2013 pentru avocat AAA. şi procesul-verbal din 3 iulie 2013 referitor la citarea telefonică a apărătorului ales al înv. G. - avocat AAA., procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a drepturilor procedurale prev. de art. 6, 70 şi 171 C. proc. pen. înv. G., împuternicirea avocaţială seria SV din 2 martie 2013 emisă de Cabinet avocat AAA. pentru asigurarea asistenţei juridice înv. G., declaraţia învinuitului G. seria A din 14 februarie 2013, declaraţiile olografe date de înv. G. la 14 februarie, 7 martie 2013 şi 16 aprilie 2010, declaraţia dactilografiată a înv. G. din 16 aprilie 2010, cererea formulată de înv. G. la data de 7 martie 2013 prin avocatul ales AAA. de refacere a procedurii de citare, comunicarea ordonanţei nr. 50/P//2009 din 12 martie 2013 făcută învinuitul G. şi apărătorului ales al acestuia, Ordonanţa nr. 50/P//2009 din 12 martie 2013 a DNA - ST Suceava de respingere ca neîntemeiată a cererii formulată de înv. G., cazierul judiciar privind pe G., Ordonanţa nr. 50/P/2009 din 3 iulie 2013 de luare a măsurilor asiguratorii asupra bunurilor înv. K., G. şi H., procesul-verbal din 9 iulie 2013 de aducere la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor imobile aparţinând înv. K., procesul-verbal din 8 iulie 2013 de aducere la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor imobile aparţinând înv. H., procesul-verbal din 8 iulie 2013 de aducere la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor imobile aparţinând înv. J., procesul-verbal din 11 iulie 2013 de aducere la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor imobile aparţinând înv. G., solicitarea DNA ST Suceava nr. 50/P/2009 din 23 ianuarie 2012 către Primăria mun. Suceava privind situaţia bunurilor mobile şi imobile cu care figurează înregistrate în baza de impozitare înv. K., G., J. şi H. şi răspunsul din 27 ianuarie 2012, fişa evidenţă auto pentru înv. K., solicitarea DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 21 mai 2013 făcută Primăriei mun. Suceava privind situaţia persoanelor care au avut în proprietate imobilul situat în mun. Suceava şi răspunsul din 24 mai 2013 de transmitere în copie a înscrisurilor solicitate, fişa evidenţă auto pentru înv. J., adresa DGA - SJA Suceava nr. x/2009 din 8 martie 2013 către Primăria comunei Grăniceşti privind bunurile imobile cu care figurează în evidenţele fiscale înv. K., K. Stela ş.a. şi răspunsul din 12 martie 2013 împreună cu copii ale documentelor de proprietate, certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construire emise şi ale proiectelor tehnice depuse, adresa DGA - SJA Suceava nr. x/2009 din 8 martie 2013 către Primăria mun. Suceava privind bunurile imobile cu care figurează în evidenţele fiscale înv. K., K. Stela ş.a. şi răspunsul din 21 martie 2013, fişa evidenţă auto pentru înv. L., răspunsurile Primăriei comunei Bosanci din 12 iunie 2013 privind bunurile mobile şi imobile cu care figurează în baza de impozitare înv. G. şi anexă reprezentând copii ale extraselor de carte funciară, declaraţiei fiscale, carte de identitate de vehicul, fişă de înmatriculare şi plan de situaţie asupra parcelelor, fişa de identificare pentru auto înv. G. adresa din 9 iulie 2013 a OCPI Suceava de transmitere în copie certificată a actelor de proprietate pentru cărţile funciare nr. x/2010 CFE30052 UAT BOSANCI, RF x/2010- CFE 30105 UAT BOSANCI, RF y/2010-CFE 30053 UAT BOSANCI, RF z/2010-CFE 30104 UAT BOSANCI şi RF q/2010 -CFE 30064 UAT BOSANCI precum şi copii ale acestora din urmă, declaraţia martorului DDD. seria nr. x din data de 20 februarie 2013, declaraţia martorului EEE. seria nr. x din data de 19 februarie 2013, declaraţia olograf a numitei EEE. seria nr. x din data de 19 februarie 2013, declaraţia martorului XX. seria nr. x din data de 27 februarie 2013, declaraţia olograf a numitului XX. seria nr. x din data de 27 februarie 2013, declaraţia tehno-redactată a numitului XX. seria nr. x din data de 15 februarie 2010, fişa postului numitului XX. seria nr. x din 17 martie 2006, declaraţia martorului VV. seria nr. x din data de 21 februarie 2013, declaraţia olografă a numitului VV. seria nr. x din data de 21 februarie 2013, declaraţia tehnoredactată a numitului VV. seria nr. x din data de 12 februarie 2010, fişa postului numitului VV. seria nr. x din data de 15 februarie 2006, fişa postului numitului WW. seria nr. x din data de 17 martie 2005, adresa IGPR - IPJ Suceava - Financiar din 1 martie 2013, adresa IGPR - IPJ Suceava - Compartimentul Juridic din 26 februarie 2013, instrucţiuni din 20 decembrie 2005 privind activitatea de asistenţă juridică în MAI, declaraţia martorului UU. din data de 19 februarie 2013,declaraţia olograf a numitului UU. din data de 19 februarie 2013,declaraţia tehno-redactată a numitului UU. din data de 15 februarie 2010, fişa postului numitului UU. din 17 martie 2006 şi anexa acesteia, declaraţia martorului WW. din data de 4 martie 2013, declaraţia olograf a numitului WW. din data de 4 martie 2013, declaraţia tehnoredactată a numitului WW. din data de 12.02.2010, declaraţia olograf a numitului WW. din data de 12 februarie 2010, adresa IGPR - Direcţia de Logistică din 29 mai 2006 - Lista de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IPJ Suceava, adresa MAI - Direcţia Financiară din 11 iulie 2006, adresa IGPR - Direcţia de Logistică din 3 octombrie 2006 - Lista de investiţii pentru anul 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru IPJ Suceava, continuarea declaraţiei numitului WW. din data de 6 iulie 2013, declaraţia martorului FFF. seria DM nr. x din data de 19 martie 2013, declaraţia olograf a numitului FFF. din data de 19 martie 2013, declaraţia martorului GGG. seria DM nr. x din data de 28 martie 2013, declaraţia olograf a numitului GGG. din data de 28 martie 2013, comunicatul de presă al IPJ Suceava din data de 24 octombrie 2006, declaraţia martorului HHH. seria DM nr. x din data de 26 februarie 2013, declaraţia olograf a numitei HHH. din data de 26 februarie 2013, procesul-verbal nr. x/P/2009 din 2 iulie 2013 privind consultarea fişei postului a numitei HHH., declaraţia martorului III. seria DM nr. x din data de 26 februarie 2013, procesul-verbal nr. x/P/2009 din 2 iulie 2013 privind consultarea fişei postului a numitei III., declaraţia martorului JJJ. seria DM nr. x din data de 20 februarie 2013, declaraţia martorului KKK. seria DM nr. x din data de 25 februarie 2013, declaraţia olografă a numitei KKK. din data de 25 februarie 2013, declaraţia martorului LLL. seria DM nr. x din data de 25 februarie 2013, declaraţia olografă a numitei LLL. din data de 26 februarie 2013, declaraţia martorului MMM. seria DM nr. x din data de 26 martie 2013, raportul de evaluare al imobiliare situate în mun. Suceava format din clădiri şi teren, număr contract prestări servicii nr. x din 14 februarie 2006, întocmit de ing. MMM., declaraţia martorului NNN. seria DM nr. x din data de 26 iunie 2013, declaraţia olograf a numitului NNN. din data de 26 iunie 2013, declaraţia martorului OOO. seria DM nr. x din data de 26 martie 2013, extrasul din Legea nr. 94 republicată din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, declaraţia martorului PPP. seria DM nr. x din data de 28 februarie 2013, declaraţia tehno-redactată a numitului PPP. din data de 18 ianuarie 2012, declaraţia olografă a numitului PPP. din data de 28 februarie 2013, declaraţia martorului QQQ. seria DM nr. x din data de 12 martie 2013, declaraţia olografă a numitei QQQ. din data de 12 martie 2013, declaraţia martorului RRR. seria DM nr. x din data de 12 martie 2013, declaraţia olografă a numitei RRR. din data de 12 martie 2013, declaraţia martorului SSS. seria DM nr. x din data de 4 aprilie 2013, declaraţia olografă a numitei SSS. din data de 4 aprilie 2013, proces-verbal din 4 aprilie 2013 privind verificarea dosarelor de evidenţă contabilă din lunile iunie - august 2006 a S.C. TTT. S.R.L. Suceava, stat de plată pe luna iunie 2006 a S.C. F. S.R.L. Suceava, stat de plată pe luna iulie 2006 a S.C. F. S.R.L. Suceava, stat de plată pe luna august 2006 a S.C. F. S.R.L. Suceava, procesul-verbal din 4 aprilie 2013 de ridicare documente de la doamna SSS., reprezentant al S.C. F. S.R.L. Suceava, declaraţia martorului UUU. seria DM nr. x din data de 28 februarie 2013, declaraţia tehno-redactată a numitului UUU. din data de 13 martie 2012, situaţia facturilor înregistrate în contul 231 în anul 2006 până la vânzare, declaraţia martorului VVV. seria DM nr. x din data de 4 aprilie 2013, declaraţia olografă a numitului VVV. din data de 27 aprilie 2010, declaraţia martorului WWW. seria DM nr. x din data de 28 iunie 2013, declaraţia olografă a numitei WWW. din data de 28 iunie 2013, declaraţia martorului XXX. seria DM nr. x din data de 1 ianuarie 2013, declaraţia olografă a numitului XXX. din data de 1 iulie 2013, declaraţia martorului YYY. seria DM nr. x din data de 1 iulie 2013, declaraţia olografă a numitului YYY. din data de 1 iulie 2013, declaraţia martorului ZZZ. seria DM nr. x din data de 26 iunie 2013, declaraţia olografă a numitului ZZZ. din data de 26 iunie 2013, situaţia facturi emise în anul 2006 de S.C. S. S.R.L. către S.C. D. S.R.L. Suceava, declaraţia martorului AAAA. seria DM nr. x din data de 5 aprilie 2013, declaraţia olografă a numitului AAAA. din data de 5 aprilie 2013, factura fiscală nr. x din 1 septembrie 2006 a S.C. AA. S.R.L. către S.C. D. S.R.L. în valoare de 5.337,15 RON, factura fiscală nr. x din 16 octombrie 2006 a S.C. AA. S.R.L. către S.C. D. S.R.L. în valoare de 4.254,85 RON, factura fiscală nr. x din 30 octombrie 2006 a S.C. AA. S.R.L. către S.C. D. S.R.L. în valoare de 13.822,44 RON, declaraţia martorului BBBB. seria DM nr. x din data de 21 martie 2013, declaraţia olografă a numitului BBBB. din data de 27 aprilie 2012, fişa de cont a S.C. CCCC. S.R.L. pentru operaţiuni diverse luna decembrie 2004, fişa de cont a S.C. CCCC. S.R.L. pentru operaţiuni diverse luna decembrie 2005, fişa de cont a S.C. CCCC. S.R.L. pentru operaţiuni diverse luna decembrie 2006, facturi fiscale şi chitanţe S.C. CCCC. S.R.L., declaraţia martorului DDDD. seria DM nr. x din data de 21 martie 2013, declaraţia olografă a numitului DDDD. din data de 27 aprilie 2010, contractul nr. x din 21 iunie 2004 pentru execuţia lucrărilor de construcţie încheiat între S.C. EEEE. S.R.L. şi S.C. U., declaraţia martorului FFFF. seria DM nr. x din data de 21 martie 2013, declaraţia olografă a numitului FFFF. din data de 27 aprilie 2010, situaţia facturilor fiscale emise în anul 2004 de S.C. GGGG. S.R.L. către S.C. U. S.R.L. Suceava, declaraţia martorului HHHH. seria DM nr. x din data de 21 martie 2013, declaraţia olografă a numitului HHHH. din data de 27 aprilie 2010, declaraţia martorului IIII. seria DM nr. x din data de 14 martie 2013, declaraţia olografă a numitului IIII. din data de 14 martie 2013, declaraţia martorului JJJJ. seria DM nr. x din data de 14 martie 2013, declaraţia olografă a numitului JJJJ. din data de 27 aprilie 2010, declaraţia martorului KKKK. seria DM din data de 14 martie 2013, declaraţia olografă a numitului KKKK. din data de 14 martie 2013, contractul nr. x din 2 martie 2007 pentru execuţie lucrări încheiat între S.C. M. S.R.L. şi S.C. U. S.R.L. şi facturile fiscale, declaraţia martorului LLLL. seria DM din data de 14 martie 2013, declaraţia olografă a numitului LLLL. din data de 27 aprilie 2010, declaraţia martorului MMMM. seria DM din data de 8 aprilie 2013, declaraţia olografă a numitului MMMM. din data de 19 ianuarie 2012, procesul-verbal nr. x/P/2009 din data de 19 ianuarie 2012 de predare primire documente de la reprezentantul S.C. NNNN. S.R.L. Suceava - MMMM., registrul de evidenţă a S.C. NNNN. S.R.L. Suceava pentru lucrările de evaluare oferte şi execuţie 2006, declaraţia martorului OOOO. seria DM din data de 8 aprilie 2013, declaraţia tehno-redactată a numitei OOOO. din data de 19 ianuarie 2012, declaraţia martorului PPPP. seria DM din data de 8 aprilie 2013, declaraţia olografă a numitei PPPP. din data de 19 februarie 2012, procesul-verbal nr. x/P/2009 din data de 19 ianuarie 2012 de predare primire documente de la d-na OOOO., Registrul de intrări ieşiri a S.C. QQQQ. S.R.L. Rădăuţi, declaraţia martorului RRRR. seria DM din data de 5 iulie 2013, declaraţia martorului SSSS. seria DM din data de 5 aprilie 2013, declaraţia tehno-redactată a numitului SSSS. din data de 25 ianuarie 2012, contract de vânzare-cumpărare cu participarea lichidatorului conform art. 101 din Legea nr. 64/1995, modificată prin Legea nr. 99/1999, încheiere de autentificare nr. x din 19 decembrie 2002, încheiere de rectificare din data de 16 iulie 2003, declaraţia martorului TTTT. seria DM din data de 5 aprilie 2013, declaraţia olograf a numitei TTTT. din data de 26 februarie 2012 şi acte depuse de aceasta, declaraţia tehno-redactată a numitei UUUU. din data de 25 ianuarie 2012 şi acte depuse de aceasta, Ordonanţe de delegare ofiţer poliţie judiciară nr. x/2009 din datele de 9 iunie 2009, 25 iunie 2009, 4 octombrie 2011, 21 noiembrie 2011, adresa MAI- DGA Bucureşti din 10 iunie 2013, declaraţia martorului VVVV. seria E din data de 3 aprilie 2013, declaraţia olografă a numitului VVVV. din data de 3 aprilie 2013, declaraţia martorului WWWW. seria E din data de 3 aprilie 2013, declaraţia martorului Ţuicu XXXX. seria E din data de 14 martie 2013, declaraţia olografă a numitei Ţuicu XXXX. din data de 14 martie 2013, declaraţia martorului YYYY. seria E din data de 12 martie 2013, declaraţia olografă a numitului YYYY. din data de 12 martie 2013, declaraţia martorului ZZZZ. seria E din data de 21 martie 2013, declaraţia olografă a numitului ZZZZ. din data de 21 martie 2013, declaraţia martorului AAAAA. seria E din data de 20 martie 2013, declaraţia olografă a numitei AAAAA. din data de 20 martie 2013, declaraţia martorului BBBBB. seria E din data de 26 martie 2013, declaraţia olografă a numitului BBBBB. din data de 26 martie 2013, declaraţia martorului PP. seria E din data de 20 martie 2013, declaraţia olografă a numitului PP. din data de 20 martie 2013, fişa postului - PP., declaraţia martorului DDDDD. seria E din data de 11 martie 2013, declaraţia olografă a numitului DDDDD. din data de 11 martie 2013, declaraţia martorului EEEEE. seria E din data de 4 martie 2013, declaraţia olografă a numitului EEEEE. din data de 4 martie 2013, declaraţia martorului GGGGG. seria E din data de 1 martie 2013,declaraţia olografă a numitului GGGGG. din data de 1 martie 2013, declaraţia martorului HHHHH. seria E din data de 11 martie 2013, declaraţia olografă a numitului HHHHH. din data de 11 martie 2013, procesele-verbale al DGA Bucureşti - Direcţia Anchete - Serviciul Anchete din datele de 19 martie 2013, 20 martie 2013, 29 martie 2013, 3 aprilie 2013, declaraţia martorului IIIII. seria E din data de 23 mai 2013, declaraţia olografă a numitului IIIII. din data de 23 mai 2013, adresa DGA - SJA Sibiu din 17 mai 2013 către cabinetul de avocat "YY.", proces-verbal a DGA - SJA Sibiu din data de 17 mai 2013, adresa DGA - SJA Sibiu din 17 mai 2013 către cabinetul de avocat "YY.", proces-verbal a DGA - SJA Sibiu din data de 17 mai 2013, adresa DNA ST Suceava nr. 50/P/2009 din data de 18 februarie 2013 către DGA Bucureşti, Ordonanţă de delegare a DNA ST Suceava nr. 50/P/2009 din data de 18 februarie 2013, adresa DNA ST Suceava nr. 50/P/2009 din data de 5 martie 2013 către DGA Bucureşti, ordonanţă de delegare a DNA ST Suceava nr. 50/P/2009 din data de 5 martie 2013, adresa DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 şi rezoluţia din 3 noiembrie 2010 de efectuare a unei constatări tehnico- ştiinţifice de către un specialist din cadrul DNA - Serviciul specialişti, raportul de constatare din 15 februarie 2011 şi anexe întocmit de JJJJJ. şi KKKKK. având ca obiect achiziţionarea imobilului reprezentând sediul poliţiei mun. Suceava, urmare a rezoluţiei din 3 noiembrie 2010 şi adresa de înaintare nr. x/2010 din 16 februarie 2011, răspunsul PT Suceava din 25 ianuarie 2011 privind cuantumul chiriei lunare achitată pentru spaţiile de birouri din clădirea situată pe str. Universităţii şi valoarea lucrărilor de igienizare, răspunsul S.C. LLLLL. S.R.L. din 20 ianuarie 2011 privind cuantumul chiriei în anul 2006 de 4,3 euro/mp, răspunsul S.C. MMMMM. S.A. SUCEAVA din 25 ianuarie 2011 privind cuantumul chiriei pentru imobilul din str. Ana Ipătescu pentru anul 2006, 6 - 8 euro/mp, adresa din 21 ianuarie 2011 emisă de Agenţia Imobiliară S.C. NNNNN. S.R.L. Suceava referitoare la preţul pe metru pătrat oferit în anul 2006 pentru închirieri şi vânzări, răspunsul S.C. OOOOO. S.A. Suceava din 27 ianuarie 2011 privind cuantumul chiriei perceput de această firmă în anul 2006 - 5-68 ron/mp., rezoluţia nr. 50/P/2009 din 13 ianuarie 2012 de efectuare a unui raport de constatare tehnico ştiinţifice financiar contabil, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică financiar contabilă întocmit în baza rezoluţiei nr. 50/P/2009 din 13 ianuarie 2012, răspunsul IPJ Suceava din 6 februarie 2013 de înaintare, în copie, a H.G. nr. 150 din 21 aprilie 1997 împreună cu anexa nr. 3 şi solicitarea DNA ST Suceava nr. 50/P/2009 din 31 ianuarie 2013, răspunsul IPJ Suceava - Financiar din 19 februarie 2013 privind efectivul de cadre al Poliţiei municipiului Suceava la data de 2 noiembrie 2006 şi spaţiile de care dispune sediul având în vedere caracteristicile principale şi indicatorii tehnic economici cf. adresei din 18 februarie 2013 a Serviciului Logistic, răspunsul Primăriei Suceava - Serviciul Patrimoniu din 1 martie 2013 privind contractul de concesiune din 21 iulie 1995 şi suma achitată ca redevenţă pentru terenul concesionat pentru perioada 2005 - 2012 este câte 1006 RON anual şi solicitarea DNA - ST Suceava din 25 februarie 2013, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 11 aprilie 2005 de transmitere spre avizare a "Proiectului planului logistic pentru anul 2006" către Serviciul Investiţii în construcţii şi cazarmare din cadrul IGPR, ca urmare a dispoziţiei telefonice din 30 martie 2005 şi proiectul respectiv, copia adresei din 28 decembrie 2005 a MAI către IGPR privind transmiterea bugetului pe anul 2006 al IGPR cu precizarea că fondurile au fost repartizate cu prioritate ţinând cont de sarcinile ce revin unităţii pe linia integrării europene, răspunsul IGPR din 23 februarie 2006 dat MAI - Direcţia management logistic referitor la solicitarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Suceava privind posibilitatea finanţării a obiectivului de investiţii "B 150 sediu pentru Poliţie mun. Suceava şi a Arhivelor Naţionale Suceava", că se află în imposibilitatea de a aloca suma necesară începerii acestui obiectiv şi adresa din 14 februarie 2006 a MAI - Direcţia management logistic de comunicare a punctului de vedere pentru obiectivul de investiţii a cărui valoare este 12.216.432 RON, copia solicitării DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 10 ianuarie 2013 adresată PT Suceava de punere la dispoziţie a procesului-verbal de predare-primire a spaţiului situat în mun. Suceava, str. Universităţii, închiriat de la S.C. PPPPP. S.R.L., situaţia facturilor emise către S.C. PPPPP. S.R.L., fişa furnizorului S.C. PPPPP. S.R.L. şi procesul-verbal de predare primire încheiat cu ocazia încheierii contractului de închiriere şi răspunsul PT Suceava din 8 februarie 2013 împreună cu documentele solicitate, răspunsul PT Suceava din 12 martie 2012 privind lucrările de igienizare efectuate în luna ianuarie 2007 de S.C. QQQQQ. S.R.L., data până la care şi-a desfăşurat activitatea PT Suceava în imobilul din str. Universităţii şi faptul că nu s-au efectuat reparaţii şi amenajări în perioada cât au avut calitatea de chiriaşi. Şi solicitarea DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 23 februarie 2012, procesul-verbal nr. x/P/2009 din 14 martie 2013 privind examinarea documentelor aflate în dosarul de achiziţie a imobilului din str. Universităţii, adresa IPJ Suceava din 7 februarie 2002 către IGPR - Direcţia de logistică de înaintare a situaţiei privind spaţiile cu destinaţie de birou aflate în administrarea IPJ Suceava, oferta pentru servicii de evaluare din 25 iunie 2006 emisă de expert evaluator ANEVAR H. şi înregistrată la IPJ Suceava sub nr. x din 26 iulie 2006, oferta pentru servicii de evaluare din 25 iunie 2006 şi înregistrată la IPJ Suceava sub nr. x din 26 iulie 2006, solicitarea IPJ Suceava din 20 iulie 2006 către ANEVAR SUCEAVA de a recomanda un evaluator sau o societate de profil în vederea executării evaluării pentru imobilele situate în municipiului Câmpulung Moldovenesc şi în Suceava, str. Universităţii, copia filei din registru de corespondenţă al Serviciului Logistic cuprinzând nr. de la 85291 la 85300 şi răspunsul ANEVAR din 25 iulie 2006 de recomandare a două firme ANEVAR şi anexă - lista experţilor evaluatori, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către evaluatorul atestat ANEVAR OO. de transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către evaluatorul atestat ANEVAR OO. de transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către evaluatorul atestat ANEVAR H. de transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către evaluatorul atestat ANEVAR RRR. de transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către S.C. QQQQ. S.R.L. Rădăuţi transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către S.C. RRRRR. S.R.L. SUCEAVA transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00, adresele nr. x şi y din 26 iulie 2006 emisă de S.C. QQQQ. S.R.L. de transmitere a ofertei financiare privind evaluarea în vederea achiziţionării a două imobile cu destinaţia de spaţii de lucru şi birouri, înregistrată la IPJ Suceava în 27 iulie 2006, adresa IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 25 iulie 2006 către evaluatorul atestat ANEVAR MMMM. de transmitere a ofertei atât financiară cât şi durata execuţiei pentru rapoartele de evaluare la imobilele specificate până în data de 27 iulie 2006, orele 16:00 şi oferta privind serviciile de evaluare din 27 iulie 2006 emisă de S.C. NNNN. S.R.L. - adm. MMMM., copie filă din registrul de corespondenţă al IPJ Suceava - Serviciul Logistic cuprinzând numerele de înregistrare de la 85331 până la 85340, adresa IPJ Suceava - Serviciul Logistic din 6 martie 2013 către serviciul contabilitate din cadrul IPJ Suceava privind unele precizări referitoare la documentele înregistrate în 25 iulie 2006 - reevaluare imobil municipiului Câmpulung Moldovenesc şi reevaluare imobil Suceava, nr. x din 9 august 2006, y din 6 octombrie 2006, copie filă registru corespondenţă Serviciul Logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la . . . . . . . . . . . ., Nota de fundamentare din 5 iulie 2006 întocmită de IPJ Suceava pentru achiziţionarea imobilului din str. Universităţii şi copie a acesteia, copia adresei IPJ Suceava din 5 iulie 2006 privind oportunitatea achiziţionării unei clădiri în suprafaţă de 328 m.p. şi cu o valoare de 10.000.000 RON inclusiv terenul. Imobil situat pe str. Universităţii şi aparţine S.C. D. S.R.L. Suceava, Nota raport din 11 iulie 2006 privind suplimentarea bugetului IGPR la Titlul X - Active nefinanciare pentru IPJ Suceava cu suma de 1.500 RON, ofertă emisă de S.C. D. S.R.L. Suceava din 14 februarie 2006 de a închiria imobilul situat în str. Universităţii, IPJ Suceava şi totodată propunerea de vânzare acestui spaţiu, fiind dispuşi la negocieri - ofertă înregistrată la IPJ Suceava în 23 februarie 2006 şi anexă reprezentând memoriu de prezentare "sediu administrativ" şi contractul de închiriere din 8 iulie 2004 încheiat cu PT Suceava, copie filă din registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare nr. 36 al Serviciului logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la ... din 23 februarie 2006, copie filă din registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare nr. 36 al Serviciului logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la ... din 6 iulie2006, copie filă din registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare nr. 36 al Serviciului logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la ... din 31 octombrie 2006, copie filă din registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare nr. 36 al Serviciului logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la ... din 21 decembrie 2006, copia proiectului de dispoziţie din 26 iulie 2006 dat de inspectorul şef al IPJ Suceava referitor la numirea comisiei pentru analiza ofertelor rapoartelor de evaluare, dispoziţiile inspectorului şef IPJ Suceava nr. x din 26 iulie 2006, y din 27 iulie 2006, z din 28 iulie 2006, adresele IPJ Suceava nr. x din 28 iulie 2006 către expertul evaluator H. de întocmire, în termenul precizat prin oferta nr. 131 din 25 iunie 2006, a raportului de evaluare pentru imobilele situat în mun. Suceava, str. Universităţii şi în municipiului Câmpulung Moldovenesc, procesul-verbal de analiză al ofertelor pentru executarea rapoartelor de evaluare la cele două imobile întocmit de IPJ Suceava şi înregistrat sub nr. y din 28 iulie 2006, copie filă din registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare al Serviciului logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la ... din 28 iulie 2006, contractul pentru prestări servicii din 5 august 2006 încheiat între IPJ Suceava şi S.C. F. S.R.L. Suceava având ca obiect evaluarea imobilului din patrimoniul S.C. D. S.R.L. Suceava din str. Universităţii, raportul de evaluare din 9 august 2006 întocmit de S.C. F. S.R.L. SUCEAVA - beneficiar IPJ Suceava - evaluare pentru stabilirea valorii de piaţă în vederea schimbării dreptului de proprietate, factura fiscală nr. x din 12 august 2006 emisă de S.C. F. S.R.L. în valoare de 850 RON, contractul de consultanţă şi prestări servicii din 4 ianuarie 2006 încheiat între S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. având ca obiect raport de evaluare - SSSSS., contractul de consultanţă şi prestări servicii din 20 iulie 2006 încheiat între S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. având ca obiect raport de evaluare - Sediu administrativ U., raportul de evaluare, exemplarul nr. 1 din 27 iulie 2006 întocmit de S.C. E. S.R.L. Suceava pentru stabilire valoare de piaţă pentru imobilul situat în Suceava cu anexă cuprinzând facturile fiscale descrise la filele 16 - 18 din raport ce atestă valoarea reparaţiilor şi contractul de închiriere din 6 martie 2006, adresa din 1 august 2006 a IGPR - Direcţia de Logistică (declasificată din 7 mai 2012 a IGPR) către mai multe inspectorate privind transmiterea proiectului listei de investiţii construcţii aferent fiecărei unităţi, ca urmare a rectificării bugetului din luna iunie 2006 şi a dispoziţiei din 6 iulie 2006 a secretarului general şi anexă - proiectul, nota de fundamentare f.n. întocmită de IPJ Serviciul Logistic adresată MAI - Direcţia logistică şi înregistrată în 21 august 2006 privind oportunitatea achiziţionării unei clădiri în suprafaţă de 328 m.p. şi cu o valoare de 10.000.000 RON inclusiv terenul. Imobil situat pe str. Universităţii şi aparţine S.C. D. S.R.L. Suceava şi memoriu de prezentare, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006, din 10 august 2006 emisă de MAI - Direcţia Management Logistic, adresa IGPR - Financiar contabilitate din 30 august 2006 de transmitere către IPJ Suceava a listei obiectivelor de investiţii din 30 august 2006 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat - suma de 3.500 mii RON (2.000 mii RON pentru municipiului Câmpulung Moldovenesc şi 1.500 mii RON pentru Suceava), proiect de dispoziţie inspector şef IPJ Suceava nr. 40 din 12 iunie 2006 privind constituirea comisiei de negociere a preţului de achiziţie a imobilului din municipiului Câmpulung Moldovenesc, adresa IPJ Suceava - Serviciul Logistică din 7 septembrie 2006 adresată IGPR - Direcţia logistică privind desemnarea unui delegat în persoana comisarului YYYY. pentru demararea negocierilor în vederea achiziţionării imobilelor nominalizate pe lista de investiţii pe anul 2006 şi răspunsul din 26 septembrie 2006 privind participarea subcomisarului de poliţie PP. ca membru în comisia de negociere, răspunsul IGPR - Serviciul logistică din 8 iulie 2009 către IPJ Suceava privind participarea subcomisarului PP. ca expert la negociere şi abilitat din punct de vedere tehnic din partea IGPR pentru acordarea sprijinului tehnic - consultativ în cadrul negocierilor Bugetul 2006 al IPJ Suceava, copie dispoziţia inspectorului şef IPJ Suceava din 27 septembrie 2006 privind constituirea comisiei de negociere a preţului de achiziţie a imobilelor din mun. Suceava şi municipiului Câmpulung Moldovenesc, copia dispoziţiei inspectorului şef IPJ Suceava din 27 septembrie 2006 privind constituirea comisiei de negociere a preţului de achiziţie a imobilelor din mun. Suceava şi municipiului Câmpulung Moldovenesc, copiile dispoziţiilor inspectorului şef IPJ Suceava din 28 septembrie 2006 şi din 29 septembrie 2006, procesul-verbal de negociere a preţului imobilului situat în mun. Suceava, din 28 septembrie 2006 încheiat la sediul IPJ Suceava şi copia acestuia având şi nr. de înregistrare x din 2 octombrie 2006, copie filă din registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare nr. 36 al Serviciului logistic din cadrul IPJ Suceava cuprinzând numerele de la ... la ... din 27 şi 28 septembrie 2006, răspunsul IPJ Suceava - Financiar din 18 februarie 2013 privind DZU/2006, procedura de achiziţie la cumpărarea a două imobile pentru Poliţia mun. Suceava şi Pol municipiului Câmpulung Moldovenesc întocmită de IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 23 februarie 2006, adresa IGPR - Direcţia Logistică din 3 octombrie 2006 de transmitere către mai multe inspectorate a proiectului listei de investiţii construcţii aferent fiecărei unităţi ca urmare a rectificării bugetului din luna septembrie 2006 şi a notei raport din 20 septembrie 2006 şi anexă Bugetul IPJ Suceava conform modificărilor MAI - Direcţia Financiară din 1 octombrie 2006, rectificat conform O.G. nr. 46/2006, Circulara nr. 690100 din 27 septembrie 2006 emisă de MAI - secretar general privind efectuarea unei analize a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru fiecare inspectorat împreună cu justificările aferente, situaţia privind analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pe trim. 4/2006 a IPJ Suceava transmisă IGPR din 4 octombrie 2006, răspunsul IPJ Suceava din 5 octombrie 2006 privind modul de utilizare a fondurilor financiare pentru lucrări de investiţii către IGPR şi anexă cuprinzând situaţiile lucrărilor de întreţinere şi realizării programului de investiţii, solicitarea IPJ Suceava din 16 octombrie 2006 adresată Primăriei mun. Suceava privind posibilitatea punerii la dispoziţie cu titlu gratuit sau contra cost a unui imobil care să îndeplinească anumite condiţii şi răspunsul din 19 octombrie 2006 care nu dispune de spaţii libere sau neafectate de contracte de închiriere, lista achiziţiilor cu finanţare integrală de la bugetul de stat, pentru anul 2006 din 12 octombrie 2006 a MAI - Direcţia de management logistic, adresa IGPR - Financiar contabilitate din 31 octombrie 2006 de transmitere a listei obiectivelor de investiţii din 31 octombrie 2006, aprobată de ordonatorul principal de credite pentru suma de 13.210,65 mii RON (2.529 mii RON Suceava, 10.528,81 mii RON Câmpulung Moldovenesc şi 152,84 mii RON Liteni), comunicat de presă din 24 octombrie 2006 privind achiziţionarea celor două imobile, adresa IGPR - Direcţia de Logistică din 25 octombrie 2006 către IGPR şi inspectorate judeţene privind comunicarea până la data de 30 octombrie 2006 a propunerilor de modificare a listei de investiţii corespunzător stadiului real de execuţiei şi a perioadei limitată de timp rămasă până la finele anului şi răspunsul IPJ Suceava din 31 octombrie 2006, adresa IPJ Suceava din 31 octombrie 2006 către IGPR - Direcţia logistică privind analizarea posibilităţii suplimentării aceleaşi liste de investiţii pentru imobilul - sediul Poliţiei mun. Suceava cu suma de 1.421.190 RON, contractul de vânzare cumpărare încheiat la BNP QQ. şi autentificat în 2 noiembrie 2006 pentru imobilul din str. Universităţii, Dispoziţia bugetară din 7 noiembrie 2006 pentru suma de 16.673.500 RON, Anexa nr. 1B - lista poziţiei "Alte cheltuieli de investiţii" şi Anexa nr. 4 a IPJ Suceava din 10 noiembrie 2006 către Trezoreria Suceava pentru sumele de 9.955.459 RON şi 2.499.000 RON, factura fiscală nr. x din 2 noiembrie 2006 emisă de S.C. D. S.R.L. Suceava pentru suma de 11.900.000 RON, propunere de angajare a unei cheltuieli, angajament bugetar individual şi ordonanţare de plată din 10 noiembrie 2006 pentru suma de 10.479.430,50 RON, factura fiscală nr. x din 6 noiembrie 2006 emisă de BNP QQ. în valoare de 49.379,50 RON, propunere de angajare a unei cheltuieli, angajament bugetar individual şi ordonanţare de plată din 10 noiembrie 2006 pentru suma de 49.379,50 RON, copia facturii fiscale nr. x din 6 noiembrie 2006 emisă de S.C. TTTTT. S.A., în valoare de 2.499.000 RON, copie propunere de angajare a unei cheltuieli, angajament bugetar individual şi ordonanţare de plată din 10 noiembrie 2006 pentru suma de 2.499.000 RON, copia facturii fiscale nr. x din 3 noiembrie 2006 emisă de BNP UUUUU., în valoare de 21171 RON, copie propunere de angajare a unei cheltuieli, angajament bugetar individual şi ordonanţare de plată din 10 noiembrie 2006 pentru suma de 21171 RON, OP nr. x, nr. y, nr. z, nr. w şi extras de cont din 10 noiembrie 2006 şi extrasele de cont din 9 noiembrie 2006 şi 11 decembrie 2006, Anexa nr. 4, din 16 noiembrie 2006 către Trezoreria Suceava pentru plata sumei de 523.972 RON, OP din 16 noiembrie 2006 pentru suma de 523.972 şi extrasul de cont din 1 noiembrie 2006, copie extras de carte funciară din 21 noiembrie 2006 pentru parcela cadastrală în suprafaţă de 518 mp - sediu administrativ, copia adresei IGPR - Direcţia Logistică din 29 noiembrie 2006 către mai multe inspectorate de transmitere a proiectului listei de investiţii construcţii aferent fiecărei unităţi ca urmare a rectificării bugetare din noiembrie şi anexă - Lista din 29 noiembrie 2006, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 din 30 noiembrie 2006 a MAI - Direcţia de Management Logistic, copia adresei IGPR - Financiar Contabilitate, din 12 decembrie 2006 de transmitere către IPJ Suceava a listei de investiţii din 12 decembrie 2006, aprobată de ordonatorul principal de credite, buget cu suma de 14.815,20 mii RON şi modul cum va fi utilizată şi anexă - lista din 12 decembrie 2006, adresa IGPR - Financiar contabilitate din 18 decembrie 2006 către IPJ Suceava de transmitere a listei de investiţii din 18 decembrie 2006, aprobată de ordonatorul principal de credite pentru suma de 14.805,75 mii RON şi modul de utilizare şi anexă - lista din 18 decembrie 2006, lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat, pentru anul 2006 din 19 decembrie 2006 a MAI - Direcţia Management Logistic, dispoziţia bugetară din 7 decembrie 2006 pentru suma de 5.734.706 RON, ordonanţare de plată, propunere de angajare a unei cheltuieli şi angajament bugetar din 21 decembrie 2006 pentru suma de 1.420.569,5 RON, Anexa nr. 4, nr. 471 din 22 decembrie 2006 către Trezoreria Suceava pentru plata sumei de 1.420.569 RON, OP din 22 decembrie 2006, extrasele de cont din 22 decembrie 2006, 9 noiembrie 2006, 11 decembrie 2006, 10 noiembrie 2006, 16 noiembrie 2006 şi 22 decembrie 2006, fişa specimenelor de semnături - anexa nr. VIII.8, înregistrată la AFP mun. Suceava în 7 noiembrie 2005, procesul-verbal nr. x din 29 martie 2006 încheiat la data de 29 martie 2007, între S.C. D. S.R.L. Suceava şi IPJ Suceava privind predarea-primirea imobilului situat în mun. Suceava, str. Universităţii împreună cu anexe reprezentând echipament, sistem video, inventar pe spaţii, p-v de predare primire a instalaţiei şi echipamentelor din camera centralei din 23 martie 2007, fişa mijlocului fix şi plan încadrare în teritoriu, raportul din 29 martie 2007 întocmit de insp. Pr. WW. privind solicitarea deblocării sumei de 495.000 RON din garanţia de bună execuţie, sumă pentru a fi virată în contul S.C. D. S.R.L. Suceava iar suma de 100.000 RON să rămână în continuare în contul de garanţie de bună execuţie pentru o perioadă de 30 zile, adresa IPJ Suceava - Serviciul Logistic din 29 martie 2007 către ZZ. Sucursala Suceava de deblocare din contul de garanţie bancară de bună execuţie nr. x pe numele S.C. D. S.R.L. Suceava a sumei de 495.000,00 RON, adresa IPJ Suceava - Serviciul Logistică din 29 octombrie 2007 către IGPR - Direcţia de Logistică de înaintare a documentaţiei privind atribuirea numărului de cadastru la imobilele din localităţile Suceava, str. Universităţii şi Frasin, adresa IPJ Suceava - Serviciul Logistic din 19 iunie 2007 către ZZ. Sucursala Suceava de deblocare din contul de garanţie bancară de bună execuţie nr. x pe numele S.C. D. S.R.L. Suceava a sumei de 100.000,00 RON, răspunsul MAI - IGPR - Direcţia de Logistică din 13 noiembrie 2007 de înscriere în evidenţa de cadastru a MAI - IGPR a imobilelor din Suceava şi Frasin la nr. 33 - 172 pentru imobilul situat în comuna Frasin şi 33 - 173 pentru imobilul situat în Suceava, încheierea de rectificare din 28 octombrie 2008 a BNP QQ. din cuprinsul de vânzare-cumpărare la cumpărător se va citi "Statul Român cu drept de administrare MAI, str……" - original şi copie, solicitarea DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 20 februarie 2013 către IGPR - Direcţia logistică de comunicare a proiectelor listelor obiectivelor de investiţii, scopul pentru care proiectele listelor au fost transmise de Direcţia logistică către IPJ Suceava, persoanele care erau desemnate să aibă acces la acestea, persoanele din perioada iulie - decembrie 2006 aveau dreptul de a aproba în calitate de ordonator secundar de credite şi răspunsul din 22 martie 2013, solicitările DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 7 şi 6 februarie 2013 adresate IGPR şi MAI - direcţia financiar contabilă şi răspunsul IGPR din 14 martie 2013 referitor la dispoziţia bugetară din 7 noiembrie 2006, lista obiectivelor de investiţii din 10 noiembrie 2006, existenţa unui mandat în baza căruia să se angajeze bugetar instituţia, documente prin care să fie aprobate alte deschideri de credite şi anexă, solicitarea DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 21 februarie 2013 adresată IPJ Suceava privind verificarea în evidenţa Serviciului Cabinet - Secretariat, a serviciului Logistic şi Serviciului Financiar şi respectiv în condicile de corespondenţă, în borderourile de înaintare a corespondenţei şi poştă militară în vederea identificării înregistrării, repartizării, predării şi primirii documentelor, solicitarea DNA - ST Suceava din 23 ianuarie 2012 adresată IGPR - Direcţia Logistică de înaintare, în copie, a documentelor OMIRA din 29 aprilie 2005, îndrumarul privind derularea programelor logistice, ordinele interne şi metodologice ce stabileau etapele realizării achiziţiei publice şi răspunsul din 3 februarie 2012 privind transmiterea înscrisurilor solicitate, solicitarea DNA - ST Suceava nr. 50/P/2009 din 23 ianuarie 2012 adresată MAI - Direcţia Generală Financiară şi răspunsul nr. 3913778 din 13 februarie 2012 de transmitere urm. documente: ordinul ministerului de interne nr. 747/1998, ordinul nr. 621/2005 şi alte precizări în legătură cu îndrumarul privind derularea programelor logistice, răspunsul IGPR - Direcţia Financiară din 9 februarie 2012 referitor la atribuţiile în domeniul achiziţiilor de imobile şi anexă cuprinzând în copie, procedura de achiziţie din 23 februarie 2006, dispoziţia secretarului general din 24 ianuarie 2006, circulara, adresele din 22 martie 2005 a IGPR, din 4 martie 2013 a MAI - Direcţia Generală Logistică şi nota raport din 11 iulie 2006, răspunsul IPJ Suceava din 8 martie 2013 referitoare la circuitul documentelor în cadrul acestei unităţi pe segmentul conducere-structuri subordonate şi IGPR, solicitarea DNA-ST Suceava nr. x/2009 din 25 martie 2013 adresată IPJ Suceava şi răspunsul din 3 aprilie 2013 privind efectuarea unor verificări asupra unităţilor de calcul care au fost utilizate în cursul anului 2006, de lucrătorii Serviciului Logistic pentru procedura de achiziţie la cumpărarea celor două imobile şi anexă reprezentând capturi de ecran, solicitarea DNA-ST Suceava nr. x/2009 din 26 aprilie 2010 adresată IPJ Suceava şi răspunsul din 3 mai 2010 referitor la efectuarea de lucrări de natura investiţiilor, reparaţiilor şi amenajărilor în sediul Poliţiei mun. Suceava, în anul 2007, solicitarea DNA-ST Suceava nr. x/2009 din 31 ianuarie 2013 adresată IPJ Suceava şi răspunsul din 6 februarie 2013 de transmitere în copie xerox a H.G. nr. 150 din 21 aprilie 1997 împreună cu anexa 3 referitoare la caracteristicile principale şi indicatorii tehnico economici pentru colectivul de investiţii Sediul Poliţiei municipiului Suceava şi al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, solicitarea DNA-ST Suceava nr. x/2009 din 12 martie 2013 adresată IPJ Suceava şi răspunsul din 21 martie 2013 privind unele precizări şi transmiterea, în copie a următoarelor documente: proiectul pentru construirea obiectivului "B 170 - sediul pol. mun. Suceava şi a Direcţiei Arhivelor Judeţene Naţionale", facturi fiscale emise de S.C. VVVVV. S.R.L. Suceava, solicitarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 12 februarie 2013 adresată Poliţiei mun. Suceava privind efectivul de cadre al instituţiei la data de 2 noiembrie 2006 precum şi numărul autovehiculelor din parcul auto repartizate la acea dată şi răspunsurile din 14 februarie 2013, din 15 februarie 2013 şi din 19 februarie 2013, solicitarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 10 ianuarie 2013 adresată PT Suceava privind punerea la dispoziţie a urm. documente p-v de predare primire a spaţiului situat în str. Universităţii, situaţia facturilor emise, fişa furnizorului S.C. PPPPP. S.R.L. şi p-v încheiat cu ocazia încheierii contractului de închiriere şi răspunsul din 8 februarie 2013 de transmitere, în copie, a documentelor solicitate, solicitarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 23 februarie 2012 adresată PT Suceava şi răspunsul din 12 martie 2012 privind lucrările de igienizare efectuate conform prevederilor din contractul de închiriere, lucrările executate de S.C. QQQQQ. S.R.L. Suceava, revenirea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 8 martie 2013 adresată IPJ Suceava privind înaintarea, în original, a urm. documente: adresele emise de IGPR către IPJ şi înregistrate la 1 august 2006 şi 3 octombrie 2006, înscrisurile înregistrate la data de 25 iulie 2006 în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare a Serviciului Logistic la nr . . . . . . . . . .şi . . . . . . . . . . .şi răspunsurile din 3 aprilie 2013, din 8 mai 2013 şi din 19 martie 2013 şi anexă reprezentând lista de investiţii din 12 octombrie 2006 împreună cu adresa de înaintare din 1 august 2006 - declasificată IGPR din 7 mai 2012, adresa de înaintare şi rezoluţia din 5 martie 2013 de efectuare în cauză a unei constatări tehnico-ştiinţifice de către specialişti din cadrul IPJ Suceava - Serviciul Criminalistic, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică din 6 martie 2013 solicitarea DNA - ST Suceava din 14 februarie 2013 adresată IPJ Suceava - Serviciul financiar-contabilitate şi răspunsul din 26 februarie 2013 privind transmitere, în copie, a urm. documente: adresele IPJ din 5 octombrie 2006, din 30 octombrie 2006, din 31 octombrie 2006, lista de investiţii din 3 octombrie 2006, adresa IGPR din 3 octombrie 2006, lista de investiţii din 31 octombrie 2006, adresa listele ordonatorului principal de credite şi copii ale f.f. din 11 decembrie 2006, o.p. din 21 decembrie 2006 şi extrasul de cont al Trezoreriei mun. Suceava, solicitarea DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 20 februarie 2013 adresată IPJ Suceava referitor la acordarea sprijinului în realizarea de fotografii judiciare de către un specialist criminalist, răspunsul IPJ Suceava din 27 ianuarie 2011 la cele 9 puncte solicitate şi transmiterea, în copie, a urm. documente: dispoziţia din 21 iunie 2006 a şefului IPJ Suceava, dispoziţia şefului inspectoratului din 12 iunie 2006 şi înscrisurile care au stat la baza analizei avantajului achiziţiei, faţă de închiriere, ordonanţare de plată, angajament bugetar, propunere de angajare xerocopie, O MAI nr. 45/2004 şi extras de carte funciară, răspunsul IPJ Suceava - Serviciul de Logistică din 14 iulie 2009 privind transmiterea unor documente, respectiv: registrul cu proiecte de dispoziţii, lista de investiţii, mandatul din 26 septembrie 2006 al IGPR şi înscrisurile care au stat la baza notei de fundamentare din 5 iulie 2006, răspunsul IPJ Suceava din 30 iunie 2009 de transmitere a documentaţiei referitoare la cumpărarea sediului poliţiei municipiului Suceava, procesul-verbal nr. x/P/2009 din 18 februarie 2013 de predare primire, în copie şi original, procesul-verbal nr. x/P/2009 din 18 februarie 2013 de predare - primire, în copie, a unor documente ridicate de la IPJ Suceava - Serviciul logistic, răspunsul IPJ Suceava - Serviciul Logistic din 20 februarie 2013 de transmitere a urm. registre: de evidenţă a informaţiilor strict secrete şi secrete din 7 ianuarie 2004, de evidenţă a informaţiilor secrete de serviciu din 7 ianuarie 2004 şi de intrare ieşire corespondenţă ordinară din 3 ianuarie 2007, răspunsul IPJ Suceava - serviciul criminalistic din 28 februarie 2013 de înaintare a planşei fotografice privind aspectele fixate asupra imobilului unde funcţionează Poliţie mun. Suceava, a trenului aferent şi a imobilelor alipite de această clădire precum şi suportul optic ce conţine fotografiile digitale, răspunsul IGPR din 4 martie 2013 adresat DGA Bucureşti urmare a ordonanţei de delegare nr. x/2009 din 18 februarie 2013 a DNA - ST Suceava privind transmiterea documentaţiei care a stat la baza emiterii de IGPR a proiectului "Listei obiectivelor de investiţii pentru anul 2006" din 3 octombrie 2010 împreună cu opisurile documentelor anexă din 4 martie 2013, răspunsul DGFP Suceava din 13 decembrie 2012, Raportul de inspecţie fiscală parţială din 12 decembrie 2012, decizia de impunere FB 1581/12 decembrie 2012 împreună cu anexele întocmite de Activitatea de Inspecţie Fiscală Suceava la S.C. C. S.R.L. (fosta S.C. D. SRL) şi solicitarea DNA - ST Suceava din 21 august 2012, răspunsul Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Suceava din 4 aprilie 2012 şi procesul-verbal nr. x din data de 30 martie 2012 încheiat cu ocazia efectuării controlului operativ, prin sondaj, la S.C. D. S.R.L. Suceava împreună cu cele 18 anexe, solicitarea DNA - ST Suceava din 23 ianuarie 2012 de efectuare a unei verificări financiar-contabile, pentru perioada 2006 - 2007 la acest agent economic şi adresele DNA - ST Suceava nr. x/2009 din 23 februarie 2012, solicitarea DNA - ST Suceava din 23 ianuarie 2012 către DGFP Suceava de înaintare, în copie, a dosarelor fiscale aparţinând firmelor D. S.R.L. Suceava şi U. S.R.L. Suceava, date identificare la ONRC privind S.C. D. S.R.L. Suceava, furnizare informaţii extinse ONRC pentru S.C. WWWWW. S.R.L. Suceava, procesul-verbal din 16 februarie 2011 de analiză a fişierelor şi datelor de pe CD-urile predate organelor de UP, foldere şi fişiere care au fost copiate de către J. - asociat la S.C. E. S.R.L. Suceava de pe calculatorul personal; CD-ul conţinând fişiere din calculatorul personal al înv. J. şi 12 anexe, procesul-verbal din 5 mai 2010 de predare-primire a rapoartelor de evaluare întocmite pentru S.C. D. S.R.L. în format electronic şi scris, din 26 iulie 2006 şi 24 ianuarie 2006 şi raportul de evaluare din 5 ianuarie 2006 întocmit pentru S.C. XXXXX. S.R.L. Suceava, procesul-verbal de predare-primire din 4 mai 2010 a următoarelor documente ridicate de la S.C. E. S.R.L.: balanţă de verificare pentru luna ianuarie 2006, jurnal de casă şi extrasele de cont ale firmei pentru luna ianuarie 2006, fişele din registrul de înregistrate a Rapoartelor de evaluare şi a corespondenţei şi un CD ce conţine rapoartele întocmite de înv. J. în anul 2006, furnizare informaţii extinse ONRC pentru S.C. F. S.R.L. Suceava, răspunsul S.C. F. S.R.L. din 19 ianuarie 2012 privind înregistrarea documentelor primite sau emise de societate, persoana responsabilă cu păstrarea corespondenţei şi anexă cuprinzând copia după registrul de intrare ieşire şi raportul de evaluare pentru IPJ Suceava din 9 august 2006 de stabilire a valorii de piaţă în vederea schimbării dreptului de proprietate.

Într-o primă etapă procesuală, Curtea de Apel Suceava, a efectuat cercetarea judecătorească. Astfel, după sesizarea instanţei de judecată s-a procedat la discutarea regularităţii actului de sesizare, regularitate constată de prin încheierea din data de 25 noiembrie 2013. Aceeaşi instanţă i-a audiat pe inculpaţii L., K., J., G. şi H.. În declaraţiile date, inculpaţii au precizat că nu recunosc faptele pentru care au fost trimişi în judecată, deoarece activităţile desfăşurate în legătură cu vânzarea-cumpărarea imobilului situat în municipiul Suceava, în care îşi desfăşoară activitatea Poliţia Municipiului Suceava, au fost legale.

Curtea de Apel Suceava a dispus audierea martorilor din lucrări şi efectuarea unei expertize de evaluare pentru stabilirea valorii de circulaţie la data de 1 noiembrie 2006 a imobilului din municipiul Suceava, data încheierii contractului, numindu-l ca expert pe dl. A.. De asemenea, a procedat la audiererea martorilor EEE., XX., UU., VV., WW., DDD..

Ca urmare a Sentinţei penală nr. 231 din 11 martie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a dispus strămutarea cauzei la Curtea de Apel Iaşi, dosar a fost înaintat acesteia din urmă instanţe.

Curtea de Apel Iaşi, investită cu soluţionarea cauzei, a procedat la administrarea probelor admise de Curtea de Apel Suceava şi a respins ca nefiind utilă cauzei expertiza contabilă solicitată de inculpatul G. şi partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L. Suceava.

După administrarea probatoriului, respectiv audierea martorilor din lucrări şi efectuarea expertizei având ca obiect stabilirea valorii imobilului situat în municipiul Suceava, inculpatul J. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de complicitate la "abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial" prevăzută de art. 26 C. pen., art. 132 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969 în infracţiunea de "neglijenţă în serviciu" prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. din 1969, iar inculpatul L. din infracţiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 - 2 acte materiale - în infracţiunea de "abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial", prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Evaluând aceste cereri, instanţa de fond a arătat că ambele cereri de schimbare a încadrării juridice sunt neîntemeiate. Infracţiunea de neglijenţă în serviciu presupune încălcarea din culpă a îndatoririlor de serviciu, fapta imputată inculpatului J. - care urmează să fie relatată pe larg, de consemnare a unor date fictive, datorii inexistente, alegerea unei metode neadecvate de evaluare cu scopul supraevaluării imobilului neputându-se încadra în noţiunea de culpă. S-a considerat că nu poate fi primită nici susţinerea inculpatului L. de înlăturare din încadrarea juridică a agravantei prevăzută la art. 2481 C. pen. din 1969.

Potrivit art. 146 C. pen. din 1969 "prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 RON sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice", prejudiciul stabilit de raportul de expertiză efectuat în cauză depăşind această valoare.

Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, dar şi probatoriile administrate în faza cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La începutul anului 1997 prin Hotărârea de Guvern nr. 150 din 21 aprilie 1997 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii 13170 -"Sediul poliţiei municipiului Suceava şi a Direcţiei Judeţene Suceava a Arhivelor Naţionale", finanţarea urmând să se efectueze "din fondurile bugetului de stat conform listelor de investiţii aprobate potrivit legii", în perioada 2006 - 2010, cu termen de punere în funcţiune PIF în trimestrul IV 2010.

În anul 2005 a fost aprobată "Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2006 cu finanţare de la bugetul de stat a IPJ Suceava", întocmită de şeful Serviciului Logistic al IPJ Suceava-comisar şef YYYYY. şi şeful Compartimentului financiar-contabil comisar şef UU., în care, la capitolul "Lucrări în continuare" a fost inclusă investiţia 13170 -"Sediul Poliţiei municipiului Suceava şi a Direcţiei Judeţene Suceava a Arhivelor Naţionale", că la capitolul "Lucrări noi" a fost prevăzută achiziţionarea a 10 apartamente de serviciu şi a 5 imobile pentru posturile de poliţie Sadova, Comăneşti, Suceviţa, Hânţăşti şi Bălăceana .

La data de 23 februarie 2006 Inspectoratul General al Poliţiei Române a comunicat Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Logistică, prin adresa nr. x, că este în imposibilitatea de a aloca suma necesară începerii lucrării pentru Sediului Poliţiei mun. Suceava, astfel:

"suntem în imposibilitatea de a aloca suma necesară începerii acestui obiectiv" - Bl50 Sediul pentru Poliţia mun. Suceava şi a Arhivelor Naţionale Suceava

S.C. D. S.R.L., la data de 14 februarie 2006, fără să existe o solicitare scrisă în acest sens, a înştiinţat Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Suceava, prin adresa nr. 62, despre intenţia de a vinde sau închiria imobilul proprietatea sa în suprafaţă de 2270 m.p. situat în municipiul Suceava, împrejurare în care, inculpatul comisar şef L., inspectorul şef al I.P.J. Suceava a stabilit ca reprezentanţii Serviciului Logistic, condus de inculpatul comisar şef K., să analizeze oportunităţile oferite de locaţie ca şi posibil sediu pentru Poliţia municipiului Suceava.

Ca urmare a Notei de Fundamentare din 5 iulie 2011, semnată de inculpatul L., a fost întocmită de Direcţia Financiară din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor Nota-Raport din 11 iulie 2006, prin care se propune suplimentarea bugetului I.G.P.R. pentru I.P.J. Suceava cu suma de 1500 mii RON la Titlu X - Active nefinanciare, art. 71.01.01-Construcţii, pct. C - Alte lucrări de investiţie, concomitent cu diminuarea bugetului propriu al ordonatorului principal de credite, precum şi luarea în evidenţa Direcţiei Generale Financiare a diferenţei de 8 500 mii RON, la următoarea rectificare a bugetului de stat din luna septembrie 2006.

Ulterior emiterii documentului sus -menţionat, şeful IPJ Suceava a semnat o altă notă de fundamentare adresată Direcţiei de management logistic din cadrul M.A.I. indicând ca preţ suma de 10.000.000 RON, având acelaşi număr din 5 iulie 2006 şi în care erau menţionate titlul şi capitolele bugetare. Şi inculpatul comisar şef K. a semnat a treia notă de fundamentare către Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Logistică, fără număr de înregistrare, cu acelaşi conţinut ca şi cel iniţial şi cu valoare estimată a cheltuielilor de 10.000.000 RON .

Prin adresa din 28 august 2006, Direcţia de Management Logistic din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a transmis către I.G.P.R. - Direcţia de logistică, Nota de fundamentare întocmită de către IPJ Suceava, privind achiziţionarea unui imobil pentru funcţionarea Poliţiei municipiului Suceava, cu menţiunea "de a dispune cadrelor de specialitate din subordine să analizeze oportunitatea acestei tranzacţii".

În urma comunicării notei-raport din 11 iulie 2006, întocmită de către directorul general al Direcţiei Generale Financiare, chestor principal FFFFF., şi aprobată de fostul secretar general al Ministerului Afacerilor şi Internelor chestor general BBBBB., Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava a procedat la achiziţionarea serviciului de prestări pentru evaluarea imobilului din patrimoniul S.C. D. S.R.L., fiind încheiat astfel cu S.C. F. S.R.L, contractul nr. x din 5 august 2006, în valoare de 850 RON.

Din raportul de evaluare întocmit la data de 9 august 2006 de expertul evaluator ANEVAR, inculpatul H., rezultă că pentru valoarea de piaţă a construcţiei şi terenului în suprafaţă de 518 mp din Suceava, jud. Suceava au fost prezentate 2 metode de evaluare a proprietăţii respective, prin:

- metoda costurilor, ţinând cont de data construcţiei (1970), durata de utilizare consumată a clădirii (36 ani), regimul de înălţime (P + 5E), numărul de incinte ale clădirii (59), starea tehnică (foarte bună), deprecieri constatate, valoarea de piaţă recomandată de 6.374.541 RON, valoarea de 794 euro/mp., rezultând un preţ estimativ de 6.682.200 RON;

- metoda capitalizării veniturilor probabile(chiriei), pentru care a stabilit o chirie minimă în zona analizată de 12 euro/mp, rezultând un preţ de 9,821.295 Iei,

Pe baza valorilor obţinute şi a reanalizării procesului de evaluare, cu datele şi informaţiile prezentate, expertul Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România a apreciat că respectivul sediul are o valoare estimată de 9.010.000 RON.

Inculpatul G. a prezentat conducerii inspectoratului raportul său de evaluare, întocmit de către expertul autorizat ANEVAR, J., care a folosit pentru stabilirea valorii de piaţă a proprietăţii, 3 metode de evaluare, şi anume:

- metoda costurilor, rezultând un preţ estimativ de 6.930.000 RON;

- metoda capitalizării veniturilor probabile (chiriei), pentru care a stabilit o chirie minimă în zona analizată de 4,5 euro/mp, rezultând un preţ de 6.015.000 RON;

- metoda comparaţiei cu o alta proprietate imobiliară similară, respectiv spaţii comerciale S. (250,61 mp) şi sediul de bancă ZZZZZ. (4.200 mp), rezultând un preţ de 15.093.000 RON

Pe baza valorilor obţinute şi a reanalizării procesului de evaluare, cu datele şi informaţiile prezentate, expertul ANEVAR inculpatul J. a apreciat că respectivul sediu are o valoare estimată de 11.317.000 RON.

După obţinerea acestor date, prin Dispoziţia zilnică din 27 septembrie 2006, inculpatul comisar şef L., şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Suceava a dispus constituirea comisiei formată din: inculpatul comisar şef K. - preşedinte, comisarul şef UU., comisarul VV., subcomisarul .WW. - membrii şi personal civil XX. - secretar, pentru negocierea preţului de achiziţie a imobilului din municipiul Suceava.

Totodată, în baza adresei din 26 septembrie 2006 I.G.P.R. 1-a desemnat pe comisarul PP. din cadrul Direcţiei de Logistică - Serviciul Investiţii, Cazarmare şi Evidenţă Cadastru, pentru a participa ca membru în cadrul comisiei de negociere a preţului de achiziţie a imobilului menţionat.

Negocierea preţului imobilului a avut loc la data de 28 septembrie 2006, membrii comisiei acceptând ca imobilul situat în municipiul Suceava, să fie achiziţionat la valoarea de 11,900,000 RON cu T.V.A. aşa cum rezultă din procesul-verbal de negociere din 28 septembrie 2006.

Contractul de vânzare - cumpărare din 2 noiembrie 2006 a fost încheiat la Biroul Notarului Public QQ., pentru suma de 11.900.000 RON, cu T. V.A. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava a efectuat plata sumei de 11.900.000 RON către S.C. D. S.R.L., cu Ordin de plată din 10 noiembrie 2006 (9.955.459 RON), Ordin de plată din 16 noiembrie 2006 (523.972 RON). Ordin de plată din 22 decembrie 2006 (71.028 RON) şi Ordin de plată din 22 decembrie 2006 (1.349.541 RON).

Imobilul din municipiul Suceava - clădire cu parter şi 5 etaje a fost achiziţionat la data de 13 noiembrie 2003 de firma S.C. U. S.R.L. Suceava, reprezentată de inculpatul G. de la S.C. U., prin lichidator judiciar AAAAAA. S.R.L. Suceava la valoarea de 1.116.900 RON RON (fără TVA) conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. x şi a încheierii de autentificare din 2 martie 2004 a judecătorului sindic, intabulându-se dreptul de proprietate în Cartea Funciară a corn. cad Sf. Ilie în favoarea cumpărătorului. În perioada februarie - noiembrie 2006 la acest imobil erau alipite alte construcţii dintre care una finalizată, utilizată ca spaţii comerciale, iar alta aflată în stadiu de construcţii.

Imobilul achiziţionat la 13 noiembrie 2003 cu suma de 1.116.900 RON (fără TVA), a fost supus în anul 2004 unor reparaţii capitale, ce au crescut valoarea acestuia la suma de 1.917.486 RON (fără TVA), conform declaraţiei pentru impozitare dată la Primăria Suceava şi a înregistrării în contabilitatea S.C. D. S.R.L., iar în perioada octombrie 2004 - decembrie 2006 a fost încasată pentru clădire, cu titlu de chirie de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, suma totală de 654.620 RON.

În cursul anului 2004 au fost efectuate de S.C. U. S.R.L. Suceava (care era în acel an proprietarul imobilului) lucrări de reparaţii capitale, amenajare şi compartimentare a imobilului susmenţionat, totodată fiind realizate lucrări de dotare şi compartimentare şi la U., spaţiile comerciale din incinta acestui din urmă imobil, fiind închiriate către diverse firme, pentru a desfăşura activitate de comerţ.

Lucrările de reparaţii capitale la "Sediu administrativ U." au fost efectuate în baza Proiectului tehnic arhitectură 193/2004 - JRK şi modernizare sediu administrativ", întocmit de S.C. BBBBBB. S.R.L. Suceava, pentru care Primăria mun. Suceava a emis Certificatul de Urbanism din 1 iulie 2004 şi Autorizaţia de construire din 2 septembrie 2004. Proiectul după care au fost efectuate reparaţiile capitale şi recompartimentarea clădirii pentru destinaţie birouri prevedea toate lucrările ce trebuiau şi au fost executate, după cum urmează: recompartimentări/demolări parţiale de ziduri şi realizarea de pereţi noi); finisaje interioare (gresie, mochetă, mozaic, zugrăveli cu var pereţi şi tavane, faianţă în grupuri sanitare, înlocuire tâmplărie interioară şi exterioară; finisaje exterioare şi hidroizolaţie terasă; instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire.

Pentru executarea acestor reparaţii capitale în 2004 la "Sediu administrativ U.", firmele constructoare şi care au furnizat materiale de construcţii (SC CCCCCC. S.R.L., S.C. CCCC. S.R.L., S.C. DDDDDD. S.R.L., S.C. GGGG. S.R.L., etc) au emis către S.C. U. S.R.L. facturi fiscale.

Reprezentanţii acestor firme, martorii FFFF., KKKK., BBBB., HHHH., au precizat că au executat lucrări de construcţie la "Sediul Administrativ U." în anul 2004. Pentru finanţarea acestor reparaţii capitale, în baza contractului de credit din 8 iulie 2004 încheiat cu ZZ. Sucursala Suceava, S.C. U. S.R.L. a obţinut un împrumut în valoare de 300.000 RON, ce a fost garantat cu "Sediul Administrativ U." cu ipotecă de rang I, conform contractului de ipotecă din 8 iulie 2004. Acelaşi imobil a constituit apoi garanţie, cu ipotecă de rang II în favoarea ZZ. Sucursala Suceava, şi pentru un al doilea împrumut în cuantum de 300.000 euro obţinut prin contractul de credit din 18 noiembrie 2004.

Ulterior, imobilul din str. Universităţii a fost închiriat de S.C. U. S.R.L. Suceava către S.C. PPPPP. S.R.L. Suceava cu suma de 4,5 USD/mp/lună, iar la data de 8 iulie 2004, după finalizarea reparaţiilor capitale şi a lucrărilor de amenajare ce au fost efectuate pentru a putea fi utilizat ca sediu al parchetelor sucevene (spaţiu cu birouri), a fost încheiat contractul de închiriere nr. 1, prin care clădirea era subînchiriată către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru o chirie în cuantum de 4,5 USD/mp/lună. Atât primul contract de închiriere (din 8 iulie 2004) cât şi cel de-al doilea (din 6 martie 2006) a fost semnat de inculpatul G..

Martorul YYY., asociat şi administrator la S.C. PPPPP. S.R.L. susţine că procurorul şef EEEEEE. nu a dorit să încheie contractul de închiriere cu inculpaţii G. şi XXX., pentru că aceştia erau cercetaţi în cauze penale şi nu dorea să apară un conflict de interese sau să fie interpretată în vreun fel această închiriere a clădirii de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava de la S.C. U. S.R.L. reprezentată de cei doi. Din acest motiv contractul de subînchiriere a fost semnat de martorul YYY., ca reprezentant al S.C. PPPPP. S.R.L., pentru o chirie de 4,5 dolari/mp/lună, iar la data de 4 octombrie 2004 Sediul Administrativ U. a fost predat reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava în stare foarte bună de funcţionare, fiind încheiat procesul-verbal de predare primire din data de 19 octombrie 2004, clădirea fiind predată în stare foarte bună de funcţionare administratorului parchetului, în persoana lui UUU..

De precizat faptul că la data de 4 octombrie 2004 s-a mutat în imobilul din municipiul Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, sens în care a fost încheiat Procesul-verbal de predare-primire în care s-au menţionat toate utilităţile şi dotările realizate în urma reparaţiilor capitale.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a achitat chiria lunară pentru perioada octombrie 2004 - decembrie 2006, când în acest imobil au funcţionat parchetele sucevene, perioadă în care nu s-au efectuat lucrări de construcţii, ci doar reparaţii minore curente. Acest aspect este confirmat şi de administratorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, martorul UUU..

Conform adresei din 12 martie 2012 Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a funcţionat în imobilul din str. Universităţii, până în luna decembrie 2006, iar în perioada cât a avut calitate de chiriaş, respectiv din 4 octombrie 2004 până la 31 decembrie 2006, nu s-a solicitat proprietarului să facă reparaţii sau amenajări la imobil.

Pentru perioada aprilie - noiembrie 2006, inculpatul G. a dispus înregistrarea a 136 facturi fiscale în evidenţa contabilă a S.C. D. S.R.L. Suceava, reprezentând cheltuieli nereale cu lucrări de construcţii, achiziţii materiale de construcţii şi reparaţii efectuate la imobilul din str. Universităţii, sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului către bugetul de stat.

Pentru rezolvarea unor aspecte bancare ale S.C. D. S.R.L. la ZZ. Sucursala Suceava şi obţinerea unui credit, martorul XXX. a încheiat cu această unitate bancară contractul de prestări servicii din 14 februarie 2006 pentru determinarea valorii de piaţă a imobilului "Sediul Administrativ U." din mun. Suceava. Astfel expertul evaluator ANEVAR, inginer MMM. a evaluat "Sediul Administrativ" şi la data de 15 februarie 2006 a întocmit Raportul de evaluare a imobilului nr. DEVAL SV-EG 9438/103. Folosind metoda costurilor, a capitalizării şi a comparaţiei, martorul MMM. a calculat şi determinat valoarea de piaţă a proprietăţii la suma de 6.034.000 RON, din care a fost propusă pentru admiterea în garanţie 4.827.200 RON. Inculpatul G. şi ceilalţi reprezentanţi ai S.C. D. S.R.L. au fost înştiinţaţi de ofiţerul de credit despre valoarea de piaţă şi valoarea de acceptare în garanţie, stabilită în acest raport de evaluare.

De la data de 15 februarie 2006, când clădirea din str. Universităţii a fost evaluată de expertul ANEVAR inginer MMM. la valoarea de piaţă de 6.034.000 RON şi până la data când imobilul a fost evaluat de inculpatul J. (pe 26 iulie 2006 la valoarea de piaţa de 11.317.000 RON) şi de inculpatul H. (pe 9 august 2006 la valoarea de piaţă de 9.010.000 RON) imobilul nu a fost supus unor lucrări de amenajare, îmbunătăţiri sau finisări, care să-i majoreze valoarea. Imobilul din mun. Suceava, după evaluarea de către evaluatorul ANEVAR MMM., a constituit garanţie pentru împrumuturi bancare acordate de ZZ. Sucursala Suceava, inculpatul G. semnând în acest sens contractele de ipotecă. Conform procedurii de creditare a ZZ., împrumutatul (în cazul nostru inculpatul G.) a fost înştiinţat de martorul NNN. (ofiţer de credit) în momentul întocmirii şi aprobării dosarelor de credit, a evaluării garanţiei şi semnării contractelor indicate mai sus, despre valoarea de piaţă a imobilului - stabilită de evaluatorul ANEVAR MMM. prin Raportul de evaluare DAVAL SV-EG-9438/103. Conform evidenţelor contabile a S.C. D. S.R.L. Suceava, respectiv a Balanţelor de verificare pentru perioada martie - octombrie 2006 valoarea contabilă şi de inventar a respectivului imobil este de 3.000.000 RON (din care 2.403.715,58 RON pentru clădire şi 596.284,42 RON pentru teren), achiziţia imobilului fiind înregistrată pe conturile 2111 "Terenuri" (596.284,42 RON) şi 2121 "Clădiri" (2.403,715,58 RON).

Pentru a creste în mod artificial valoarea contabilă a imobilului (clădire - 2.403.715,58 RON şi teren - 596.284,42 RON), ce dorea să-1 vândă Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, inculpatul G. a dispus înregistrarea în contabilitatea S.C. D. S.R.L. a unui număr de 136 facturi fiscale în valoare de 2.157.224,63 RON, din care să rezulte că în perioada aprilie - octombrie 2006 s-au efectuat modernizări la imobilul din str. Universităţii - "Sediul Administrativ"', fapt nereal, având în vedere că în această perioadă în clădire îşi desfăşura activitatea, încă din 8 iulie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Prin nota contabilă din 31 octombrie 2006 a fost înregistrată în mod fictiv recepţia acestor investiţii la "Sediul Administrativ" din str. Universităţii, în articolul contabil 2121 "Clădiri" = 231 "Imobilizări corporale în curs" cu suma de 2.193.338,41 RON, fapt ce a mărit valoarea contabilă a clădirii cu aceeaşi sumă, aceasta ajungând în mod fictiv la 4.597.053,99 RON (2.193.338,41 Iei + 2.403.715,58 RON, ultima fiind valoarea de achiziţie de la S.C. U. SRL) .

Cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor L. şi K., instanţa de fond a arătat:

Principala acuzaţie adusă inculpaţilor este aceea că au solicitat achiziţionarea imobilului situat în municipiul Suceava, str. Universităţii, la un preţ mai mare decât valoarea de piaţă a acestuia.

O.U.G. nr. 34/2006 prevede şapte principii ce trebuie respectate într-o procedură de achiziţie publică: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa folosirii fondurilor publice, asumarea răspunderii. Obligativitatea respectării acestor principii, chiar în cazul unei achiziţii publice de imobile existente ce nu este reglementată în mod expres de O.U.G. nr. 34/2006, este stipulată în art. 2 din H.G. nr. 925/2006, care arată că în procesul de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie, orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se poate interpreta prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G.. S-a arătat că pentru a fi respectate aceste principii, autoritatea contractantă reprezentată de inculpatul L. avea obligaţia să parcurgă o serie de etape:

a. etapa elaborării, editării şi aprobării unei proceduri proprii de achiziţie;

b. stabilirea necesarului de spaţiu corelat cu numărul poliţiştilor, suprafeţele necesare arestului, spaţii de parcare/garare, padoc câini, spaţii destinate activităţilor colective, celor destinate relaţiei cu publicul,

c. efectuarea unui studiu de piaţă privind oferta specifică de imobile care ar îndeplini condiţiile necesare funcţionării a două sedii de poliţie municipale;

d. etapa mediatizării intenţiei de achiziţie, a identificării clădirilor, a discuţiilor şi negocierilor preliminare;

e. etapa selecţiei ofertelor privind serviciul de evaluare a imobilelor;

Inculpaţii L. şi K. cunoşteau că aceste etape trebuiau parcurse şi implicit respectate principiile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, deoarece la data de 28 septembrie 2006 au întocmit, semnat şi aprobat o procedură proprie de achiziţie în care erau menţionaţi aceşti paşi ce trebuiau parcurşi, precum şi etapele ce ar fi trebuit să fie urmate.

S-a precizat că în cazul imobilului destinat Sediului Poliţiei mun. Suceava, nu au fost parcurse aceste etape şi astfel nu s-au respectat cele şapte principii prev. de O.U.G. nr. 34/2006, astfel:

a. Etapa elaborării, editării şi aprobării unei proceduri proprii de achiziţie;

În conformitate cu art. 3 din Dispoziţia secretarului general al MAI, din 24 ianuarie 2006, inculpatul L. avea obligaţia elaborării unei proceduri proprii pentru toate activităţile/operaţiunile ce urmau să fie desfăşurate în vederea achiziţiei unui imobil destinat Sediului Poliţiei mun. Suceava.

De asemenea, inculpatul L. răspundea pentru organizarea întregii activităţi de gestionare a patrimoniului, pentru folosirea în condiţii de legalitate, eficacitate, economicitate, şi eficienţă a tuturor resurselor materiale, financiare sau de orice altă natură, puse la dispoziţie pentru achiziţii publice. Cu atât mai mult, având în vedere aceste atribuţii, inculpatul L. trebuia să se preocupe de elaborarea şi aprobarea acestei proceduri de achiziţii pentru a fi astfel respectate principiile stabilite de O.U.G. nr. 34/2006.

Fără să fie elaborată şi aprobată o procedură proprie de achiziţie a imobilului din mun. Suceava, aprobată de inculpatul L. şi care să stabilească etapele ce trebuie urmate şi persoanele răspunzătoare de respectarea acestora, inculpatul K. a demarat procedura de achiziţie a imobilului, purtând discuţii cu înv. G. pe tema tranzacţiei şi a pretenţiilor financiare ale acestuia din urmă, preţul solicitat la data de 24.06.2006 fiind de 11.500.000 RON fără TVA.

Inculpaţii L. şi K. susţin că au discutat cu reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava şi s-au informat de la aceştia pentru elaborarea procedurii de achiziţie a celor două imobile, afirmaţiile care sunt nereale, întrucât DGFP Suceava a întocmit un astfel de document abia la data de 20 noiembrie 2006, ca urmare a Referatului de necesitate din 20 noiembrie 2006 al Serviciului financiar-contabilitate, investiţii şi buget propriu.

În acest context DGFP Suceava a elaborat Normele procedurale interne privind atribuirea contractelor de achiziţie publică de bunuri imobile din 20 noiembrie 2006 pentru achiziţia unui imobil existent în mun. Gura Humorului, ca sediu al Administraţiei Finanţelor Publice Gura Humorului. Documentul este avizat de serviciul juridic, are 13 capitole cu reguli de urmat, cerinţe minime de calificare, caiet de sarcini, reguli pentru evitarea conflictului de interese, activităţi clare pentru comisia de negociere, documentele ce trebuie să fie conţinute de dosarul achiziţiei.

S-a arătat că deoarece achiziţia unui imobil cu destinaţie de sediu al Poliţiei mun. Suceava nu era cuprinsă în "Lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat, pentru anul 2006", iar fondurile necesare cumpărării nu erau asigurate pentru anul respectiv, conform Raportului nr. x din 14 aprilie 2011 al Corpului de Control al Ministrului, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, inculpatul L. avea obligaţia să avizeze proceduri scrise privind procedura de achiziţie, care să fie aprobate de MAI şi IGPR. Nu numai că nu a fost înaintată spre aprobare Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Inspectoratului General al Poliţiei Române o astfel de procedură, dar nici măcar nu a fost elaborat un astfel de document pentru a fi un ghid orientativ în demersurile şi activităţile ce aveau ca scop achiziţia imobilului destinat Poliţiei mun. Suceava.

Inculpaţii L. şi K. au desfăşurat activităţi pentru achiziţia imobilului fără să fie respectate principiile O.U.G. nr. 34/2006, iar la finalul acestora, la data de 28 septembrie 2006, după ce fusese negociat şi decis preţul de cumpărare a imobilului cu inculpatul G., pentru a da o aparentă notă de legalitate, a fost întocmită "Procedura de achiziţie a sediilor Poliţiilor mun. Suceava şi Câmpulung Moldovenesc din 23 februarie 2006", document neînregistrat în vreun registru de evidenţă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava sau al Serviciului Logistic din cadrul inspectoratului.

b) Etapa stabilirii necesarului de spaţiu corelat cu numărul poliţiştilor, suprafeţele necesare arestului, spaţii de parcare/garare, padoc câini, spaţii destinate activităţilor colective, celor destinate relaţiei cu publicul,

Serviciul Logistic din cadrul IPJ Suceava avea obligaţia să calculeze necesarul de spaţiu în funcţie de numărul lucrătorilor Poliţiei municipiului Suceava din 2006, dotările specifice unei unităţi de poliţie cu aplicarea O MAI nr. 747/1998 în vederea determinării volumului minim de spaţiu necesar.

Conform adresei IPJ Suceava din 19 martie 2013 la data achiziţiei sediului Poliţiei mun. Suceava (2 noiembrie 2006) efectivul era format din 130 cadre din care 28 ofiţeri, 99 agenţi şi 3 angajaţi pe bază de contract care ar fi trebuit să se mute în noul sediu. De asemenea Poliţia mun. Suceava avea în dotare la aceea dată un număr de 15 mijloace de transport. Conform art. 2 din Ordinul MAI nr. 747/1998 suprafaţa folosită ca birouri de un angajat al poliţiei este de 5 mp, iar dacă utilizează calculatoare, planşete sau aparatură specifică este de 6 mp, de unde rezultă o suprafaţă normată de 780 mp pentru birourile celor 130 cadre ale Poliţiei mun. Suceava, comparativ cu suprafaţa totală desfăşurată de 2.275 mp a imobilului din mun. Suceava. Suprafaţa clădirii este excedentară chiar dacă se are în vedere şi suprafaţa spaţiilor destinate desfăşurării activităţilor colective, de deservire, destinate activităţii cu publicul ori pentru executarea altor activităţi specifice muncii de poliţie. S-a menţionat că nu există la dosarul de achiziţie un document prin care Serviciul Logistic din cadrul IPJ Suceava, al cărui şef era inculpatul K., să fi calculat şi stabilit necesarul de spaţiu corelat cu numărul poliţiştilor din cadrul Poliţiei mun. Suceava, suprafeţele necesare arestului, spaţii de parcare/garare, padoc câini, spaţii destinate activităţilor colective, cele destinate relaţiei cu publicul.

În legătură cu faptul că nu s-a efectuat un calcul al necesarului de spaţiu pentru poliţiştii ce lucrau în 2006 la Poliţia mun. Suceava, inculpatul K. invocă adresa IPJ Suceava din 7 februarie 2002, însă acest document conţine situaţia spaţiilor utilizate de toate subunităţile din judeţul Suceava calculată la data de 7 februarie 2002, nefiind individualizată Poliţia mun. Suceava.

Conform Anexei nr. 3 a Hotărârii de Guvern nr. 150 din 21 aprilie 1997 pentru buna funcţionare a sediului de poliţie, trebuia să se asigure spaţii arest şi adăpost ALA în suprafaţă de 575 mp, spaţii garare în suprafaţă de 415 mp şi padoc câini în suprafaţă de 65 mp. Nici în prezent sediul Poliţiei mun. Suceava, achiziţionat de la S.C. D. S.R.L. la 2 noiembrie 2006 nu dispune de arest propriu, padoc câini, spaţii de garare sau parcare proprie pentru autoturismele din dotare, cele aparţinând cadrelor de poliţie sau vizitatorilor. Astfel poliţiştii din cadrul Poliţiei mun. Suceava utilizează astfel de dotări aflate în apropierea sediului IPJ Suceava sau din parcarea Complexului comercial FFFFFF..

Neexistând spaţiu de parcare şi garare, după achiziţia imobilului pentru Sediul Poliţiei mun. Suceava, Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Suceava a solicitat Consiliul Local Suceava darea în administrare, pe o perioadă de 10 ani, a unei parcări în suprafaţă de 810,8 mp - în vecinătatea clădirii, solicitare ce a fost respinsă însă prin Hotărârea CL Suceava nr. 204 din 27 septembrie 2007.

c) Etapa efectuării unui studiu de piaţă privind oferta specifică de imobile care ar îndeplini condiţiile necesare funcţionării a două sedii de poliţie municipale;

Reprezentanţii Serviciului Logistic condus de inculpatul K. nu au întocmit studii şi prospecţiuni de piaţă privind oferta specifică de imobile care să îndeplinească condiţiile necesare funcţionării Poliţie mun. Suceava, nefiind identificate astfel de documente la dosarul de achiziţie.

d) Etapa mediatizării intenţiei de achiziţie, a identificării clădirilor, a discuţiilor şi negocierilor preliminare; S-a arătat că nu au fost respectate principiile O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora autoritatea contractantă avea obligaţia de a asigura promovarea concurenţei între agenţii economici, de a garanta nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă şi tratamentul egal al operatorilor economici participanţi la atribuirea contractului, în conformitate cu normele de aplicare prev. art. 2 din H.G. nr. 925/2006.

Astfel nu s-a făcut publică intenţia IPJ Suceava de a achiziţiona un imobil pentru sediul poliţiei mun. Suceava, nu s-au transmis anunţuri de informare în presa locala, naţională şi Monitorul Oficial partea a VI-a, nu s-au transmis adrese către persoane fizice, juridice, instituţii publice de la care existau premisele obţinerii de oferte (conform studiilor şi prospecţiunilor de piaţă ce ar fi trebuit să fie întocmite), nu există la dosarul de achiziţie documente care să ateste că au fost consultate ziarele, internetul, etc. Lipsa transparenţei şi a tratamentului egal faţă de alţi ofertanţi a fost în măsură să înlăture orice formă de concurenţă, să conducă la rezultate discriminatorii şi de natura celor în care IPJ Suceava a achitat pentru imobilul din mun. Suceava, cu o sumă mai mare decât valoarea de piaţă reală a imobilului.

În cadrul Serviciului Logistic, în afară de inculpatul K. mai aveau atribuţii de serviciu pe linia achiziţiilor publice de imobile martorii WW. (şeful Biroului Cazarmare şi investiţii) şi XX., care însă nu au primit sarcini sau dispoziţii de la inculpatul K. pentru a elabora/edita o procedură proprie de achiziţie, pentru a stabilii necesarul de spaţiu, pentru a efectua un studiu de piaţă privind oferta specifică de imobile, pentru a mediatiza intenţia de achiziţie a unui imobil, pentru a identifica clădirile ce pot face obiectul achiziţiei, pentru a purta discuţii şi negocieri preliminare. Cei doi martori susţin că nu au fost implicaţi în aceste etape, nu au desfăşurat activităţi pentru identificarea, selectarea şi acceptarea imobilului din str. Universităţii, ca viitor sediu al Poliţiei mun. Suceava, nu au văzut oferta S.C. D. S.R.L., nu au purtat discuţii şi negocieri privind preţul cu inculpatul G., toate aceste date aflându-le de la inculpatul K..

Astfel martorul WW. susţine că a aflat prima dată despre intenţia IPJ Suceava de a achiziţiona imobilul din str. Universităţii, în vara anului 2006, când a întocmit Nota de fundamentare din 5 iulie 2006 la solicitarea inculpatului K., iar suma de 10.700.000 RON a aflat-o tot de la acesta, ca fiind pretenţia financiară a inculpatului G..

Martorul XX. confirmă şi el că imobilul în cauză a fost identificat şi ales pentru a fi achiziţionat de inculpatul K., care a avut discuţii privind preţul cu inculpatul G..

În acest context inculpaţii L. şi K. declară că au aflat de intenţia inculpatului G. de a vinde imobilul de la poliţiştii ce colaborau cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi care îşi desfăşurau activitatea de cercetare penală sub supravegherea procurorilor.

Primul document din dosarul de achiziţie a sediului Poliţiei mun. Suceava este oferta S.C. D. S.R.L. din 14 februarie 2006, înregistrată la IPJ Suceava pe 23 februarie 2006 sub nr. x, în care inculpatul G., în calitate de "administrator" precizează că imobilul situat în mun. Suceava, str. Universităţii, este proprietatea acestei firme şi o oferă pentru închiriere sau pentru vânzare.

S-a precizat că la dosarul de achiziţie nu se regăseşte vreun document de analiză economică întocmit de inculpatul K., privind avantajele cumpărării imobilului de către IPJ Suceava, comparativ cu varianta închirierii acestuia. Mai mult decât atât, înainte de a se demara procedura de achiziţie a imobilului de la S.C. D. S.R.L. şi a se lua o decizie favorabilă achiziţiei acestuia, reprezentanţii Serviciului logistic al IPJ Suceava, cu ocazia analizării oportunităţii achiziţiei comparativ cu a închirierii imobilului, aveau obligaţia de a calcula şi determina din dispoziţia înv. K., eficienţa economică a achiziţiei faţă de închirierea imobilului. Nu s-a efectuat o analiză economică comparativă, între varianta achiziţiei şi cea a închirierii.

Faţă de cele prezentate mai sus, s-a constatat că inculpaţii K. şi L. au demarat şi derulat activităţi pentru achiziţia imobilului aparţinând S.C. D. S.R.L. - la care inculpatul G. era asociat şi administrator de fapt, fără să fie respectate principiile O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice (aflată în vigoare până la 30 iunie 2006) şi O.U.G. nr. 34/2006 (intrată în vigoare din 1 iulie 2006), conform cerinţelor art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 461/2001 privind aplicarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001, respectiv art. 2 din H.G. nr. 925/2006 privind aplicarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006.

Principala obligaţie a inspectorului şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava şi a comisiei de negociere în procedura achiziţiei unui imobil era respectarea principiului eficienţei folosirii fondurilor publice. Pentru respectarea acestui principiu trebuia făcută o analiză a rapoartelor de evaluare întocmite de experţii ANEVAR cu privire la stabilirea valorii estimative de piaţă a proprietăţii care urma să fie achiziţionată în condiţiile în care existau contradicţii majore. Astfel, s-a precizat că dacă se analizează metodele de evaluare ale celor 2 experţi evaluatori, inculpatul H., agreat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava, respectiv inculpatul J., agreat de vânzător, rezultă că, prin metoda costurilor (anul de punere în funcţiune, catalog de reevaluare, depreciere, valoare construcţii, valoare piaţă recomandată valoare euro/mp), preţurile sunt sensibil aproximative, respectiv 6.682.200 RON şi 6.930.000 Iei.

Prin metoda capitalizării veniturilor probabile (chiriei), inculpatul H. a evaluat proprietatea la un preţ estimativ de 9.821.295 RON, iar, inculpatul J. la un preţ de 6.015.000 RON, în condiţiile în care primul a folosit o chirie minimă în zona analizată de 12 euro/mp, iar cel de-al doilea de 4,5 euro/mp. Din verificări a rezultat, că în documentaţia prezentată de evaluatori pentru susţinerea preţului chiriei există contractul din 6 martie 2006, între S.C. D. S.R.L, şi S.C. PPPPP. S.R.L., din care rezultă că preţul de închiriere/mp. pentru aceeaşi proprietate care urma să fie achiziţionată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava a fost de 4,5 euro/mp.

În aceste condiţii, comisia de negociere avea posibilitatea şi obligaţia ca prin metoda comparaţiei celor 2 evaluări să analizeze dacă preţul de 9.821,295 RON, estimat de inculpatul H. corespunde realităţii, pentru a fi luat în considerare sau nu la negocierea preţului de achiziţie.

S-a mai arătat că din documentaţia evaluatorului agreat de vânzător, mai rezultă utilizarea şi a metodei comparaţiei cu o altă proprietate imobiliară similară, respectiv spaţii comerciale S. (250,61 mp) şi sediul de bancă ZZZZZ. (4.200 mp), rezultând un preţ dublu faţă de celelalte metode aplicate (15,093,000 RON), ceea ce a majorat valoarea estimată a proprietăţii, pe baza ponderii celor 3 metode (11.317.000 RON).

Inculpaţii L. şi K. nu au recunoscut faptele reţinute în sarcina lor arătând că nu au intenţionat să diminueze bugetul Ministerului de Interne, singura dorinţă a lor fiind aceea de a dota Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava cu un spaţiu modern unde activitatea să se desfăşoare în condiţii normale.

S-a menţionat că este adevărat că Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava avea nevoie de un sediu nou care să permită desfăşurarea activităţii în condiţii normale, dar procedura de achiziţionare a acestuia trebuia să respecte nişte etape prevăzute de lege, cu scopul stabilirii unui preţ real.

Nerespectarea acestor etape, dovedită de probatoriul administrat în cauză a avut ca rezultat stabilirea unui preţ de achiziţie mai mare decât valoarea de piaţă a imobilului, sumă ce a fost achitată nejustificat din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care constituie prejudiciu provocat în dauna acestuia. Eludarea etapelor prevăzute de lege, care a împiedicat apariţia concurenţei şi lipsa analizei rapoartelor de evaluare întocmite cu privire la imobilul ce urma să fie achiziţionat, în condiţiile în care între acestea existau contradicţii majore ce puteau fi percepute şi de un nespecialist, duce la concluzia că cei doi inculpaţi au urmărit achiziţionarea cu orice preţ a imobilului aparţinând inculpatului G. la preţul dorit de acesta.

În faza de judecată, la cererea inculpaţilor, instanţa a dispus efectuarea unui raport de evaluare a imobilului achiziţionat care să stabilească valoarea de piaţă a acestuia la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Expertul desemnat în cauză a stabilit, în baza informaţiilor disponibile, în urma analizei metodelor şi raţionamentelor aplicate, că valoarea de piaţă a proprietăţii descrise în raport este de 8.137.100 RON, calculată în cadrul abordării prin venit, valoarea inferioară faţă de aceea cu care s-a achiziţionat imobilul. Expertul a arătat că rata de capitalizare utilizată în cadrul abordării prin venit este una adjudecată proprietăţii subiect, întrucât datele de intrare utilizate la determinarea ei sunt preluate de la proprietăţi similare Standardele de evaluare recomandă ca rata de capitalizare să fie extrasă de pe piaţă, utilizând informaţii preluate de la imobile similare, în cazul de faţă fiind evidentă comparabilitatea care există între proprietatea subiect şi cele două imobile (Clădirea GGGGGG. pe de o parte şi cea închiriată de către Universitate, pe de altă parte). Întrucât datele care au stat la baza abordării prin venit sunt bazate pe informaţii corecte din piaţa specifică, valabile la data evaluării (ofertă certă de vânzare a clădirii GGGGGG.. şi contract ferm de închiriere) şi sunt confirmate şi în rapoartele de evaluare realizate la acea vreme, metoda abordării prin venit apare ca fiind cea mai potrivită pentru stabilirea valorii de piaţă a imobilului achiziţionat.

S-a reţinut că materialul probator administrat în cauză dovedeşte că inculpatul L., în calitate de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava şi ordonator terţiar de credite, în perioada iulie - octombrie 2006, cu ştiinţă şi-a încălcat atribuţiile de serviciu în derularea procedurii de achiziţie a imobilului din municipiul Suceava, cu destinaţia de sediu al Poliţiei municipiului Suceava, nerespectând principiile O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, încălcări care au avut ca rezultat stabilirea unui preţ de achiziţie mai mare decât valoarea de piaţă a imobilului, sumă ce a fost achitată nejustificat din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care constituie prejudiciu provocat în dauna acestuia reprezintă în acelaşi timp un folos necuvenit pentru S.C. D..

S-a precizat că acelaşi material probator dovedeşte şi activitatea infracţională a inculpatului K., care în calitate de şef Serviciu Logistic din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, pentru a se aproba bugetarea achiziţiei Sediului Poliţiei Municipiului Suceava, fără să fie parcurse etapele necesare respectării principiilor liberei concurenţe, a eficienţei utilizării fondurilor publice (folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică), a transparenţei (punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică), a tratamentului egal pentru furnizori de produse şi fără o evaluare a imobilului din mun. Suceava, a dispus întocmirea Notei de fundamentare din 5 iulie 2006 şi a semnat Nota de fundamentare înregistrată la MAI sub din 21 august 2006, în care au fost consemnate pretenţiile financiare ale inculpatului G., în cuantum de 10.000.000 RON. Nu a respectat procedura de achiziţie a serviciului de evaluare a imobilului, prev. de O.G. nr. 34/2006, dar pentru a da o notă de legalitate, a semnat la 25 iulie 2006 cereri de oferte, raportul de analiză a ofertelor nr. 85.402 şi adrese de comunicare, deşi ofertele PF H. şi PF OO. au fost primite de IPJ Suceava anterior, respectiv la 25 iunie 2006 şi a semnat "Procedura de achiziţie la cumpărarea a două imobile, pentru Poliţia mun. Suceava şi Poliţia mun. Câmpulung Moldovenesc" din 23 februarie 2006", iar la 16 octombrie 2006 a semnat adrese către autorităţi publice locale pentru a încerca să demonstreze că s-a dorit şi identificarea altor imobile. În această modalitate a creat posibilitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare cu S.C. D. S.R.L. Suceava la o valoare supraevaluată, care constituie pagubă în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi un folos necuvenit pentru S.C. D. S.R.L. reprezentată de inc. G., iar în calitate de preşedinte al comisiei de negociere nu a întocmit o analiză a celor două rapoarte de evaluare a imobilelor pentru a stabili care este motivaţia apariţiei diferenţei de valoare şi implicit valoarea de piaţă reală a imobilului ce urma să fie achiziţionat.

În sarcina inculpatului L. s-a mai reţinut că a semnat contractul de vânzare-cumpărare din 2 noiembrie 2002, acceptând valoarea de 11.900.00 RON, deşi alocarea bugetară aferentă acestui obiectiv era de 259.000 RON conform Listei Ministerului Administraţiei şi Internelor de achiziţie din 12 octombrie 2006, încălcând astfel prevederile art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002.

Analizând Nota de fundamentare din data de 5 iulie 2006 întocmită de comisarul şef L. - şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, nota raport din 11 iulie 2006 întocmită de fostul director general al Direcţiei Generale Financiare-chestor principal EEEEE. şi aprobată de fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor-chestor general BBBBB., listele de achiziţie nr. x din data de 10 august 2006, nr. y din data de 12 octombrie 2006, nr. z din data de 30 noiembrie 2006, nr. w din data de 28 decembrie 2006 şi declaraţiile martorilor care au relatat etapele care trebuiau parcurse pentru alocarea unor fonduri pentru achiziţii publice, instanţa a considerat că în sarcina inculpatului L. nu se poate reţine cel de al doilea act material al infracţiunii de "abuz în serviciu" pentru care a fost trimis în judecată. Astfel, prin Nota de fundamentare nr. x/2006 s-a menţionat că a fost identificat un imobil, situat în zona centrală, str. Universităţii, cu o suprafaţă construită de 328 mp, structurat pe 5 etaje, cu acoperiş tip terasă, suprafaţa totală, inclusiv curtea fiind de 518 mp, care oferă condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii unei unităţi de poliţie municipală, având un preţ estimat la suma de 10.700.000 RON.

La această notă de fundamentare s-a răspuns prin Nota raport din 11 iulie 2006, întocmită de către fostul director general al general al Direcţiei Generale Financiare-chestor principal EEEEE. care a precizat că "potrivit dispoziţiei conducerii ministerului, pentru achiziţia unei clădiri necesare desfăşurării activităţii Poliţiei municipiului Suceava, se impune suplimentarea bugetului I.G.P.R. pentru I.P.J. Suceava cu suma de 1.500 mii RON cu Titlu X - Active nefinanciare, art. 71.01.01-Construcţii, pct. C - Alte lucrări de investiţie, concomitent cu diminuarea bugetului propriu al ordonatorului principal de credite, precum şi luarea în evidenţa Direcţiei Generale Financiare a diferenţei de 8.500 mii RON, la următoarea rectificare a bugetului de stat din luna septembrie 2006.

La data de 12 octombrie 2006, conform Listei Ministerului Administraţiei şi Internelor - Direcţia management logistic, aprobată de ordonatorul principal de credite, pentru sediul Poliţiei municipiului Suceava, a fost alocată suma de 2.529.000 RON, iar pentru sediul Poliţiei municipiului Câmpulung Moldovenesc a fost alocată suma de 10.528.810 RON, sume ce se regăsesc şi în adresa I.G.P.R. - Financiar contabilitate din 31 octombrie 2006 transmisă I.PJ. Suceava.

Prin adresa din 25 octombrie 2006, I.G.P.R. - Direcţia de logistică a solicitat unităţilor teritoriale propuneri până la 30 octombrie 2006, de modificare a listelor de investiţii, corespunzător stadiului real de execuţie şi nominal pentru fiecare obiectiv, în vederea identificării fondurilor ce nu au putut fi utilizate, în scopul redistribuirii acestora. Astfel, I.PJ. Suceava a întocmit adresa din 30 octombrie 2006, prin care a menţionat că "fondurile alocate prin lista de investiţii vor fi cheltuite până la sfârşitul anului", indicându-se la capitolul "achiziţii imobile", suma de 10.528.810 pentru sediul din municipiul Suceava şi suma de 2.529.000 RON, pentru sediul din municipiul Câmpulung Moldovenesc.

De asemenea, conform adresei din 31 octombrie 2008, I.PJ. Suceava a solicitat I.G.P.R.- Direcţia de logistică să "analizeze posibilitatea suplimentării listei de achiziţii imobile, pentru imobilul - sediul Politiei municipiului Suceava, cu suma de 1.421,190 RON".

Urmare a acestor demersuri, conform Listei din 30 noiembrie 2006 a M.A.I. - Direcţia management logistic, aprobată de ordonatorul principal de credite, pentru sediul Poliţiei municipiului Suceava, a fost alocată suma de 11.950.000 RON, iar pentru sediul Poliţiei municipiului Câmpulung Moldovenesc a fost alocată suma de 2.520.000 RON, sume I.P.J. Suceava prin adresa din 18 decembrie 2006.

Conţinutul acestor documente, susţinut şi de declaraţiile martorilor audiaţi cu privire la aceste aspecte dovedesc că în realitate suma de 10 528 810 RON a fost alocată pentru sediul Poliţiei municipiului Suceava şi nu pentru sediul Poliţiei municipiului Câmpulung Moldovenesc, fiind vorba de intervenirea unei erori materiale.

Conţinutul Notei-raport din 11 iulie 2006 dovedeşte că ordonatorul principal de credite cunoştea suma ce trebuie aprobată şi pe care nu o contestă, alocarea ei fiind doar o chestiune de timp determinată de data la care avea loc următoarea rectificare a bugetului de stat, respectiv septembrie 2006.

Raportat la cele reţinute, instanţa a apreciat că inculpatul L. se face vinovat doar de nerespectarea principiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, încălcări care au avut ca rezultat stabilirea unui preţ de achiziţie mai mare decât valoarea de piaţă a imobilului achiziţionat.

Întrucât jurisprudenţa existentă în materie a arătat ca fiind nelegală soluţia de achitare pentru anumite acte materiale, din conţinutul unei infracţiuni continuate, instanţa a constatat că cel de -al doilea act material reţinut în sarcina inculpatului L. nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, urmând să pronunţe o pedeapsă pentru celălalt act material, individualizată în consecinţă.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa a constatat că faptele inculpaţilor au fost comise cu intenţie. Modul în care inculpaţii au derulat procedura de achiziţie cu nerespectarea prevederilor legale omiţând să analizeze cele două rapoarte de evaluare, care au conturat preţul plătit deşi între acestea existau contradicţii clare cu privire la modalitatea de calcul pentru aceeaşi metodă de evaluare şi încercarea de a o notă de legalitate procedurii de achiziţie prin întocmirea unor documente retroactiv, dovedesc că aceştia au urmărit să achiziţioneze imobilul la preţul dorit de vânzător, cu încălcarea principiului folosirii eficiente a fondurilor publice Prin urmare, instanţa nu a reţinut apărările celor doi inculpaţi în sensul inexistenţei intenţiei de diminuare a bugetului părţii civile.

Cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpatului G. instanţa de fond a constatat că la data de 13 noiembrie 2003 firma S.C. U. S.R.L. Suceava, reprezentată de inculpatul G., a achiziţionat de la S.C. U., prin lichidator judiciar AAAAAA. S.R.L. Suceava imobilul din municipiul Suceava, la valoarea de 1.116.900 RON (fără TVA). Imobilul achiziţionat la 13 noiembrie 2003 cu suma de 1.116.900 RON, a fost supus în anul 2004 unor reparaţii capitale, ce au crescut valoarea acestuia. Ulterior, imobilul din str. Universităţii a fost închiriat de S.C. U. S.R.L. Suceava către S.C. PPPPP. S.R.L. Suceava cu suma de 4,5 USB/mp/lună, iar la data de 8 iulie 2004, după finalizarea reparaţiilor capitale şi a lucrărilor de amenajare ce au fost efectuate pentru a putea fi utilizat ca sediu al parchetelor sucevene, a fost încheiat contractul de închiriere nr. 1, prin care clădirea era subînchiriată către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru o chirie în cuantum de 4,5 USD/mp/lună. Ambele contracte au fost semnate de inculpatul G..

Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a achitat chiria lunară pentru perioada octombrie 2004 - decembrie 2006, când în acest imobil au funcţionat parchetele sucevene, perioadă în care nu s-au efectuat lucrări de construcţie, ci doar reparaţii minore curente. Acest aspect este confirmat şi de administratorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, martorul UUU..

Conform adresei din 12 martie 2012 Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a funcţionat în imobilul din municipiul Suceava, până în luna decembrie 2006, iar în perioada cât a avut calitatea de chiriaş, respectiv 4 octombrie 2004 până la 31 decembrie 2006, nu s-a solicitat proprietarului să facă reparaţii sau amenajări la imobil.

Pentru rezolvarea unor aspecte bancare ale S.C. D. S.R.L. la ZZ. - Sucursala Suceava şi obţinerea unui credit, martorul XXX. a încheiat cu această unitate bancară contractul de prestări servicii din 14 februarie 2006 pentru determinarea valorii de piaţă a imobilului "Sediul Administrativ U. din municipiul Suceava, str. Universităţii nr. 19". Expertul evaluator ANEVAR, inginer MMM. a evaluat "Sediul Administrativ" şi la data de 15 februarie 2006 a întocmit raportul de evaluare a imobilului nr. DEVAL SV -E 69438/1003. Folosind metoda costurilor, a capitalizării şi a comparaţiei, evaluatorul MMM. a calculat şi determinat valoarea de piaţă a proprietăţii la suma de 6.034.000 RON, din care a fost propusă pentru admiterea în garanţie suma de 4.827.200 RON.

Inculpatul G. şi ceilalţi reprezentanţi ai S.C. D. S.R.L. au fost înştiinţaţi de ofiţerul de credite despre valoarea de piaţă şi valoarea de acceptare în garanţie stabilit în acest raport de evaluare. Întrucât inculpatul G. cunoştea valoarea reală a imobilului stabilită de evaluatorul ANEVAR MMM. la suma de 6.034.000 RON şi dorea să obţină prin vânzarea acestuia unei instituţii de stat o sumă mult mai mare, l-a contactat pe inculpatul J., pe care îl cunoştea, căruia i-a cerut să-i evalueze imobilul pentru vânzare, deşi acesta din urmă neagă că i-a spus motivul solicitării evaluării.

Imobilul destinat vânzării a fost evaluat de inculpatul J. la data de 26 iulie 2006 pe baza datelor furnizate de inculpatul G., fără vizionarea în totalitate a acestuia. Deşi la data de 15 februarie 2006 când clădirea din str. Universităţii a fost evaluată de expertul ANEVAR inginer MMM. la valoarea de 6.034.000 RON şi până la data când imobilul a fost evaluat de inculpatul J. (26 iulie 2006) imobilul nu a fost supus unor lucrări de amenajare, valoarea de piaţă a fost stabilită la suma de 11.317.000 RON.

În sprijinul supraevaluării imobilului inculpatul G. a dispus înregistrarea a 136 facturi fiscale în evidenţele contabile ale S.C. D., reprezentând cheltuieli nereale cu lucrări de construcţii, achiziţii materiale de construcţii şi reparaţii efectuate la imobilul din municipiul Suceava, str. Universităţii. Înregistrarea acestor facturi fiscale ce reprezentau cheltuieli nereale cu lucrări de construcţii la imobilul din str. Universităţii a servit inculpatului G. şi pentru diminuarea cuantumului TVA-ului şi a impozitului pe profit de plată, aferent sumei de 11.900.000 RON încasată de la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava pentru imobil.

Instanţa de fond a arătat că inculpatul G. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, dar nici nu a avut explicaţii credibile cu privire la înregistrarea celor 136 facturi fiscale în contabilitatea societăţii, care atestau efectuarea unor lucrări nereale la imobilul ce urma să fie vândut Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava. Acesta a precizat în declaraţiile date că nu i-a cerut inculpatului J. să-i supraevalueze imobilul şi că i-a spus că doreşte să-l vândă. S-a precizat că probele administrate arătate mai sus fac necredibilă versiunea prezentată de inculpatul G..

Inculpatul J. a arătat condiţiile în care a efectuat lucrarea de evaluare a imobilului. S-a apreciat că majorarea cu aproape 100% a valorii imobilului într-o perioadă atât de scurtă în condiţiile în care nu s-au realizat îmbunătăţiri şi înregistrarea în contabilitate a celor 136 facturi fiscale despre care s-a făcut vorbire anterior, dovedesc intenţia inculpatului G. de a supraevalua valoarea clădirii ce urma să fie vândută Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava. S-a considerat că actele contabile şi rapoartele de evaluare întocmite în cauză dovedesc că valoarea de piaţă a imobilului a fost mult supraevaluată, consecinţa înregistrării celor 136 facturi fiind şi diminuarea achitării către stat ca urmare a vânzării acestuia, a sumei de 409.870 RON TVA aferent celor 136 facturi fiscale şi 331.212 RON reprezentând impozitul pe profit.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunilor reţinute instanţa a constatat că inculpatul G. l-a ajutat pe inculpatul K. să îndeplinească defectuos obligaţiile ce le reveneau în procedura de achiziţie a imobilului oferit spre vânzare prin prezentarea unui raport de evaluare prin care a fost supraevaluată valorii de piaţă a clădirii care a permis stabilirea unui preţ peste valoarea reală, încasat de către acesta în mod nejustificat de la bugetul de stat şi a dispus înregistrarea în contabilitate a unui număr de 136 facturi ce atestau lucrări neefectuate la acel imobil.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa a constatat că inculpatul G., cu intenţie, l-a ajutat pe inculpatul K. prin prezentarea unui raport de evaluare prin care a fost supraevaluată valoarea de piaţă a clădirii care a permis stabilirea unui preţ peste valoarea reală, încasat de către acesta în mod nejustificat de la bugetul de stat şi a dispus înregistrarea în contabilitate a unui număr de 136 facturi ce atestau lucrări neefectuate la acel imobil să-şi încalce atribuţiile de serviciu ce le reveneau în procedura de achiziţie a imobilului oferit spre vânzare, cunoscând că prin aceasta va obţine un preţ din vânzarea imobilului peste valoarea de piaţă.

S-a apreciat că tot cu intenţie a dispus şi înregistrarea celor 136 facturi fiscale, cunoscând că prin aceasta măreşte oficial valoarea de achiziţie şi diminuează datoriile pe care urma să le plătească către stat în urma încasării preţului de 11.900.000 RON cu suma totală de 741.082 RON, din care 331.212 RON reprezintă impozit pe profit şi 409.870 RON reprezintă TVA-ul sustrase de la plată.

Cu privire la infracţiunile comise de experţii evaluatori J. şi H., instanţa de fond a reţinut că în vederea stabilirii unui preţ de vânzare a clădirii ce urma să fie achiziţionată cu destinaţia de sediul al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, inculpatul G. l-a contactat pe expertul J. pe care îl cunoştea.

Deşi inculpaţii L. şi K. au declarat că a existat o procedură de selecţie pentru desemnarea unui expert evaluator, din coroborarea declaraţiilor date de inculpatul H. şi de martorul PPP. -preşedintele ANEVAR la acea dată, rezultă că acesta a fost contactat personal de inculpatul K. care i-a cerut să întocmească un raport de evaluare a acelui imobil şi, întrucât pleca în concediu, a fost rugat să-i recomande un alt evaluator. Evaluatorul recomandat de martorul PPP. a fost H., care a întocmit raportul de evaluare care a stat la baza stabilirii preţului de achiziţie, alături de raportul de evaluare întocmit de inculpatul J..

Pentru a se stabili dacă cei doi evaluatori au calculat corect valoarea de piaţă a imobilului achiziţionat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava s-a dispus pe parcursul judecăţii efectuarea unei expertize care să stabilească valoarea reală de piaţă la momentul vânzării, despre care instanţa a făcut vorbire anterior. Analizând rapoartele de evaluare întocmite de inculpaţii J. şi H., concluziile expertului desemnat în cauză, concluziile specialistului D.N.A. care a întocmit un act de constatare şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză care aveau cunoştinţe de specialitate, inclusiv declaraţia martorei MMM. care a evaluat imobilul din str. Universităţii utilizând trei metode de calcul la data de 15 februarie 2006, instanţa a ajuns la următoarele concluzii:

Conform Codului deontologic al evaluatorilor ANEVAR, evaluatorul are obligaţia de a evita furnizarea unor rezultate false ale evaluării, care s-ar putea datora fie observării greşite, fie estimării făcute cu o aproximaţie foarte largă. La determinarea valorii de piaţă a unui imobil se puteau folosi mai multe metode, respectiv metoda costurilor, a capitalizării şi a comparaţiei, iar în final evaluatorul trebuie să aleagă valoarea cea mai apropiată de valoarea pieţii, fără a putea să facă o medie între valorile obţinute în urma metodelor folosite. Pentru determinarea valorii de piaţă a imobilului ce urma să fie vândut către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava expertul H. a folosit metoda costurilor şi metoda capitalizării veniturilor, iar expertul J. pe lângă cele două metode a folosit şi metoda comparaţiei.

S-a arătat că o analiză sumară a celor două rapoarte de evaluare dovedeşte că cei doi experţi au încălcat standardele ANEVAR în procedura de calcul a valorii de piaţă a imobilului, majorând artificial această valoare. Astfel, inculpatul H., pentru a spori artificial valoarea imobilului evaluat, la metoda capitalizării veniturilor a folosit o valoare a chiriei mult peste valoarea la care imobilul era închiriat. Valoarea folosită de 12 euro/mp/lună era peste valoarea chiriei de 5 - 10 euro/mp/lună, care varia în zonă la momentul respectiv. Aşa cum a precizat şi expertul care a întocmit în faza de judecată raportul de evaluare, la alegerea valorii chiriei trebuia să se ţină seama de informaţiile preluate de la imobile similare, nu de la imobile închiriate ca spaţii comerciale unde evident chiria era mult mai mare.

Inculpatul J. a ales corect pentru această metodă de calcul valoarea la care clădirea era închiriată la acel moment, dar pentru a spori artificial valoarea acestui imobil a ales metoda comparaţiei folosind un act de vânzare-cumpărare a unui imobil care nu avea nici o asemănare cu cel pentru care se determina valoarea, încălcând astfel standardele de evaluare ANEVAR. S-a precizat că din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că pentru data evaluării existau informaţii concrete din piaţă, care să determine o stabilire corectă a valorii de piaţă a imobilului ce urma să fie achiziţionat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, respectiv oferta de vânzare a clădirii GGGGGG. şi contractul de închiriere a unor spaţii cu destinaţie de săli de curs încheiat de Universitate. Explicaţiile date de expertul desemnat în cauză să evalueze valoarea de piaţă a imobilului ce urma să devină sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, a convins instanţa că pentru momentul respectiv cea mai corectă metodă de calcul este metoda capitalizării prin venit deoarece se bazează pe informaţii concrete din piaţă.

Inculpaţii J. şi H. nu au recunoscut că au sporit în mod artificial valoarea de piaţă a imobilului ce urma să fie achiziţionat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava. Astfel, în declaraţiile date, inculpatul H. arată că a evaluat corect imobilul, în acea perioadă preţurile majorându-se de la zi la zi, iar inculpatul J. nuanţează poziţia sa procesuală precizând că în momentul de faţă îşi dă seama că a făcut unele erori în raportul de evaluare, dar fără intenţie. S-a apreciat că erorile pe care instanţa le consideră grosiere şi nu de fineţe determinate pentru inculpatul H. la metoda de calcul a capitalizării pe venit şi pentru inculpatul J. la metoda de calcul a stabilirii valorii prin comparaţie, înlătură apărările inculpaţilor.

Folosirea la metoda de calcul a valorii unei chirii chiar peste valoarea oferită pentru spaţii comerciale şi a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil care nu prezenta nici o asemănare cu proprietatea evaluată, în condiţiile în care pe piaţă existau două proprietăţi comparabile: clădirea GGGGGG. oferită spre vânzare şi spaţiile închiriate ca săli de curs de Universitate, dovedeşte dacă nu intenţia directă cel puţin intenţia indirectă a celor doi evaluatori de sporire artificială a valorii de piaţă a imobilului oferit spre vânzare Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava pentru a da posibilitate inculpaţilor L., K. şi G. să stabilească un preţ de vânzare injust.

Sub aspectul laturii obiective a acestei infracţiuni, instanţa reţine că legiuitorul incriminează fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos dacă prin aceasta cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acestuia, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial. Potrivit art. 26 C. pen. 1969 persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, este complice.

S-a arătat că probele administrate în cauză au dovedit că inculpaţii J. şi H. l-au ajutat pe inculpatul K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte al comisiei de negociere prin întocmirea unor rapoarte de evaluare în care au supraevaluat valoarea imobilului din municipiul Suceava, str. Universităţii, făcând posibilă obţinerea de către inculpatul G. a unui preţ injust.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunile pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată se comit cu intenţie. Aşa cum instanţa a arătat mai sus, folosirea la metoda de calcul a valorii unei chirii şi peste valoarea oferită pentru spaţiile comerciale şi a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil care nu prezenta nici o asemănare cu proprietatea evaluată, în condiţiile în care pe piaţă existau două proprietăţi comparabile: oferta de vânzare a clădirii GGGGGG. şi spaţiile închiriate ca săli de curs de Universitate, dovedeşte dacă nu intenţia directă cel puţin intenţia indirectă a celor doi evaluatori de sporire artificială a valorii de piaţă a imobilului oferit spre vânzare Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava pentru a da posibilitate inculpaţilor L., K. şi G. să stabilească un preţ de vânzare injust.

Având în vedere considerentele pentru care instanţa a reţinut că legea penală veche este mai favorabilă situaţiei inculpaţilor, în prezenta cauză, în raport de exigenţele Curţii Constituţionale anterior menţionate privind interpretarea dispoziţiilor art. 5 C. pen., C. pen. din 1969 a fost aplicat în integralitatea lui, deci şi referitor la individualizarea pedepselor şi individualizarea modalităţii de executare a acestora. În acelaşi timp, dispoziţiile C. pen. din 1969 au fost aplicate coroborat cu cele ale C. proc. pen. în vigoare, legea de procedură fiind de imediată aplicare şi nesupunându-se legii penale mai favorabile.

Astfel, la alegerea şi individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor L., K., G., J. şi H. pentru faptele comise, instanţa a avut în vedere prevederile art. 72 C. pen. din 1969, privind dispoziţiile părţii generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate de textul incriminator din legile speciale, gradul de pericol social al faptelor comise, relevat de modalitatea şi condiţiile de comitere relatate mai sus.

Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a reţinut că în cauză s-au constituit părţi civile Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Juridică Bucureşti cu suma de 5.865.152 RON şi Statul Român- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu suma de 2.007.783 RON şi accesoriile aferente până la data plăţii efective.

În cauză s-a dispus introducerea în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a S.C. C." S.R.L. - prin reprezentant G., S.C. E. S.R.L. Suceava - prin reprezentant J. şi S.C. F. S.R.L. Suceava prin reprezentant H. .

Potrivit art. 19 alin. (5) C. proc. pen. repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile. Conform acestor dispoziţii pentru admiterea acţiunilor civile formulate este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiţii: să existe o faptă ilicită, un prejudiciu cert, o legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciul al cărui reparare se cere şi vinovăţia autorului faptei ilicite.

Instanţa a reţinut ca dovedite condiţiile instituite de legiuitor prin dispoziţiile legale ce reglementează răspunderea civilă delictuală, respectiv, faptele ilicite- faptele inculpaţilor L., K., G., J. şi H. cauzând un prejudiciu cert, determinat de raportul de expertiză dispus a se efectua în cauză şi de actele înaintate privind infracţiunea de evaziune fiscală, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu precum şi vinovăţia inculpaţilor în comiterea acestor fapte. Totodată, instanţa a reţinut şi raportul de prepuşenie dintre inculpaţi şi părţile responsabile civilmente care urmează să fie obligate la despăgubiri alături de inculpaţi. În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor solicitate, instanţa a considerat că prejudiciul real cauzat Ministerului de Interne este cel stabilit de raportul de expertiză întocmit în faza de judecată pe care instanţa şi l-a însuşit, iar cel cauzat părţii civile Statul Român- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este acela solicitat, dovedit de documentele aferente la care, potrivit art. 120 şi 1201 din O.U.G. nr. 92/2003 se vor adăuga accesoriile până la data plăţii efective.

Subsecvent soluţiei pronunţate asupra laturii civile a cauzei, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. s-a menţinut măsurile asigurătorii luate prin Ordonanţa nr. 50/P/2009 din 2 iulie 2013 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava .

Având în vedere reţinerea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi raportat la art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000, în baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-au desfiinţat o serie de înscrisuri.

Referitor la cererea formulată de expertul A. privind plata diferenţei de onorariu pentru efectuarea raportului de expertiză, instanţa a apreciat-o ca neîntemeiată având în vedere că potrivit prevederilor art. 172 C. proc. pen. efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert. De aici rezultă că obligaţia expertului desemnat să efectueze o expertiză, este aceea de constatare, clarificare sau evaluare a unor împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului. Expertul A. a efectuat în cauză un raport de expertiză la care au făcut obiecţiuni inculpatul, părţile responsabile civilmente şi reprezentantul parchetului. Întrucât acesta nu a reuşit să dea răspunsuri la obiecţiunile formulate, raportul de expertiză întocmit neclarificând împrejurări ce prezentau importanţă pentru aflarea adevărului, instanţa pentru a împiedica tergiversarea cauzei a dispus înlocuirea sa şi efectuarea expertizei de către un alt expert. În raport de aceste împrejurări, s-a apreciat că cererea domnului expert A., apare ca nefondată acesta nefinalizând raportul de expertiză necesar clarificării situaţiei pentru care s-a dispus expertiza.

II. Împotriva Sentinţei penale nr. 32 din data de 12 aprilie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2013 de către Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.. au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpaţii G., H., J., K. şi L., precum şi persoanele responsabile civilmente - persoanele juridice S.C. E. S.R.L. SUCEAVA, S.C. C. - prin lichidator judiciar HHHHHH., S.C. F. S.R.L. SUCEAVA şi S.C. C. SUCEAVA - fostă S.C. D..

În susţinerea apelului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, a criticat sentinţa penală apelată pentru netemeinicie apreciind că nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante pentru inculpaţii H., J., K. şi L..

De asemenea, parchetul a considerat că pedeapsa aplicată inculpaţilor G., H., J., K. şi L. este într-un cuantum redus şi ar trebui executată în regim de detenţie.

Totodată, s-a apreciat că durata de aplicare a pedepselor complementare trebuia să fie mai mare, iar în cazul inculpaţilor L. şi K. se impunea şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. în timp ce inculpaţilor H. şi J. instanţa a interzis exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969 fără a nominaliza efectiv profesia de expert evaluator.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., s-a considerat că în mod greşit instanţa nu a aplicat pedepsele accesorii pe lângă fiecare pedeapsă în parte, ci le-a aplicat direct pe lângă pedeapsa rezultantă.

Parchetul a mai considerat că instanţa în mod greşit nu 1-a condamnat pe inculpatul L. şi pentru cel de al doilea act material reţinut în sarcina sa, în rechizitoriu, în cadrul infracţiunii de abuz în serviciu apreciind că nu poate fi reţinută motivarea instanţei, iar din probele existente la dosarul cauzei, astfel cum au fost dezvoltate pe larg în motivele de apel, rezultă că cel de-al doilea act material reţinut în sarcina inculpatului L. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu.

Inculpatul H. a formulat apel solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună admiterea apelului, desfiinţarea Sentinţei penale nr. 32 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi la data de 12 aprilie 2016, şi rejudecând, în principal, să se dispună achitarea inculpatului pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) cu aplicarea art. 16 alin. (1) lit. a) sau b din C. proc. pen., iar în subsidiar, modificarea modalităţii de executare a pedepsei în sensul reţinerii incidenţei dispoziţiilor art. 83 din C. pen.

În esenţă, inculpatul a susţinut că probele administrate nu susţin intenţia de a ajuta pe cineva prin supraevaluarea imobilului, iar rezultatul obţinut în urma evaluării acestuia nu a reprezentat o supraevaluare.

Inculpatul G. a criticat sentinţa instanţei de fond din două aspecte. În primul rând a invocat nelegala compunere a completului care a pronunţat sentinţa în fond prin raportare la art. 11 şi art. 53 din Legea nr. 304/2004 şi art. 95 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti arătând că a formulat o cerere la Curtea de Apel Iaşi pentru a primi procesul-verbal de repartizare aleatorie, cerere rămasă fără răspuns. Faţă de tăcerea instanţei a considerat că dosarul a fost repartizat în mod direct completului de judecată fapt pentru care se impune a se sancţiona nelegala compunere a completului.

În subsidiar, a solicitat achitarea atât pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, cât şi pentru infracţiunea de evaziune fiscală arătând,în esenţă, că probele existente nu susţin vinovăţia sa.

Inculpatul L. a solicitat admiterea apelului, achitarea sa de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 297 C. pen. în baza dispoziţiilor art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. cu referire şi la Decizia CCR. nr. 405 din 15 iunie 2016.

În susţinerea apelului a invocat faptul că prima instanţă a respins în mod greşit cererea de schimbare a încadrării juridice, precum şi faptul că a fost condamnat în baza unor dispoziţii declarate ulterior neconstituţionale făcând referire pe larg la Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale.

De asemenea, a mai arătat că sub aspectul netemeiniciei prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului L. fără să raporteze structura juridică şi conţinutul constitutiv al infracţiunii de "abuz în serviciu contra intereselor publice" la ansamblul probatoriului administrat detaliind lipsa probelor care susţin vinovăţia inculpatului.

Inculpatul J. a solicitat, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei atacate şi rejudecând în fond, achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşita cu vinovăţia prevăzută de lege, iar în subsidiar, admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei atacate şi rejudecând în fond, reindividualizarea sancţiunii aplicate de prima instanţă sub aspectul modalităţii de executare, în sensul aplicării dispoziţiilor art. 81 şi urm. C. pen. privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În susţinerea apelului inculpatul a invocat faptul că condamnarea inculpatului având la bază concluziile Raportului de evaluare a fost nelegală, în condiţiile în care actul material concret reproşat nu a putut fi reţinut, nici măcar în teorie, ca fiind un ajutor dat autorului infracţiunii. Raportul de evaluare a conţinut dispoziţii ce priveau numai folosirea acestuia pentru înregistrarea contabilă, neputând fi utilizat în tranzacţii comerciale, în caz contrar ar fi devenit nul,termenul în care raportul putea fi folosit era numai de 30 de zile, la momentul utilizării sale acest termen fiind expirat.

De asemenea, a mai susţinut că nu există probe care să ateste vinovăţia sa şi acesta nu a prejudiciat în niciun fel bugetul de stat.

Inculpatul K. a solicitat în baza dispoziţiilor art. 420 alin. (2) lit. a) raportat la art. 16 lit. a) din C. proc. pen. să se dispună admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea inculpatului K. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 132 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 Noul C. pen.

În esenţă, a invocat aplicabilitatea Deciziei CCR nr. 405/2016 şi lipsa probelor care să dovedească săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, arătând că nu a cunoscut acţionariatul S.C. D. S.R.L. şi nu a obţinut niciun folos material.

Expertul A. a formulat apel solicitând achitarea integrală a onorariului stabilit în cauză motivat de faptul că a întocmit raportul de expertiză şi suplimentul la raportul de expertiză prin care a răspuns la obiecţiunile părţilor.

III. În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:

- 7 septembrie 2016, când s-a acordat termen pentru pregătirea apărării;

- 5 octombrie 2016, când s-au susţinut cererile de probatorii;

- 16 noiembrie 2016, când a fost audiat inculpatul H.;

- 1 februarie 2017, când a fost audiat inculpatul J.;

- 15 martie 2017, când a fost audiat inculpatul G.;

- 10 mai 2017, când a fost audiat inculpatul K.;

- 21 iunie 2017, când au fost audiaţi martorii BBBBB., WWWW., VVVV., EEEEE. şi XXX.;

- 20 septembrie 2017, când s-a stabilit calendarul cercetării judecătoreşti;

- 18 octombrie 2017, când a fost audiată martora Ţuicu XXXX.;

- 19 octombrie 2017, când au fost audiaţi martorii ZZZZ., GGGGG., VV., EEE., DDDDD., HHHHH. şi AAAAA.;

- 15 noiembrie 2017, când au fost audiaţi martorii YYY. şi ZZZ.;

- 16 noiembrie 2017, când au fost audiaţi martorii IIII., IIIIII., WWW., JJJJJJ. şi KKKKKK.;

- 31 ianuarie 2018, când au fost audiaţi martorii AAAA., KKKK., UU., PP., WW., YYYY., XX. şi LLLLLL.;

- 20 martie 2018, când au avut loc dezbaterile.

IV. Examinând apelurile de faţă, din prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

IV.1. În faza apelului a fost administrată proba cu înscrisuri solicitată de inculpaţi, au fost audiaţi inculpaţii şi martorii solicitaţi, iar procurorul şi inculpaţii au depus la dosar concluzii scrise şi memorii.

- Astfel, la data de 16 noiembrie 2016 a fost audiat inculpatul H. care a relatat următoarele:

"Am dat declaraţii pe parcursul procesului penal,atât în faţa procurorilor cât şi în faţa instanţelor de judecată. menţin aceste declaraţii în integralitatea lor, cu precizarea că singura menţiune care ar putea diferi este cea care am făcut-o î faţa Curţii de Apel Suceava unde am clarificat o eroare strecurată în declaraţiile mele, cu referire la faptul că eu nu l-am cunoscut pe inculpatul K..

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: cum aţi aflat că I.P.J. SUCEAVA are nevoie de un expert evaluator pentru expertiza de evaluare în vederea achiziţionării imobilului din mun. Suceava din str. Universităţiiş R: am aflat în vara anului 2006 de la Preşedintele ANEVAR -PPP. fără a face vreun demers propriu în căpătarea acestei lucrări. Acesta a avut nişte discuţii cu Inspectoratul şi în momentul când a plecat în concediu m-a întrebat dacă doresc să particip la acea licitaţie. Am acceptat şi am depus acea ofertă. Subliniez că din întâmplare am ajuns să fiu evaluator în această lucrare, fără să am vreo întâlnire sau înţelegere cu vreun factor de decizie. Dl PPP. în declaraţia sa a confirmat ceea ce eu spun.

Î: la momentul întocmirii raportului de evaluare, cunoşteaţi că J. era angrenat în aceeaşi activitate de evaluare a aceluiaşi imobilş R: ştiu că în momentul în care am fost la serviciul logistică din cadrul poliţiei mi s-a spus că mai este un evaluator care va face în paralel aceeaşi lucrare cu mine. La acel moment nu ştiam, dar ulterior am aflat pentru că este redus numărul persoanelor ce au calitatea de evaluatori şi ne cunoaştem între noi.

Î: la momentul întocmirii raportului de evaluare aţi cunoscut despre existenţa interdicţiei de înstrăinare şi degrevare de grad V în favoarea ZZ. sucursala Suceavaş R: evaluarea am efectuat-o în ipoteza construcţiei liberă de sarcini. Am avut în vedere această ipoteză deoarece este una din ipotezele cu care lucrează evaluatorii. Pentru stingerea conflictelor sau altor angajamente juridice, în vederea tranzacţionării efective există cheltuieli şi eforturi ale celor două părţi care sun foarte greu de evaluat. Evaluarea în aceasta situaţie se face doar la cererea expresă a părţilor, dar este rar întâlnită în practica de evaluare.

Î: ce aveaţi dvs. în vedere atunci când întocmeaţi acel raport de evaluare. Aveaţi obligaţia de a evalua situaţia juridică a imobiluluiş R: se verifică autenticitatea proprietarului şi a calităţii sale reale de a deţine proprietate. Dacă nu este proprietar şi o va căpăta prin alte demersuri, acestea reprezintă cheltuieli suplimentare. Un caz extrem de complicat şi cu laturi necunoscute nu poate fi evaluat corect. De aceea am luat în calcul ipoteza imobilului lipsit de sarcini. Mi s-a cerut să evaluez construcţia, pentru că aşa este practica. Nu aveam cum să determin influenţele sarcinilor asupra imobilului. Aşa se întâmplă în practica evaluatorilor în mod frecvent. Degrevarea de sarcini este un proces ulterior procedurii evaluării. Pentru aceste motive eu am evaluat doar construcţia.

La interpelarea instanţei arăt că nu mi-a solicitat nimeni ca la momentul în care am realizat acea evaluare trebuia să am în vedere şi costurile generate de degrevarea construcţiei.

Îmi menţin poziţia cu privire la faptul că la momentul respectiv nu mi s-a solicitat ca în cadrul evaluării să am în vedere costurile generate de degrevarea construcţiei. De altfel, preţul de 1000 euro/mp a fost generat de situaţia "boom-ului imobiliar" ce s-a manifestat la nivelul întregii ţări. Nu pot preciza dacă suma de 1000 euro/mp ar fi aceeaşi atât pentru o clădire grevată de sarcini cât şi pentru una negrevată de sarcini, întrucât ar trebui să fac o analiză. fără a putea să fac referiri la calcule sau precizări concrete asupra prevederilor ce îmi reglementează activitatea eu îmi susţin punctul de vedere potrivit căruia există o marjă de 20% la calculul preţurilor de evaluare, marjă la care au făcut trimitere chiar conducerea ANEVAR într-o declaraţie publicat în MMMMMM. în anul 2010 pe care îl voi depune la dosar alăturat declaraţiei pe care o dau la acest termen de judecată. În vederea acestei marje, chiar şi în prezent calculul pe care eu l-am realizat se încadrează chiar având în vedere cheltuielile generate de degrevarea imobilului.

Î: ce acte aţi avut în vedere atunci când aţi verificat proprietarul imobiluluiş R: contract de vânzare -cumpărare.

Î: în extrasul de carte funciară nu era trecută şi acea sarcinăş Aţi verificat extrasul de carte funciarăş R: l-am verificat, dar nu îmi amintesc cu privire la existenţa unei sarcini. Poate să fie o greşeală. Poate această sarcină era trecută pe o altă pagină a extrasului, eu am avut nişte copii xerox. Oricum eu mi-am propus să evaluez construcţia fără sarcini, aşa încât am evaluat construcţia din acest punct de vedere.

Î: la evaluare, aţi avut în vedere şi îmbunătăţirile aduse imobiluluiş R: atunci când fac o evaluare mă raportez la construcţie în momentul evaluării. Nu am cum să ţin cont de starea sa anterioară. Nu sunt avute în vedere eventuale îmbunătăţiri ci situaţia imobilului de la momentul evaluării, consemnând dotările, finisajele, starea structurii şi celelalte elemente ce se au în vedere, de altfel consemnate în raportul de evaluare întocmit.

La interpelarea instanţei arăt că din punct de vedere contractual eu aveam obligaţia să evaluez imobilul şi să-i stabilesc preţul de piaţă. În baza acestei obligaţii contractuale am întocmit raportul de evaluare.

Î: cum aţi stabilit dvs. valoarea de piaţă a imobilului la 1000 euro/mp, în condiţiile în care Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava plătea o chirie de 4,5 euro/mp pentru acelaşi imobilş R: evoluţia pieţei imobiliare a început în 2004, contractul de chirie invocat mai sus a fost încheiat în 2002 şi preţul a rămas neactualizat. De altfel am depus înscrisuri care îmi dovedesc afirmaţiile potrivit cărora preţul chiriilor din Suceava erau mult mai mari decât cele ce mi se impută.

Este adevărat că din greşeala mea nu am ataşat la lucrare informaţiile pe baza cărora am ajuns la stabilirea preţului de 1000 euro/mp, însă aceste înscrisuri provenind din anul 2006 le-am depus la dosar în cursul urmăriri penale şi cu ocazia formulării apelului.

Î: de ce un alt evaluator ANEVAR folosind aceleaşi metode a ajuns pentru acelaşi imobil la o altă sumă, respectiv cu 3.000.000 RON mai puţin, fiind vorba de evaluatorul desemnat de ZZ. - numita MMM.ş R: doamna MMM. a făcut evaluarea în februarie 2006. În acea vreme creşterea pieţei nu a fost atât de semnificativă, dar utilizând coeficienţii publicaţi la sfârşitul anului 2005, deşi coeficienţii publicaţi de ANEVAR în vara anului 2006 erau mult mai mari. Susţinerea acestei afirmaţii o dovedesc prin înscrisurile depuse alăturat de această declaraţii. Aşadar diferenţa se datorează evoluţiei pieţei imobiliare. Mai există un motiv - banca a evaluat cu un coeficient de prudenţa mai mare pentru că avea o garanţie pe care dorea să o administreze cât mai bine.

Î: evaluatorii nu trebuie să aplice aceleaşi reguliş Nu aţi avut în vedere standardele ANEVAR din 2005ş R: există mai multe metode. Metoda comparaţiei de piaţă nu am aplicat-o deoarece clădirea era oarecum unică în mun. Suceava. Din acest motiv nu am considerat relevantă această metodă în ceea ce priveşte construcţia. Metoda comparaţiei de piaţă am avut-o în vedere la evaluarea terenului. Pentru construcţie am aplicat metoda costului şi metoda venitului date fiind informaţiile mai consistente din piaţă.

Î: la stabilirea preţului valorii clădirii aţi avut în vedere şi anul punerii în funcţiune a clădirii, deprecierea eiş R: răspunsul meu la întrebare se află la pagina 11 din raport. Aici am explicat cum am avut în vedere toate împrejurările ţinând de anul de punere în funcţionare, deprecierile etc.

Î: cunoaşteţi că valoare de asigurare a imobilului era de 2.296.000leiş R: nu cunoşteam, dar oricum valoarea de asigurare este diferită de valoarea de piaţă.

Î: după stabilirea preţului imobilului aţi mai avut vreun rol în achiziţia imobiluluiş R: nu. Am aşteptat doar să fiu remunerat. Am încasat suma de 850 RON, sumă ce nu poate fi privită ca un procent din valoarea evaluării. De altfel, nu se practică aşa ceva în mediul profesiei pe care o exercit, suma fiind rezultatul orelor de muncă, ori a deplasărilor necesare în vedere obţinerii de informaţii pentru evaluare.

Î: aţi discutat cu inculpaţii L., K. despre metoda de evaluareş R: nu am discutat niciodată cu aceştia.

Î: cu cine aţi discutat şi cui i-aţi prezentat raportul de evaluareş R: celor de la logistică de la I.P.J. Suceava.

Î: vă aduceţi aminte cine era proprietarul imobilului evaluatş R: nu îmi aduc aminte cine era proprietarul însă în mod cert m-am întâlnit cu două persoane care mi-au prezentat documentele referitoare la proprietatea imobilului din Suceava. Ne-am întâlnit în faţa U. din mun. Suceava aflat la cca. 30 metri de clădirea evaluată.

Î: din ce an sunteţi membru ANEVARş R: din 1998. La început am fost evaluator de întreprinderi, apoi din 2004 - evaluări proprietăţi imobiliare, 2014 - evaluări de bunuri mobile. Precizez că societatea pe seama căreia am încheiat contractul nu era necesar să fie membră ANEVAR. Acesta a devenit membru corporatist din anul 2008.

Î: v-aţi întâlnit cu inculpatul K. la sediul I.P.J. Suceavaş R: nu. acest lucru l-am confirmat în faţa instanţei Curţii de Apel Suceava.

La urmărire penală este adevărat că este consemnat că m-aş fi întâlnit cu K. însă contextul afirmaţiei a fost făcut în următoarele împrejurări: ofiţerul de la DNA care mi-a luat declaraţia m-a întrebat la cine am fost din Poliţie şi în ce clădire. Eu am răspuns că era vorba de şeful logisticii de la I.P.J. Suceava. Ofiţerul mi-a spus că este K., eu fiind de acord cu acest nume, doar ulterior aflând că şeful era un anume WW., aşa cum am relatat în faţa instanţei de judecată.

La solicitarea instanţei de judecată menţionez încă o dată că nu m-am întâlnit cu inculpatul K. (instanţa i-a solicitat acestuia să se ridice în picioare) niciodată înainte ori în timpul efectuării raportului de evaluare, singurele dăţi fiind la instanţa de judecată.

Î: raportul de evaluare a privit şi imobilul din Câmpulung Moldovenescş R. da.

Î: şi pentru acest imobil aţi aceleaşi metode şi aţi avut în vedere acea explozie a preţurilor despre care aţi făcut vorbire mai devremeş R: da, metodele sunt consemnate în raport, însă cu privire la metoda preţurilor situaţia nu era asemănătoare între piaţa din mun. Suceava şi cea din Câmpulung Moldovenesc. Mai mult, clădirea era aşa cum a fost edificată la început.

Î: aveţi sau aţi avut vreo relaţie de prietenie sau de afaceri, rudenie, cu inculpaţii din prezenta cauzăş R: pe J. îl cunosc pentru că este evaluator în Suceava ca şi mine. Nu am lucrat împreună la aceleaşi evaluări, nu sunt prieten.

Cu G. nu sunt în vreo relaţie de prietenie şi nu am avut afaceri împreună. Am evaluat unele bunuri ale sale, dar nu am avut relaţii de afaceri.

Pe K. şi L. nu i-am cunoscut decât în cadrul procesului penal.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului H.:

Î: potrivit obiectului contractului vi s-a solicitat să stabiliţi valoarea de piaţă. Într-o situaţie ipotetică, prin care vi s-ar fi solicitat să stabiliţi valoarea de garanţie, ori valoarea contabilă, aţi fi avut în vedere sarcina înscrisă în Carte Funciarăş R: da, aş fi avut în vedere această sarcină dacă mi s-ar fi cerut expres acest lucru.

Î: valoarea de piaţă stabilită în ce măsură ar fi fost influenţată dacă aţi fi avut în vedre sarcina înscrisă în Cartea Funciarăş R: este un răspuns improbabil pe care nu pot să-l dau cu certitudine.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului J.:

Î: aţi avut vreun contact cu dl J. în raport de evaluarea întocmită de dvs.ş R: nu

Întrebări formulate de apărarea inc. K.:

Î: concluziile raportului de expertiză întocmite de dvs. au fost influenţate de vreo persoană din cadrul I.P.J. Suceavaş R: nu. nu mi-a solicitat nimeni şi nu am fost constrâns să obţin o anumită evaluare. Evaluarea a fost efectuată pe baza metodei alese de mine, iar concluziile menţionate în raport mi le asum.

În încheiere doresc să menţionez că nu am făcut nicio înţelegere şi nu am primit nici un avantaj în urma realizării acestui raport de evaluare."

- La termenul din 1 februarie 2017 a fost audiat inculpatul J. care a declarat că:

"Menţin declaraţiile date până în prezent în cursul procesului penal, respectiv cele din faţa procurorului şi ale judecătorului de la instanţa de fond.

Faţă de cele relatate până în prezent înţeleg să fac următoarele precizări:

Am făcut un raport de evaluare care nu era destinat unei tranzacţii comerciale. Când am întrebat beneficiarul, dl. G., cărui scop îi este destinat raportul de evaluare mi s-a spus că este pentru informare. Nu mi s-a indicat expres că este pentru o tranzacţie comercială, fiind o cerere atipică întrucât de obicei rapoartele de evaluare sunt destinate unei tranzacţii sau obţinerii unui credit. Fiind o utilizare atipică am introdus o clauză, fără a avea o pregătire juridică, întrucât am vrut să mă asigur că nu poate fi folosit în alt scop decât cel menţionat:

"acest raport este destinat informării beneficiarului, nu este destinat unei tranzacţii comerciale, în caz contrar devine nul". Tot din acel motiv am introdus şi un termen limită de valabilitate al raportului, respectiv 30 de zile. Am avut o valoare care a rezultat în urma elaborării raportului. Am considerat că valoarea finală a raportului este cea corectă pentru că valoarea pe metru pătrat exprimată în euro, la data respectivă, se afla în limitele de tranzacţionare a proprietăţilor despre care aveam informaţii. La acea vreme nu aveam ceva scris, dar în prezent pot depune în susţinerea afirmaţiilor mele înscrisuri în acest sens. Anul 2006 a fost un an de creştere economică de peste sută la sută. Proprietăţile care se tranzacţionau cu 1300-1400 euro la sfârşitul anului 2005, la sfârşitul anului 2006 se tranzacţionau cu 1800 - 2000 euro. Reiterez că acest raport nu a fost destinat unei tranzacţii comerciale, ci unei informări a beneficiarului. Fac acest lucru deoarece consider că în ceea ce mă priveşte acest aspect nu a fost avut în vedere.

Întrebări puse de instanţă:

Î: La elaborarea acestui raport aţi avut în vedere o dispoziţie legalăş R: Sunt standarde de evaluare valabile în anul 2006. În fiecare an trebuie să dăm examen pentru acreditare în calitate de evaluatori, trebuie să luăm minim 20 de puncte pentru a putea să avem dreptul de a efectua asemenea evaluări. Aceste evaluări au în vedere standardele stabilite de către ANEVAR, care se modifică de regulă periodic, dar au fost şi situaţii când s-au modificat mai des. Oricum, cele din 2006, în mare parte, nu mai sunt valabile în prezent. Consider că am respectat în mare parte standardele pentru că sunt situaţii diferite, în care teoretic ar trebui să ai toate informaţiile disponibile, furnizate de către beneficiar. Eu, în acea perioadă, nu am primit toate informaţiile pe care le-am considerat necesare, dar fiind o evaluare doar pentru informare am efectuat-o fără a avea toate datele. Nu mi s-a permis de către cei care erau chiriaşii imobilului, la data întocmirii raportului, accesul în clădire. Era un jandarm care nu mi-a permis vizionarea acestuia. Nu am avut nişte schiţe cadastrale recente, adică din perioada întocmirii raportului. Din acest motiv am întocmit raportul în lipsa datelor despre care am făcut vorbire. Clădirea era una deosebită, în sensul că avea mai multe etaje şi nu am avut alte clădiri asemănătoare pentru a putea folosi metoda comparaţiei. Astfel, am folosit valorile de la un spaţiu comercial asemănător ca structură, dar cu o suprafaţă mai mică decât cea a imobilului evaluat, dar care s-a vândut la o valoare mai mare.

Răspunsuri la întrebările puse de procuror:

Î: Care este diferenţa între realizarea unei evaluări pentru informare şi cea pentru tranzacţionare comercialăş Nu sunt valabile aceleaşi standarde şi criteriiş R: Ba da. În realizarea raportului pentru ambele situaţii foloseşti aceleaşi criterii, dar există o diferenţă foarte mare. Raportul este destinat doar beneficiarului şi nu este opozabil unei terţe persoane.

Î: De ce aţi avut în vedere la evaluare situaţia valorii unei clădiri similare noi în condiţiile în care clădirea evaluată avea grad de uzurăş R: Nu am luat în calcul o clădire nouă decât la metoda costurilor potrivit căreia ai în vedere uzura normală a clădirii ce apare prin trecerea timpului, la care se aplică corecţii

Î: Cum aţi ajuns să stabiliţi valoarea de achiziţie de 11.000.317 RON pentru acest imobil dacă valoarea aceluiaşi imobil, prin folosirea celor 2 metode, metoda costurilor şi a capitalizării, era diferităş R: Eu nu am stabilit o valoare de achiziţie, ci o valoare de piaţă pentru informarea clientului. Prin metoda comparaţiilor a ieşit o valoare mult mai mare decât celelalte metode folosite şi astfel am considerat că valoarea care a rezultat prin metoda comparaţiilor este cea mai apropiată de adevăr pentru că ştiam cum merge piaţa la vremea respectivă.

Î: Cunoşteaţi că la momentul la care aţi efectuat această evaluare, un alt evaluator ANEVAR, NNNNNN., stabilise pentru Acel imobil o valoare de piaţă mult mai mică, de 6.034.000 RONş R: Nu ştiam despre această evaluare. Ulterior am aflat că dl. H. a făcut şi el un raport cam în aceeaşi perioadă. Chiar dacă aş fi ştiut nu m-ar fi influenţat cu nimic pentru că valoare pentru garanţie bancară se calculează după alte standarde, întrucât banca vrea să ia un bun valoros la un preţ mic.

Î: Aţi avut în vedere anumite îmbunătăţiri ale imobilului. Aţi avut în vedere data la care au avut loc acesteaş Aţi avut în vedere şi înscrisuriş R: Am avut o discuţie cu beneficiarul raportului în care i-am relatat că nu am putut să inspectez clădirea. I-am relatat că au fost făcute îmbunătăţiri dar eu nu le cunosc. Atunci, acesta mi-a furnizat facturi din care rezultau acele îmbunătăţiri, toate documentele fiind consemnate cu număr şi dată în conţinutul raportului. De aceea este real că nu am vizualizat aceste îmbunătăţiri.

Î: Aţi trecut gradul de uzurăş R: Da.

Î: De ce nu aţi putut avea în vedere şi preţul cu titlu de chirie pentru care spaţiul era închiriat Ministerului Publicş R: Spaţiul respectiv, la acea dată, era închiriat într-adevăr şi eu am avut în vedere un contract cu o valoare de 4,5 dolari/mp, act pe care mi l-a dat dl. G.

Precizez că la data respectivă contractul era vechi de circa 5 ani, valoarea pe metrul pătrat de închiriere nu a mai fost actualizată şi voi depune documente în acest sens alăturat declaraţiei mele.

Î: De ce aţi realizat o astfel de evaluare prin care aţi sporit valoarea imobilului în condiţiile în care nu aveaţi pregătirea necesară pentru evaluarea lucrărilor de reparaţii şi îmbunătăţiri, după cum tocmai dvs. aţi declarat în faţa instanţei de fondş R: Am primit acel număr de facturi de la dl. G., iar raportul fiind pentru informarea lui, am considerat că sunt asumate şi deci lucrările executate. Nu am evaluat nişte lucrări, ele erau puse în operă. Nu am făcut corecţii având în vedere data facturii, întrucât factura putea să fie anterioară dar lucrarea actuală. Oricum, de la data emiterii facturilor până la raportul de evaluare era o perioadă de timp scurtă.

Î: Ce aţi avut în vedere când aţi trecut în expertiza de evaluare că imobilul are şi un loc de parcare de 400 de mp, în condiţiile în care acesta nu existaş R: Eu nu am evaluat acest loc de parcare fizic. Era doar un "avantaj" (atuu) al imobilului. Nu am spus că are loc de parcare şi că dispune de un loc de parcare. La data respectivă, ca şi în prezent, chiriaşii imobilului (Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava) erau singurii care aveau acces în acea parcare, deşi este publică. Numai maşini de poliţie, maşini ale Parchetului şi ale angajaţilor instituţiei sunt în acea parcare.

Î: Aveaţi obligaţia să treceţi în raportul de evaluare şi istoricul juridic al clădiriiş R: Faptul că a existat extras de cf şi că ar fi existat sarcini la data respectivă nu influenţa cu nimic valoarea pentru că raportul era destinat beneficiarului şi el ştia ce sarcini are acesta. Astfel de sarcini nu reduc valoarea imobilului decât în anumite situaţii: la vânzare forţată, executare silită. Repet, raportul l-am întocmit pentru informarea beneficiarului. Nu am avut obligaţia să trec istoricul juridic al clădirii.

Întrebări puse de apărătorul inculpatului J.:

Î: Beneficiarul raportului de evaluare, dl. G., v-a spus verbal că raportul îi este necesar pentru o tranzacţie comercialăş Cea din speţă sau altaş R: Nu. Am precizat că dl. G mi-a spus că este pentru informare.

Î: Din momentul când aţi predat raportul de evaluare şi până s-a semnat contractul de vânzare, a avut dl. G. vreo obiecţie la conţinutul acestui raportş R: Nu, pentru că după emiterea facturii şi plata acesteia nu am mai discutat cu dl. G.

Î: În afară de dl. G pe cine aţi mai cunoscut dintre inculpaţii din acest dosar, până la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărareş R: Pe dl. H. l-am mai cunoscut, fiind coleg de breaslă, iar pe ceilalţi doar după ce a început urmărirea penală în cauză.

Întrebări pusă de procuror:

Î: După ce aţi stabilit preţul de achiziţie al imobilului aţi mai avut vreun rol la tranzacţieş R: Nu, am aflat de aceasta doar în cursul urmăririi penale.

Î: V-a solicitat vreunul dintre inculpaţi să stabiliţi o anumită valoareş R: Nu. nu am avut nici un fel de discuţii cu niciun inculpat, pentru că nici nu îi cunoşteam.

Răspunsuri la întrebările puse de apărătorul inc. G.:

Î: Dacă inculpatul G. v-ar fi spus că raportul este necesar unei tranzacţii comerciale, valoarea imobilului ar fi fost aceeaşi sau altaş R: Aş spune că s-ar încadra în aceleaşi limite ale valorii de piaţă întrucât nu m-aş fi oprit din demersuri până ce nu aş fi efectuat o inspectare amănunţită a clădirii. Ar fi durat mai mult pentru că aş fi căutat comparabile pe care, constrâns fiind în situaţia de faţă le-am găsit.

Valoarea pe metru pătrat a clădirii era cu siguranţă mai mică decât ceea ce se tranzacţiona pe piaţă la vremea respectivă.

Î: Având în vedere conţinutul relatărilor dvs. de până în prezent potrivit cărora toate facturile puse la dispoziţie au fost consemnate în raportul întocmit vă rog să explicaţi cum de din cele 136 de facturi, 10 sunt anterioare datei întocmirii raportului, iar restul sunt ulterioare întocmirii acestui raportş R: În raportul de evaluare nu sunt 136 de facturi, ci sunt circa 90. Se pot verifica comparativ facturile pe care eu le-am consemnat în raport, arătând numărul şi data emiterii. Acestea sunt anterioare datei întocmirii şi nu ulterioare.

Î: Vă rog să explicaţi care sunt diferenţele dintr-o evaluare realizată în vederea garantării unui credit şi cea a unei tranzacţii. R: Pentru evaluarea în garanţie a unui imobil se folosesc aceleaşi metode, numai că intervine o doză de subiectivism şi de impunere a unor valori din partea băncilor pentru valoarea finală.

Astfel au fost folosite comparabile cu valoare mai mică, cu toate că se folosesc aceleaşi standarde prin folosirea unor coeficienţi se ajunge la obiectivul urmărit.

Pentru a putea fi înţeles eu argumentez prin aceea că în acest dosar, cu privire la acelaşi imobil, sunt efectuate mai multe evaluări, de către diferite persoane, dar care au ajuns la valori diferite, plaja diferenţei valorice dintre acestea fiind de circa 5%.

La interpelarea instanţei eu arăt că întrebarea pe care mi-o pun este de ce ne raportăm la evaluarea Băncii şi nu la o altă evaluare existentă în dosar."

- La termenul din data de 15 martie 2017 a fost audiat inculpatul G. care a declarat următoarele:

"Cunosc acuzaţiile care îmi sunt aduse. Am fost acuzat de introducerea în contabilitatea firmei a unui număr de 136 de facturi fiscale, ca fiind fictive şi că aceste facturi ar fi ajutat la stabilirea evaluării de către J.. Precizez că doar 10 dintre cele 136 de facturi au fost emise până la data solicitării şi efectuării evaluării imobiliare, celelalte având o dată ulterioară. Referitor la negocierea care a avut loc între societatea noastră şi I.P.J. arăt că noi am solicitat o evaluare făcută de J. pentru a putea susţine negocierile care urmau să fie făcute şi nu pentru a o prezenta şi a fi un punct de reper în eventualitatea unei decizii a cumpărătorului. Nu puteam să mergem la negociere şi să cerem o sumă fără un document care să explice această sumă. Nu eu am pus la dispoziţie facturile domnului J., ci au fost luate de la biroul contabil al firmei. Nu i-am spus pentru ce îmi trebuie evaluarea, respectiv că urmează să participăm la o negociere, ci doar pentru o valoare de piaţă. Nu i-am îngrădit accesul în clădirea respectivă.

Cei de la poliţie nu mi-au solicitat să efectuez o evaluare, aceasta a fost făcută pentru informarea noastră şi folosită în cadrul discuţiilor de negociere cu ei. Cu cei de la Poliţie nu am avut alte discuţii.

Răspunsuri la întrebările puse de Ministerul Public:

Î: Aţi avut sau aveţi vreo relaţie cu inculpaţii din cauzăş R: Nu.

Î: Cum aţi aflat că I.P.J. Suceava doreşte să achiziţioneze un imobilş R: Am aflat de la dl. prim procuror EEEEEE., întrucât Ministerul Public era chiriaş în momentul respectiv în clădirea noastră.

Î: Aţi adus la cunoştinţa vânzătorului şi evaluatorilor faptul că la data respectivă exista o ipotecă de rangul 5 şi instituită interdicţia de vânzare a imobilului în favoarea ZZ.ş R: Nu le-am adus la cunoştinţă evaluatorilor şi nici nu era o interdicţie de înstrăinare a bunului. Bunul se putea înstrăina dacă plăteam creditul la ZZ.. La momentul evaluării creditul nu era plătit. Acest credit a fost achitat înainte de a face vânzarea. Bunul s-a vândut liber de sarcini.

Î: Cum aţi stabilit preţul de vânzare al imobilului la 10 milioane în condiţiile în care nu exista un raport de evaluareş R: Ca şi proprietar, ştiam aproximativ valoarea bunurilor pe care le deţin şi pentru a susţine acest preţ am solicitat o evaluare pentru bun.

Î: Cu cine aţi negociat preţul de vânzareş R: A fost o comisie în care s-a stabilit preţul.

Î: Aţi purtat iniţial discuţii cu J. pentru a stabili un anumit preţ de evaluare al imobiluluiş R: Nu.

Î: Aţi încheiat un proces-verbal când aţi purtat negocierile de vânzareş R: Da.

Î: Cum puteaţi să realizaţi în 14 februarie 2006 o ofertă de vânzare în condiţiile în care acest imobil aparţinea lui S.C. U. iar S.C. D. a devenit proprietară doar în 6 martie 2006ş R: Şi S.C. D. şi S.C. U. au aceeaşi asociaţi. Discuţia pentru a vinde bunul din complex pe S.C. D. a început în 2005 şi s-a finalizat în 2006. Ştiam de la bun început că bunul urmează să fie tranzacţionat pe S.C. D..

Î: Cine din cadrul biroului dvs i-a dat facturile lui J. din contabilitateş R: Cineva din cadrul biroului: WWW., JJJJJJ., dar cu precizarea că eu le-am permis acest lucru.

Î: Care a fost motivul pentru care i-aţi dat aceste facturi care sunt din 2004ş R: I-am dat dlui J. documentele pe care mi le-a solicitat pentru a efectua evaluarea, dar fără un motiv. Eu i-am adus la cunoştinţă acestuia că au fost făcute investiţii la imobil atât în 2004, cât şi în 2006 şi atunci mi-a solicitat facturile.

Î: De ce aţi prezentat facturi care priveau materiale precum uşi de garaj, căzi de baie, cabine de duşi. Care nu se regăsesc montate în imobilş R: S.C. D. la adresa str. Universităţii deţine şi alte imobile, deci aceeaşi stradă şi acelaşi număr. Dacă au fost date acele facturi, au fost date în mod greşit întrucât în imobilul vândut către poliţie nu erau puse în operă în acel imobil, ci la alte imobile de la acelaşi număr al str. Universităţii.

Î: De ce aţi predat facturi care priveau cantităţi de gresie şi faianţă care depăşeau suprafaţa imobilului vândut la IPJş R: Aceste facturi nu au fost date pentru a fi avute în vedere la evaluare.

Parchetul a făcut confuzie deoarece imobilele sunt la acelaşi număr administrativ, aşa încât deşi erau puse în operă la un alt spaţiu comercial, s-a crezut că sunt la clădirea vândută către Poliţie, dar este o eroare.

Î: S-au efectuat îmbunătăţiri în perioada în care clădirea a fost închiriată Ministerului Publicş R: Îmbunătăţiri substanţiale nu.

Î: Atunci de ce aţi dispus predarea către J. a unui număr de 136 de facturi ce privesc îmbunătăţiri tocmai în perioada cât clădirea a fost închiriată Ministerului Public, valoarea acestora fiind de circa 2,8 milioane RONş R: Parchetul a reţinut eronat cele 136 de facturi ca fiind predate dlui J., întrucât numai 10 din ele au data anterior evaluării, celelalte sunt ulterioare, aşa încât nu puteam preda ceva ce nu aveam.

Î: Trebuiau să intre şi anumite reparaţii în preţul de vânzare al imobilului, costuri pe care să le suportaţi până la predarea imobilului după ce acesta a fost eliberat de către unităţile M. Publicş R: A existat un protocol sau act adiţional la contractul de vânzare cumpărare pe care l-am respectat. Aceste costuri au fost suportate de către vânzător. Nu ştiu ce a făcut IPJ-ul, dar noi am respectat înţelegerea.

Răspunsuri la întrebările puse de apărătorul inculpatului G.:

Î: Cunoaşteţi valoarea celor 10 facturi care sunt anterioare evaluăriiş Apreciaţi că această valoare a putut influenţa preţul imobiluluiş R: Nu pot să apreciez.

Doresc să menţionez la final că din cele 136 de facturi ce mi se reproşează că ar fi ajutat la supraevaluare, doar 10 sunt emise până la data efectuării evaluării şi au o sumă totală de circa 40.000 RON. Restul facturilor sunt din anul 2006, ulterior evaluării. Şi nu fac obiectul îmbunătăţirii spaţiului respectiv. Menţionez că facturile ulterioare evaluării aparţineau societăţii şi reprezentau costurile unor activităţi reale referitoare la modernizarea spaţiului comercial. Nici evaluatorul nu putea să le aibă la dispoziţie. Este doar teza acuzaţiei.

Î: Ce obiective de investiţii aveaţi în derulare la vremea respectivă şi care erau procedurile de înregistrare în contabilitate a documentelor financiar contabile în ansambluş

R: Firma S.C. D. în perioada 2006 a mai făcut lucrări de amenajare şi la alte proprietăţi deţinute la aceeaşi adresă, str. Universităţii. Referitor la facturile fiscale venite pe numele firmei S.C. D. precizez că nu am spus niciodată angajaţilor să le înregistreze sau nu în contabilitate. Aveam contabil angajat care se ocupa de acest lucru.

Răspunsuri la întrebările puse de apărătorul inculpatului J.:

Î: Aţi citit raportul de evaluare după ce l-aţi primit de la dl. J.ş R: Da, l-am citit.

Î: Cunoaşteţi declaraţiile date de dl. J. la termenul anterior, precum şi conţinutul raportului potrivit căruia acesta nu putea fi folosit pentru o tranzacţie comercială etc.ş R: Da, cunosc. A fost o evaluare solicitată pentru propria mea informare şi nu l-am folosit pentru vânzare şi nici nu mi-a cerut cineva să-l folosesc.

Repet ceea ce am arătat: preţul fusese deja stabilit de către asociaţi, dar pentru a putea să ne susţinem punctul de vedere am întocmit această evaluare, care însă nu a fost nici prezentată şi nici folosită în cadrul negocierii cu comisia de la Poliţie. Menţionez că nici comisia nu ştia că noi avem un asemenea raport, dar din ceea ce cunosc eu Poliţia avea un raport de evaluare al imobilului.

Întrebări puse de apărătorul ales al inculpatului K.:

Î: Cu ocazia şedinţei de negociere din 29 septembrie 2006 decizia cu privire la preţul final a aparţinut comenzii IPJ Suceava sau reprezentantului IGPR, domnul PP., membru în comisieş R: Dl. PP. a prezentat un document prin care a zis că este împuternicit să vizualizeze, să negocieze şi să accepte preţul, dar la discuţie au fost şi domnii de la IPJJ Suceava, K., L., UU. şi dl. WW., cred.

Î: În anul 2006 aţi avut vreo întâlnire informală cu L. sau K.ş R: Nu.

Î: În condiţiile în care excludeţi o înţelegere infracţională cu reprezentanţii IPJ apreciaţi că aţi avut un comportament comercial speculativş R: Nu.

Răspunsuri la întrebările apărătorului inculpatului H.:

Î: L-aţi cunoscut pe dl. H.ş R: La momentul respectiv nu. Mă refer la momentul la care s-a întocmit raportul de evaluare."

- La termenul din data de 10 mai 2017 a fost audiat inculpatul K. care a declarat că:

"Menţin declaraţiile pe care le-am dat în cursul procesului penal şi am de făcut câteva precizări suplimentare: Nu am avut niciodată intenţia să fraudez banul statului, nu am avut niciodată vreun gând să înşel sau să fac ceva ce este ilegal. Intenţia mea a fost să rezolv nişte probleme cu care se confrunta IPJ Suceava, iar principala problemă era lipsa spaţiului. Ce nu s-a spus şi trebuie amintit, este că Judeţul Suceava a fost unul dintre cele trei judeţe care au fost monitorizate pt semnarea Tratatului de preaderare la U.E., motiv pt care era necesar să găsim spaţii de desfăşurare corespunzătoare a activităţii deoarece IP Suceava îşi desfăşura activitatea practic într-o baracă, în care mai funcţionau încă trei instituţii.

Orice pas care s-a făcut în achiziţionarea acestui imobil s-a făcut cu aducerea la cunoştinţă a acestor aspecte eşaloanelor superioare - IGPR care în acelaşi timp şi-au dat acceptul pt achiziţie.

Menţionez că pe inc. G. l-am cunoscut întâmplător ofiţer pe nume OOOOOO., care ne-a făcut cunoştinţă, nu am avut întâlniri cu el şi nici convorbiri. Poate ne-am întâlnit întâmplător, fiind concitadini. Nu am avut niciun interes în relaţia cu inc. G. şi ca urmare nu sunt vinovat de faptele care mi se impută. În ceea ce priveşte pe inc. H. arăt că nu l-am cunoscut niciodată, nu am vorbit cu el niciodată. Prima dată când am vorbit cu el a fost la primul termen de judecată al acestui dosar la CA Suceava. Acelaşi lucru pot să îl afirm şi în ceea ce-l priveşte pe inc. J.. Vreau să precizez cu privire la listele de investiţii: IPJ nu lucrează cu proiecte de investiţii întrucât noi suntem ordonatori terţiari de credite, iar la noi ajung listele de investiţii aprobate. Proiectele listelor de investiţii sunt întocmite de IGPR şi aprobate de MAI. Este adevărat că IPJ-urile trimit numai propuneri. Proiectul listelor de investiţii, dacă a fost trimis la IPJ Suceava, a fost trimis din greşeală, deoarece nu avea ce să caute la noi pt că este documentul de lucru al IGPR şi MAI. Negocierea care s-a făcut pt achiziţii a fost coordonată şi condusă direct de către împuternicitul IGPR-ului pe nume subcomisar PP., acesta fiind cel care a venit cu împuternicire de la IGPR la IPJ Suceava, a fost cel care împreună cu comisia de negocieri a vizionat întreg imobilul, unde a putut intra deoarece atunci, acolo funcţionau unităţile Ministerului Public. Dl. PP. şi-a dat acordul pt negociere, afirmând că imobilul este foarte bun pt a funcţiona ca poliţie a municipiului, are compartimentarea necesară şi răspunde cerinţelor pt această activitate. În urma acestei vizionări şi a acordului dat de PP. s-a procedat la negocieri, în urma cărora s-a întocmit un proces-verbal de negociere, care a fost dus la IGPR de către acesta. PV a fost analizat la nivelul IGPR şi a fost trimis către MAI. În urma analizei făcute şi la nivelul MAI s-a deschis finanţare pt a achiziţiona imobilul. De aici eu trag concluzia că negocierea a fost corectă. Mai menţionez că am fost anunţaţi, respectiv dl. inspector şef şi eu, de către contabilul şef al unităţii, dl. UU., că s-a deschis finanţare, el fiind persoana împuternicită în unitate pt viza de control financiar preventiv (vcfp) şi cel care ţinea legătura cu Trezoreria Municipiului Suceava. Menţionez că actul de vânzare cumpărare în formă legalizată printr-un notar public, a fost întocmit numai după ce am fost înştiinţat că sumele de bani necesare sunt în contul trezoreriei. Actul de vânzare cumpărare a fost semnat de către ordonatorul de credite, insp.şef L., contabilul şef, UU. şi juristul unităţii, dl. VV.. Ca urmare a interpelării instanţei arăt că în calitate de preşedinte al Comisiei de negociere am studiat rapoartele de evaluare, având în vedere mai mult preţurile rezultate în urma acestor rapoarte pt că sunt de profesie ofiţer, le-am studiat cât m-am priceput eu, bazându-mă mai mult pe colegii care făceau parte din Comisia de negociere, respectiv dl. WW., care era ofiţer specialist în administrarea patrimoniului imobiliar, XX., care era la acea dată maistru de construcţii şi cu atestare de diriginte de şantier, UU. - contabilul şef, care la acea dată, din câte îmi amintesc, avea şi calitate de evaluator ANEVAR. Şi mai mult m-am bazat pe dl. subcomisar PP., care a fost trimis la IPJ Suceava tocmai în acest scop.

Întrebare pusă de instanţă:

Î: Cum s-a ajuns la întocmirea notei de fundamentare nr. 88099/2006 şi a celei cu nr. 456590/2006 de la MAI, cele două documente care sunt menţionate în acuzareş R: La sfârşitul anului 2005 şi începutul anului 2006 am încercat printr-o H.G. să preluăm un imobil din munic. Suceava pt Poliţia municipiului care la acel moment era sediul Centrului Militar Judeţean şi era folosit în proporţie de 2 - 3%.Cu toate acestea. Deşi noi am întocmit documentaţia, imobilul respectiv a fost predat Consiliului Judeţean prin hotărârea de Guvern.

Atunci am început să căutăm altă soluţie în munic. Suceava. Între timp, dl. insp. şef L. a fost informat de către dl. prim-procuror EEEEEE. că sediul unde urmau să funcţioneze unităţile de parchet era aproape de finalizare şi că imobilul unde funcţionau cu chirie ar fi disponibil pt închiriere. Dl. insp. şef a dispus să caut pe proprietarul imobilului, respectiv pe inc. G., eventual să vizionez ce se poate din acest imobil, împreună cu domnii XX. şi WW. şi să ne exprimăm o părere.

În urma vizionării am fost de acord că imobilul este bun pt ceea ce avem nevoie, fiind situat în zona centrală a oraşului, aproape de sediul IPJ, fiind compartimentat corespunzător pt munca de birou, cu săli de şedinţă şi tot ceea ce era necesar pt buna funcţionare. Dl. inspector şef a dispus să mai căutăm în municipiul Suceava şi alte imobile. Am identificat încă un imobil, respectiv actuala clădire a GGGGGG., despre care auzisem din presă că ar fi disponibil pt vânzare, însă la vizionare am întâmpinat o problemă, întrucât avea foarte puţine spaţii de birouri şi spaţiu comun foarte mare, care nu corespundea necesităţilor noastre.

M-am documentat în legătură cu imobilul aparţinând S.C. D. - cel în care au fost unităţile de parchet, cu privire la nivelul chiriei şi al costurilor utilităţilor şi am constatat că era un preţ foarte mare. Revenea aproximativ 10.000 euro pe lună. Sincer, am făcut nişte calcule, pt că şi plata utilităţilor era foarte mare, şi am discutat cu dl. inspector şef şi cu ceilalţi doi colegi, dl. XX. şi WW., că mai degrabă am putea achiziţiona decât să închiriem acest imobil, întrucât pt 1 an de zile ieşeau costuri de 120.000 euro, sumă foarte mare.

Am discutat cu inc. G., am avut mai multe discuţii cu dumnealui şi el a susţinut ca pt început noi să închiriem acest imobil, iar după un timp a fost de acord, până la urmă să îl vândă, discutând cu asociaţii lui, dacă vom reuşi să obţinem finanţare.

Pt ca să obţină IPJ Suceava finanţare, trebuia să înaintăm un document din care să reiasă succint, principalele caracteristici ale imobilului, precum şi un preţ informativ, un preţ estimativ. Când trimit un document trebuie trimis documentat. Astfel au fost întocmite notele de fundamentare, după discuţiile pe care le-am avut în prealabil cu cei de la IGPR, care ne-au învăţat efectiv cum să facem, pt că noi nu ştiam cum să procedăm.

În anul 2007 IPJ Suceava a fost controlat de Curtea de Conturi Suceava. Primul lucru pe care îl verifică Curtea de conturi este activitatea de investiţii. În urma evaluării activităţii, Curtea de conturi Suceava a emis o hotărâre de descărcare de gestiune, ceea ce semnifică faptul că exerciţiul financiar pt anul 2006 a fost corect. În condiţiile în care apărea orice fel de problemă în cheltuirea banului public, IPJ Suceava nu putea obţine descărcare de gestiune, iar cei care se făceau vinovaţi erau traşi la răspundere.

Am înmulţit suma de 120.000 de euro cu cei 11 ani de când s-a achiziţionat imobilul şi dacă adaug încă 9 ani, termen în care clădirea se amortizează complet în condiţiile în care durata de amortizare a unui imobil este între 40 şi 100 de ani, rezultă o sumă considerabilă.

Răspunsuri la întrebările puse de reprezentantul Ministerului Public:

Î: Anterior purtării negocierilor cu inc. G. aţi verificat dacă imobilul avea spaţiu adecvat cu numărul poliţiştilor, pt arest, parcare, spaţiu destinat padoc câini sau spaţiu destinat relaţiei cu publiculş R: Actualul sediu al Poliţiei Municipiului Suceava, imobilul în discuţie, se află la 200 de metri de IPJ Suceava, unde se află padocul de câini, care poate caza până la 40 de animale, prevăzut cu toate utilităţile, deci inclusiv animale de serviciu repartizate Poliţiei municipiului.

În ceea ce priveşte parcarea, arăt că imobilul este situat în imediata apropiere a parcării unui Supermarket şi a unei parcări a Primăriei Suceava, cu care practic se învecinează, care în condiţiile actuale de trafic şi de aglomerare urbană, ne sunt de mare folos. Arestul IPJ este modernizat chiar de mine cât am fost şef de serviciu acolo. La Poliţia Municipiului nu mai era structură de arest, potrivit dispoziţiilor primite. Poliţiştii care lucrau acolo au fost trimişi la activităţi operative în stradă. Arestul IPJ are o capacitate care permite cazarea persoanelor pt tot judeţul.

Am verificat. Din punct de vedere constructiv, imobilul are 68 de birouri, inclusiv săli de şedinţe, grupuri sanitare şi este suficient pt actuala structură a Poliţiei municipiului Suceava.

Î: La momentul la care aţi demarat procedura de achiziţie, respectiv din momentul în care aţi discutat cu G. şi aţi vorbit despre preţul de vânzare, aveaţi toţi banii alocaţi şi aprobările necesare de la structura superioarăş R: Procedura de achiziţie este procedură de achiziţie, iar discuţiile pe care le-am purtat cu dl. G. despre o eventuală închiriere sau cumpărare, sunt două lucruri total diferite.

Procedura de achiziţie am demarat-o efectiv când am avut primii bani primiţi de la MAI şi asigurarea că după procedura de achiziţie vom primi diferenţa de bani.

Î: Întocmirea raportului de evaluare s-a realizat după negocierea preţului de 10 milioane cu inc. G.ş R: Nu s-a negociat niciun preţ iniţial de 10 milioane cu inc. G.. A fost o solicitare a dumnealui pt ca eu să pot solicita mai departe fondurile, estimativ, să ştiu cât să cer, trebuia să ştiu ceva de la care să plec, un punct de plecare pt demararea procedurii de achiziţie.

Nu îmi amintesc exact data când s-a întocmit raportul de evaluare, dar normal s-a întocmit înainte de negocieri. Mă refer la raportul întocmit de dl. H..

Î: Cunoşteaţi la momentul când aţi discutat cu G. că imobilul nu îi aparţineaş Nu era al lui D. S.R.L. şi a devenit doar ulterior proprietarş R: Cunoşteam că dl. G. are mai multe societăţi pt că în momentul când am demarat discuţiile cu el m-am pregătit şi eu să îl verific. Despre faptul că le-a transferat între societăţile dumnealui nu ştiam nimic. Societăţile erau ale dumnealui, era principal acţionar ţi putea să le transfere după cum dorea. Pe mine m-a interesat imobilul pt că răspundea la ceea ce avea nevoie Poliţia munic. Suceava.

Î: De ce aţi ales ca preţ de vânzare al imobilului o sumă apropiată de 10 milioane, aşa cum aţi negociat iniţial cu G. şi nu suma de 6 milioane, care era mai micăş Ce aţi avut în vedere, suma pe care o ceruse acesta iniţialş R: Menţionez încă o dată: şedinţa de negociere a fost condusă de dl. PP., împuternicit de către IGPR. Pe mine, ca preşedinte al Comisiei de negociere m-a interesat să scot un preţ pt acel imobil cât mai apropiat de cel din evaluare. La negocieri au fost multe discuţii şi până la final, dl. PP. s-a ridicat în picioare şi a fost de acord cu preţul de vânzare.

La solicitarea instanţei pt a explica contradicţia ce rezultă din ultimul răspuns raportat la faptul că deşi a fost cel care a inspectat imobilul, a apreciat că acesta corespunde necesităţilor municipiului, iar apoi a fost preşedintele Comisiei de negociere, deşi preţul a fost propus anterior, ca urmare a discuţiilor purtate cu vânzătorul, şi aspectul referitor la responsabilitatea împuternicitului IGPR, arăt următoarele:

În permanenţă s-a ţinut legătura cu IGPR, au fost informaţii permanente despre tot ceea ce s-a discutat, iar tot ceea ce s-a desfăşurat până la şedinţa de negocieri au fost numai propuneri. Nu este competenţa noastră, fără IGPR, să procedăm la o aşa achiziţie. Deci, noi numai am propus. Dl. PP. care a venit a stat câteva zile acolo, am vizionat imobilul împreună. Până să vină dl. PP. a fost în IPJ dl. YYYY., care la acea dată era cel care răspundea la nivelul IGPR de judeţul Suceava şi a vizionat şi el imobilul.

La solicitarea expresă a instanţei pt a răspunde la întrebarea "cine a negociat", răspunsul meu este "Dl. PP.".

Î: Cunoşteaţi că imobilul avea ipotecă în favoarea Băncii comerciale, la momentul când s-a demarat, respectiv interdicţie de înstrăinare şi grevare în favoarea bănciiş R: Iniţial, nu am cunoscut şi după ce am aflat am purtat o discuţie cu dl. G. care mi-a spus că în practica societăţilor comerciale, care deţin bunuri imobile, şi care au nevoie de lichidităţi, există această posibilitate de a obţine credite de la bănci, ipotecând un bun imobiliar sau mai multe, urmând ca dacă se va finaliza procedura de achiziţie, la momentul întocmirii actului de vânzare cumpărare imobilul să fie liber de sarcini, ceea ce s-a şi întâmplat, extrasul de carte funciară de la data încheierii actului, demonstrând acest lucru.

La interpelarea instanţei, arăt că nu pot preciza o perioadă de timp în care să pot localiza momentul în care am aflat de interdicţie şi am purtat discuţia cu dl. G.

Î: Aţi întocmit un document, o analiză economică din care să rezulte avantajele cumpărării acestui imobil, comparativ cu varianta de închiriere a acestuiaş R: Nu am întocmit un asemenea document. Este ceea ce am arătat anterior, respectiv că mi s-a părut scump de închiriat, aşa cum am arătat.

Î: Cunoşteaţi că durata de funcţionare a clădirii după anul 2006 era de 24 de ani, după cum rezultă din acuzarea formulatăş R: Nu înţeleg la ce se referă. Din ce cunosc eu clădirea este din anul 1968 şi este construită pe o structură de rezistenţă de cadre de beton armat, făcută să reziste la un cutremur între 8 - 10 grade PPPPPP.. Mai multe nu cunosc.

Î: La momentul când s-a efectuat controlul de către Curtea de conturi aţi pus la dispoziţie pt. verificare şi listele de achiziţie imobile nr. 0438306 din 12 octombrie 2006 a MAI, respectiv 165132 din 31 octombrie 2006 a IGPRş R: Când vine Curtea de conturi în control se prezintă inspectorului de acolo foarte multe documente. De unde să ştiu ce a fost prezentat şi ce nu a fost prezentat. Dar noi nu putem să ascundem documente, nu avem cum să ascundem documente.

Î: Achiziţia imobilului trebuia inclusă în planul logistic de investiţii pt anul 2006ş R: Da, probabil că da. Acest plan se întocmeşte cu un an înainte. Dacă o investiţie nu a fost cuprinsă, ea poate fi notificată ulterior.

Î: Puteaţi să angajaţi o cheltuială din fondurile publice în condiţiile în care nu aveaţi aprobările necesare de la ordonatorul principal de credite şi nici prevederile bugetareş R: Nu, sub nicio formă. Nimeni nu a angajat vreo cheltuială în ceea ce priveşte acest imobil fără să existe sumele virate în trezorerie pe categoria de investiţii respectivă.

Î: Ce criterii aţi avut în vedere în momentul în care l-aţi desemnat pe H. ca şi evaluator în această achiziţieş R: Pt desemnarea evaluatorului a fost numită o comisie prin dispoziţie de zi, din care făceau parte mai mulţi colegi, printre care dl. UU. - contabilul şef, dl. WW., dl. QQQQQQ., iar desemnarea dlui H. ca evaluator a fost făcută de membrii comisiei, dacă nu mă înşel de dl. WW., el a hotărât. Comisia s-a întrunit, s-a prezentat propunerea făcută de dl WW. şi toţi au fost de acord pt că el avea cea mai mică ofertă de preţ pt întocmirea raportului. Cred că eu eram preşedintele acestei comisii de negociere.

Î: Cum aţi ajuns la concluzia că era cel mai mic preţş R: Probabil că la dl. WW. a ajuns un înscris cu o propunere financiară.

La interpelarea judecătorului răspunsul meu este că a fost o ofertă financiară.

Î: La momentul când s-a dispus efectuarea raportului de expertiză de către H. conducerea Comisiei financiare din cadrul MAI aprobase achiziţionarea imobiluluiş R: Era aprobată achiziţia imobilului.

Î: Aţi cunoscut că pt acelaşi imobil un alt evaluator ANEVAR stabilise o valoare de piaţă a imobilului mai mică, respectiv 6 milioane RON, mai precis doamna evaluator MMM.ş R: Cunosc că dna MMM. era evaluator din partea ZZ., iar evaluarea a fost făcută în scopul obţinerii unui credit. Nu au nimic în comun evaluările făcute pt bancă cu cele făcute pt piaţa imobiliară, pt că evaluarea făcută pt bancă se referă strict la acoperirea creditului luat. Şi aici apare diferenţa: în condiţiile în care creditorul nu îşi achită creditul, banca este obligată ca în cel mai scurt timp să vândă acel imobil şi să se recapitalizeze. De aceea interesul băncii nu va coincide niciodată cu valoarea imobilelor pe piaţa imobiliară.

La interpelarea instanţei, pt a explica unde sunt prevăzute aceste explicaţii ale mele, în sensul că într-o procedură de achiziţie publică aşa trebuiesc privite cele două rapoarte, răspund următoarele:

R: Este vorba despre Regulamentul B.N.R. nr. 19 din 14 decembrie 2006 privind "Tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii".

Î: Interesul dvs era să plătiţi un preţ mai mare sau mai micş R: Interesul meu a fost să plătesc un preţ mic, cât s-a putut de mic.

Î: Ce criterii au fost avute în vedere la momentul la care, cu privire la raportul de evaluare al dlui H. s-a ales preţul cel mai mare dintre cele trei indicateş R: Nu pot să dau o explicaţie pt că decizia a luat-o comisia în unanimitate.

Răspunsuri la întrebările puse de apărătorul inculpatului:

Î: Pt plata preţului puteau fi utilizaţi bani destinaţi sau alocaţi deja pt alte investiţiiş R: Nu se poate aşa ceva. lista de investiţii, care este remisă la nivelul unităţii este primită şi de trezorerie, iar ordinul de plată se întocmeşte strict cu alocarea bugetară primită.

Răspunsuri la întrebările puse de apărătorul inculpatului H.:

Î: Aţi solicitat evaluatorului H. sau aţi avut o discuţie indirectă cu acesta, de stabilire a unui anumit preţ sau al unui preţ supraevaluatş R: Nu, niciodată. Personal nu, pt că nu l-am cunoscut, dar nici prin intermediul colegilor sau al subordonaţilor.

Răspunsuri la întrebările puse de apărătorul inculpatului J.:

Î: Cum explicaţi contradicţia ce există între declaraţia dată astăzi şi cea din faţa instanţei de fond cu privire la împrejurarea că aţi studiat ambele rapoarte de evaluare, potrivit afirmaţiei de azi, deşi iniţial aţi relatat că nu le-aţi avut la dispoziţie, acestea fiind la dl. PP., după cum v-am citat din declaraţieş R: Menţionez că această Comisie de negociere s-a întrunit înainte de începerea şedinţei propriu-zise de negociere. În timpul acesta, fiecare membru al comisiei a studiat aceste rapoarte de evaluare şi, din câte îmi aduc aminte, s-a şi discutat pe baza lor. Atât cât mă pricep am citit şi eu, deşi nu am pregătire de specialist.

Î: Aţi observat în cuprinsul Raportului de evaluare precizarea potrivit căreia "evaluarea nu este destinată unei tranzacţii comerciale şi că este valabilă numai 30 de zile de la data întocmirii"ş R: Chiar pe coperta raportului şi pe prima pagină din raport scria cu litere mari "Raport de evaluare pt stabilirea valorii de piaţă’...’.

În conţinutul raportului nu am observat precizările despre care sunt întrebat de către dl. avocat.

Î: În condiţiile în care aceste precizări există în conţinutul raportului aţi fi avut dreptul să luaţi în considerare valorile menţionate, ori raportul în integralitatea saş R: Raportul de evaluare al dlui J. nu a cântărit prea mult în decizia Comisiei, care a fost interesată cel mai mult de Raportul dlui H., care era comandat de către IPJ.

Raportul de evaluare al dlui J. era întocmit pt vânzător, iar eu am avut de apărat interesele cumpărătorului, nu ale vânzătorului. Aceasta este explicaţia pt care am făcut afirmaţia "... nu a cântărit prea mult...".

- La termenul din 21 iunie 2017 au fost audiaţi martorii BBBBB., WWWW., VVVV., EEEEE. şi XXX..

Martorul BBBBB. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior în cauză, atât în faţa procurorului, cât şi în faţa instanţei de fond. Nu am alte lucruri de adăugat. Precizez că depoziţiile anterioare s-au referit la chestiuni de principiu, având în vedere faptul că în virtutea împuternicirii mele de ordonator principal de credite în aceea perioadă, la MAI, îmi revenea atributul aprobării unor liste de achiziţii imobiliare, lucru care era pregătit de treptele inferioare, respectiv ordonatorul secundar şi terţiar. Solicitarea se făcea de ordonatorul terţiar, respectiv de I.P.J. SUCEAVA, se adresa motivat, ordonatorului secundar, respectiv IGPR, iar la ordonatorul principal, care în mod întâmplător, atunci, eram eu, venea numai pentru aprobarea de principiu. Prin urmare, nu aveam posibilitatea să apreciem asupra necesităţii, oportunităţii achiziţionării acelui imobil. Oarecum toată această procedură era formală, însă era prevăzută de Legea Bugetului. Odată aprobat poziţia fiecărui ordonator se trimitea către acesta pe inversul sensului de înaintare (ordonator secundar - ord. terţiar) iar ordonatorul terţiar îşi organiza procedura de achiziţie prin cumpărare. când se ajungea la încheierea negocierilor şi la stabilirea preţului de achiziţie ni se transmitea tot prin ordonatorul secundar ce preţ final a rezultat, pentru că iniţial se acorda numai o sumă cu care să se poată deschide procedura de achiziţie şi niciodată suma integrală. Suma finală se plătea către ordonatorul terţiar în una sau două tranşe, în funcţie de disponibilităţile bugetare ale momentului.

Mai doresc să arăt că activitatea achiziţionării sediului I.P.J. Suceava se circumscrie unui context de mare solicitare şi presiune prin pierderea unor serii de clădiri, în toată ţara, motiv pentru care se dorea asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării activităţilor normale pentru poliţie. Aşa încât, ca în speţa de faţă, au existat încă alte 130 de poziţii în toată ţara, respectiv achiziţii de imobile pentru sediile de poliţie.

La interpelarea instanţei arăt că autonomia şi autoritatea organizării achiziţiei aparţinea ordonatorului terţiar. Trimiterea unui reprezentant de către ordonatorul secundar, în opinia mea, neexistând o reglementare, se făcea pentru asigurarea respectării regulilor şi normelor de achiziţie. Nu era o sumă limită, suma rezulta din actul de negociere şi pregătire a contractului de cumpărare. Exista strategia interesului de a da cât mai puţini bani. După părerea mea, era responsabilitatea şi atributul comisiei ordonatorului terţiar să stabilească, motivat, preţul de achiziţie, chiar dacă acesta era mai mare sau mai mic decât cel estimat iniţial.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: aţi purtat discuţii telefonice, sau aţi avut întâlniri cu inculpaţii L. şi K.ş R: nu. intervenţia ordonatorului principal era declanşată de ordonatorul secundar.

Î: v-a fost comunicat că preţul I.P.J. Suceavaş R: nu, nici nu aveam cum, pentru că nu exista decât o singură cale de comunicare despre care am amintit mai sus.

Î: aţi promis că veţi asigura majorarea sumelor bugetare pentru acoperirea preţului negociatş R: nu. pentru că ne raportat la toate imobilele achiziţionate de minister nu numai la cel de la Suceava.

Î: putea inculpatul RRRRRR. să angajeze sume suplimentare decât cele care au fost aprobate de către ordonatorul principal de credite la 12 octombrie 2006, lista 0438306ş R: nu

Î: aţi cunoscut că la achiziţionarea acestui imobil nu s-a respectat procedura de achiziţieş R: nu am cunoscut.

Î: aţi cunoscut că la achiziţionarea acestui imobil au stat la bază şi documente fictiveş R: nu. Nu am cunoscut nici un detaliu din intimitatea acestei achiziţii.

Î: este posibilă achiziţia unui imobil în 2006, în condiţiile în care în proiectul planului logistic nu era cuprinsă poziţiaş R: teoretic este posibil. Practic, nu îmi amintesc o astfel de situaţie, însă în situaţii de forţă majoră, este posibilă. Nu ştiu dacă în această situaţie se afla I.P.J. Suceava.

Î: Puteau inculpaţii L. şi K. să negocieze preţul imobilului în condiţiile în care nu aveau aprobată o sumăş R: da, dar preţul nu era negociat de către cele două persoane, ci de către o comisie de negociere.

Î: putea fi constituită comisia de negociere a preţului de achiziţie pentru un imobil în condiţiile în care acesta nu a fost înscris în lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pe 2006 şi nu exista o sursă de finanţareş R: da, era posibil, deoarece la nivelul ordonatorului secundar s-a apreciat ca fiind necesară şi a înaintat-o ca propunere de achiziţie.

Î: putea fi semnat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului la suma din contract, având în vedre că ordonatorul principal asigura un sfert din aceastaş R: suma iniţială se acorda anterior începerii negocierii, iar dacă negocierea conducea la o sumă superioară, se plătea acea sumă în funcţie de buget. Înţeleg să reiterez poziţia mea, în sensul că întreaga responsabilitate cu privire la procedura de achiziţie a unui imobil aparţine comisiei de negociere.

Î: era necesar ca acea comisie de negociere să-şi stabilească un mod de lucru şi să stabilească mandate de reprezentareş R: în mod evident da. Trebuia stabilit de ordonatorul terţiar printr-un ordin de zi.

Î: comisia de negociere putea stabili nişte reguli cu privire la metodologia de achiziţieş R: toate aceste lucruri trebuie urmărite în demersurile de constituire a comisiei.

Î: cunoaşteţi că pentru plata imobilului a fost necesară modificarea poziţiei bugetareş R: nu cunosc şi nu îmi aduc aminte un asemenea detaliu.

La interpelarea instanţei, reprezentantul ordonatorului secundar (IGPR) nu avea drepturi consfinţite şi un drept de veto, ci era trimis ca o garanţie suplimentară pentru exactitatea şi corectitudinea actului de achiziţie.

Această situaţie nu este contrară cu împrejurarea în care membrii comisiei sau unii dintre aceştia au încălcat prevederile de desfăşurare a acestei achiziţii.

Surprinderea mea, este faptul că la toate achiziţiile făcute de MAI, nu numai cu privire la acest imobil ci cu privire la toate, au fost impuse o serie de măsuri de asigurare a legalităţii şi de monitorizare de către structurile specializate şi totuşi, constat că s-au putut petrece un derapaj, potrivit acuzaţiilor formulate în acest dosar.

Întrebări formulate de apărarea inc. L.:

Î: putea fi dată acea aprobare formală din partea ordonatorului principal de credite dacă nu era respectată procedura de achiziţie de către ordonatorul secundar şi terţiarş R: dacă nu era respectată procedura achiziţiei, ordonatorul secundar nu ar fi avut posibilitatea să le înainteze ordonatorului principal. Întreaga procedură era verificată, sub aspectul oportunităţii achiziţiei, adică dacă aceasta era necesară.

La acea dată în MAI existau peste 350 de ordonatori de credite.

Î: preţul final negociat de către comisie putea fi plătit de ordonatorul principal prin trezorerie direct ordonatorului terţiar fără să treacă prin filtrul ordonatorului secundarş R: Nu, pentru că ordonatorul secundar ne înainta preţul final negociat de către ordonatorul terţiar.

Întrebări formulate de apărarea inc. K.:

Î: după finalizarea şedinţei de negociere procesul-verbal întocmit era înaintat către MAI prin intermediul IGPR, de ceş R: toate comunicările pe o temă ca aceasta se făceau la nivelul ordonatorului principal prin intermediul ordonatorului secundar. Dacă s-a transmis un asemenea proces-verbal nu cunosc, deoarece importantă era suma ce urma a fi achitată.

Î: după semnarea procesului-verbal IGPR sau MAI puteau interveni, motivat, în finalizarea tranzacţieiş R: am înţeles întrebarea, dar acest răspuns poate fi dat doar de ordonatorul secundar.

Întrebări formulate de apărarea inc. G.:

Î: cum apreciaţi preţul de vânzare al imobilului achiziţionat de I.P.J. Suceavaş R: este imposibil să dau un răspuns satisfăcător la această întrebare. Fiecare act de achiziţie are particularitatea sa."

Martorul WWWW. a declarat următoarele:

"La interpelarea instanţei arăt că la momentul la care au avut loc negocierile şi cumpărare sediului I.P.J. Suceava avea funcţia de inspector general adjunct al IGPR, fiind responsabil pe ordinea publică. Menţin declaraţiile pe care le-am dat în faza de urmărire penală şi în faţa instanţei de fond. Singurul document semnat de mine a fost acea adresă prin care se comunica de către MAI inspectoratelor din ţară că banii ce au fost solicitaţi pentru investiţii au fost aprobaţi de ordonatorul principal de credite. Eu nu cunosc alte elemente despre această achiziţie deoarece nu intra în atribuţiile mele.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: lista de achiziţie de imobile aţi semnat-oş R: din câte îmi amintesc, am semnat doar adresa. nu îmi amintesc, întrucât se petrecea în anul 2006.

Întrebări formulate de apărarea inc. K.:

Î: în anul 2008 aţi avizat un raport întocmit de corpul de control din cadrul IGPR cu privire la legalitatea achiziţiei sediului poliţiei Mun. Suceavaş R: Nu îmi aduc aminte. Potrivit legislaţiei, comisia care a făcut negociere era suverană."

Martorul VVVV. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond. La momentul achiziţiei imobilului de către Poliţia Suceava eu aveam calitatea de inspector general adjunct alături de colegul meu dl chestor WWWW., în coordonarea mea se afla şi direcţia de logistică a IGPR.

În funcţia deţinută, atunci când inspectorul general lipsea din unitate, primeam pentru soluţionare, avizare sau aprobare diverse documente - corespondenţă. Cu acest prilej, nu mai reţin data, am primit şi liste de investiţii pentru care s-a aprobat finanţarea de către MAI. Ulterior, am aflat, în timpul urmăririi penale, că pe una dintre acele liste se afla şi cumpărarea unui sediu pentru Poliţia Mun. Suceava pentru care se aprobase finanţarea de către MAI.

Unităţile teritoriale înaintau propuneri pentru finanţare, sau pentru investiţii, către direcţia de logistică a IGPR care le centraliza şi le înainta, apoi, către MAI, pentru ca acesta în calitatea de ordonator principal de credite să aprobe finanţarea de investiţii. Dacă erau aprobate, pe acelaşi circuit, listele ajungeau la IGPR, iar noi transmiteau la toate unităţile care aveau aprobate investiţiile.

La interpelarea instanţei arăt că la nivelul IGPR exista un serviciu în cadrul direcţiei de logistică specializat în domeniul construcţiilor, cazarmare, care verifica realitatea propunerilor. Sumele care erau solicitate de unităţile teritoriale erau stabilite de către acestea. Existau cazuri în care astfel de propuneri erau transmise şi direct la MAI. Oricum, eu nu pot să dau foarte multe detalii tehnice, deoarece specializarea mea a fost de ofiţer de poliţie judiciară.

Desemnarea reprezentatului IGPR în comisia de negociere s-a realizat de directorul direcţiei de logistică.

Nu cunosc care era calitatea acestor reprezentanţi în cadrul comisiilor de negociere.

În legătură cu achiziţionarea sediul Poliţiei Suceava nu am cunoştinţă de alte detalii referitoare la modalitatea la care s-a stabilit preţul sau cum a decurs procedura de achiziţie deoarece nu am fost implicat.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: putea fi declanşată procedura de achiziţie dacă imobilul nu era prevăzut în lista de achiziţieş R: nu pot să dau un răspuns pentru că nu cunosc legislaţia în materie.

Î: aţi discutat cu L. legat de achiziţionarea imobiluluiş R: nu, nu m-a sunat nimeni, nu am discutat cu nimeni despre acest subiect."

Martorul EEEEE. a declarat următoarele:

"Menţin declaraţiile date anterior la procuror şi în faţa instanţei de fond. În perioada 2005 - 2010 am ocupat funcţia de Director General al Direcţiei Financiare a MAI, iar în perioada 2005 - 2008 ministrul de interne a fost dl SSSSSS.. În acea perioadă exista la nivelul ministerului acţiuni de revendicare a unui număr de peste 180 imobile. La acea dată, în anul 2006 - 2007 există un număr de circa 360 de ordonatori de credite, toate unităţile MAI.

La nivel central aveam o singură problemă, de a face rost de fonduri, pentru a asigura imobilele necesare desfăşurării activităţii administrative a ministerului. Astfel, o dată cu aprobarea bugetului, bugetul se împărţea pe ordonatorii secundari, respectiv pe cei terţiar din finanţarea directă. Ordonatorii secundari, în speţă IGPR analiza priorităţile în limita bugetului aprobat. În cazul de faţă, la investiţii, s-au făcut listele de investiţie de către IGPR, s-au aprobat şi s-au înaintat la Direcţia Generală de logistică din MAI, iar aceasta a centralizat din toate armele (Poliţie, jandarmi, pompieri, etc) şi a stabilit listele finale, ce au fost înainte ordonatorului principal de credite, Ministrul, care a delegat, pentru o perioadă atribuţiile, dl general BBBBB..

După aprobarea listelor de către ordonatorul principal de credite acestea au fost trimise pe cale ierarhică ordonatorilor secundari şi terţiari. Aceştia din urmă au numit comisiile de negociere, în vederea achiziţiei imobilelor. Aceasta a fost situaţia şi la Suceava şi aşa se petrece şi în prezent. După finalizarea operaţiunilor de negociere, ordonatorii terţiari comunicau ordonatorilor secundari suma pentru care a fost adjudecat imobilul, iar aceştia ajungeau pe cale ierarhică până la Minister în vederea aprobării. Dacă existau fondurile necesare, acestea se aprobau imediat, sau în două sau trei tranşe. La nivel central nu exista posibilitatea verificării sumelor cu care au fost cumpărate imobilele.

La interpelarea instanţei, arăt că la data respectivă, la lipsa de imobile, era imposibil să stabilim noi la nivel central sumele imobilelor respective. În teritoriu exista un şef de inspectorat şi o comisie, care cunoşteau preţurile zonei. Răspunderea a ordonatorului terţiar care stabileşte comisia de negociere. Consider că la nivelul ordonatorului principal nu ar fi fost corect să se intervină asupra preţului negociat de ordonatorii secundari, care aveau responsabilitatea. Aşa se întâmplă şi în prezent. În acea perioadă din dispoziţia ministrului de interne s-a descentralizat responsabilitatea luării deciziei către ordonatorii terţiari; nu mă refer la imobile, legea bugetului prevedea că ministerul trebuia să înainteze la ministerul finanţelor publice lista investiţiilor pe tot ministerul, în limita bugetului aprobat.

Iniţial se făcea proiectul de buget, care se trimitea la finanţe, se stabilea de către ministerul finanţelor suma repartizată MAI, în acea limită trimiteam din nou propunerile, care se treceau pe o listă finală ce se înainta Guvernului şi apoi spre aprobare la Parlament.

La interpelarea instanţei arăt următoarele: iniţial ordonatorul terţiar comunica intenţia sa de achiziţie a unui imobil şi preţul estimat. Acesta era înaintat, cum am explicat, ierarhic şi primea aprobare. Se punea la dispoziţia ordonatorului terţiar o sumă de bani, care să-i permită declanşarea procedurilor de achiziţie. Dacă nu se punea la dispoziţie această sumă de bani nu se putea constitui comisia de negociere. După acest moment se comunica rezultatul, preţul stabilit în cadrul negocierilor. Suma aprobată în bugetul de stat pentru MAI la acest capitol nu putea şi nu a fost depăşită, fiind stabilită prin legea bugetului şi ar fi fost observată de către Curtea de Conturi. Suma rezultată din negociere putea fi mai mică sau mai mare decât suma comunicată iniţial.

În mod concret, cu privire la achiziţia de la Suceava, nu cunosc personal aspecte, deoarece nu am avut tangenţe cu această operaţiune, cum de altfel nu am avut nici cu altă achiziţie, nefiind, prin fişa postului, responsabil de această procedură.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public: La interpelarea procurorului, care mi-a pus la dispoziţie declaraţia olografă de martor din data de 4 martie 2013 arăt că nu există nicio diferenţă între ce am declarat atunci şi ce am declarat astăzi. Îmi menţin în totalitate cele ce le-am scris şi le-am relatat în anul 2013, aşa cum am arătat consider că nu există nicio diferenţă între cele două declaraţii.

Î: în momentul demarării procedurii de achiziţie trebuia să există o sumă de bani alocatăş R: suma de bani alocată rezultă din lista de investiţii. În lipsa acestei liste de investiţii nu se poate începe procedura de achiziţie.

Achiziţia unui imobil trebuie prevăzută pe lista de investiţie. Precizez că pe lista de investiţie existau două rubrici dintre care una se refera la avans. Reiterez toate celelalte precizări în legătură cu achiziţia aşa cum le-am precizat încă din anul 2013. Aşadar, la momentul semnării contractului nu trebuia să existe întreaga sumă (preţul total) în buget, ordonatorul terţiar fiind obligat să ceară acordul ordonatorului principal cu privire la perioada de punere la dispoziţie a sumelor.

Procedura de achiziţie nu putea fi demarată dacă imobilul nu era trecut pe lista de investiţii care era trimisă la MAI prin IGPR şi menţionată în legea bugetului.

Î: inculpaţii L. şi K. aveau obligaţia să respecte dispoziţia de încadrare bugetarăş R: da, obligatoriu, iar cei care verificau erau cei de la Curtea de Conturi Suceava.

Întrebări formulate de apărarea inc. K.:

Î: cine a aprobat plata contractului de vânzare-cumpărareş R: comisa de negociere a făcut procesul-verbal, iar ordonatorul secundar -IGPR a aprobat, s-a făcut raportul şi s-a dat drumul la bani. Plata s-a făcut de ordonatorul principal.

La interpelarea instanţei, arăt că în cadrul MAI exista un controlor delegat al Ministerului de Finanţe care aviza orice deschidere finanţare peste o anumită sumă."

Martorul XXX. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior în cauză. Aş putea face anumite precizări. Referitor la imobilul în care funcţionează sediul Poliţiei Suceava, arăt că cele 136 de facturi despre care se afirmă în rechizitoriu că sunt fictive, acestea au fost înregistrate, s-au făcut verificări încrucişate şi la furnizorii de facturi şi la cei care le-am înregistrat, dar pe aceeaşi adresă mai aveam un centru comercial ce aparţinea aceleiaşi firme şi poate că descărcarea de gestiune s-a făcut eronat, dar în cadrul aceleiaşi firme. TVA şi impozitul pe profit sunt determinate de volumul de activitate al agentului economic şi nu de numărul de imobile din patrimoniul acestuia. dacă s-au făcut înregistrări eronate, acestea nu au produs consecinţe fiscale.

La interpelarea instanţei, arăt că ceea ce s-a menţionat în facturi a fost achiziţionat şi plătit. Majoritatea facturilor cu valori mari şi foarte mari au fost achitate prin OP-uri, şi cele cu valoare mai mică, în numerar.

Noi, ca şi agent economic, am încercat să obţinem un preţ cât mai mare. Preţul la care am vândut imobilul, consider că era preţul pieţei, respectiv în 2006, l-am vândut cu circa 2 milioane euro, imobilul având o suprafaţă de 2.270 mp.

A avut loc o şedinţă de negociere, la care au participat reprezentanţi ai Poliţiei din Suceava, cât şi un reprezentant de la IGPR. Am participat şi eu la această negociere, şi am spus că nu sunt de acord să vând fără TVA, deoarece firma mea plăteşte TVA. De aceea, preţul s-a negociat la suma respectivă + TVA. Atunci când m-am referit la preţul de piaţă, m-am referit la preţul fără TVA, deoarece TVA-ul îl încasează statul.

Până să vând imobilul, am efectuat lucrări de îmbunătăţire, respectiv schimbat geamuri, uşi. Prima dată când l-am închiriat unităţii de parchet imobilul era în stare de funcţionare.

În contractul de vânzare-cumpărare, înainte de a se muta în sediu, am avut anumite cerinţe de reamenajare, respectiv recompartimentare a imobilului. Toate acestea sunt menţionate în anexa la contractul de vânzare-cumpărare. Toate lucrările au fost efectuate pe cheltuiala firmei noastre.

Cred că la momentul la care s-a negociat preţul de vânzare, cu comisia despre care am făcut vorbire, Ministerul Public mai funcţiona în clădirea respectivă.

La interpelarea instanţei, arăt că pentru stabilirea preţului am discutat între noi asociaţii şi am stabilit că nu putem accepta o sumă mai mică de 10.000.000 RON, având în vedere că noi deja aveam negociată o chirie în jur de 10.000 dolari/lună pe care ne-o plătea Ministerul Public. Acesta a fost argumentul pentru care am optat către suma respectivă. Preţul pieţei era de 2000 - 3000 euro/mp construit, preţul pieţei în anul 2006. Eu personal nu cunosc despre existenţa niciunei evaluări.

La interpelarea instanţei arăt că este adevărat că am aflat, înainte de vânzare, cred, că asociatul meu G. a solicitat opinia unui evaluator cu privire la preţul clădirii. A fost o discuţie despre existenţa unei evaluări a băncii şi atunci cred că am aflat şi despre evaluarea noastră. La stabilirea preţului în negocierea cu reprezentanţii Poliţiei nu am folosit ca argument o asemenea evaluare.

Evaluarea băncii acoperea un risc de creditare. Nouă ne-a convenit evaluarea mai mică pentru că plăteam mai puţine taxe la notar, iar valoarea creditului a fost acordată în raport de această evaluare.

Este normală existenţa unei diferenţe atât de mare între evaluarea băncii şi cea a noastră, deoarece băncile încearcă să-şi acopere riscurile.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: materialele de construcţie care au fost precizate în acele 136 de facturi au fost achiziţionate de la firmele în care dvs. aveaţi vreo calitate de administrator sau asociatş R: este adevărat că S.C. TTTTTT. şi S.C. U. am fost asociat chiar cu G., în cea din urmă, şi aceste firme figurează că furnizori de materiale de construcţii în unele din cele 136 de facturi.

Î: de ce s-au emis acele facturi fiscale dacă nu s-au realizat acele îmbunătăţiri la sediul Poliţiei Suceava, deoarece sun cantităţi de gresie şi faianţă mai mari decât suprafaţa imobilului şi căzi de baie şi alte materiale care nu sunt montate în imobilş R: sunt facturi ce au fost prinse în descărcări de gestiune greşită.

Î: în perioada aprilie - octombrie 2006, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, s-au efectuat lucrări la imobilul vândut Poliţieiş R: nu, aşa cum am arătat. Preţul nu s-a ridicat datorită acestor 136 de facturi.

Î: care este motivul pentru care aceste facturi au avut loc la evaluarea imobiluluiş R: evaluarea a avut loc în luna august. Atunci,din cele 136 de facturi, evaluatorul nu putea să aibă la dispoziţie decât 10 facturi, emise la momentul evaluării, restul sunt emise ulterior."

- La termenul din data 18 octombrie 2017 de a fost audiată martora XXXX.:

"Menţin declaraţiile anterioare, acestea corespund adevărului. Întrebările la acel moment vizau listele de investiţii. Una din întrebări se referea la faptul dacă pot fi efectuate părţi fără acoperire în listă de investiţii.

Obiectivele de investiţii, atât cele noi, cele în continuare cât şi achiziţiile de bunuri, inclusiv de imobile sunt cuprinse în liste de investiţii nominal şi cu valoare, listă de investiţii anexă la Legea bugetului pe anul respectiv. Ele sunt aprobate de ordonatorul principal de credite cu avizul structurii financiar-contabile (contabil şef, director) şi a structurii de specialitate logistică. Sunt comunicate, după aprobarea bugetului, ordonatorului secundar de credite, în aceeaşi structură (obiective şi valoare), urmând ca acesta să facă repartizarea ordonatorilor terţiari de credite.

Comunicarea bugetului împreună cu lista de investiţii permite ordonatorului de credite semnarea angajamentului legal, gen contract în limita sumelor aprobate.

După ce se semnează contractul conform clauzelor contractuale pot fi solicitate fondurile pentru plată.

În prezent sunt adjunct al Inspectorului General al Poliţiei Române. La momentul audierilor în faza de urmărire penală eram Directorul Direcţiei Financiare în cadrul IGPR.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public.:

Î: reprezentanţii IPJ Suceava erau obligaţi să respectele prevederile bugetare alocate şi aprobate pentru achiziţia sediului de Poliţie a Mun. Suceavaş R: aveau obligaţia să respecte comunicările pe liniile de buget, obligaţie dată prin Legea Finanţelor Publice, nr. 500/2002 (art. 22) cu modificările şi completările ulterioare.

Î: în condiţiile în care nu aţi semnat niciun proiect de listă pentru achiziţionarea imobilului sediului poliţiei Suceava putea fi demarată procedura de achiziţie şi încheiat contractul de vânzare-cumpărareş R: nu.

La interpelarea instanţei arăt că în cauză au fost sume care au fost prinse în listă pe sediul de la Câmpulung Moldovenesc. Erau două obiective - sediul Poliţiei Mun. Suceava şi sediul Poliţiei Câmpulung Moldovenesc. Prima listă, care a fost aprobată în anul 2006 - pe data de 14 iunie 2006 a fost pentru imobilul Poliţiei Mun. Câmpulung Moldovenesc, cu aprobare de 2 milioane RON. Pe data de 10 august 2006 o altă listă cu achiziţii de imobile, unde pe lângă sediul poliţiei Mun. Câmpulung Moldovenesc cu suma de 2 mil. apare şi Poliţia Mun. Suceava cu 1.500.000 RON. Următoare aprobare din 12 octombrie 2006 - unde există cele două obiective de investiţii - Poliţia Mun. Suceava cu suma de 2.529.000 RON şi Poliţia Mun. Câmpulung Moldovenesc cu suma de 10.528.810 RON. Următoarea aprobare a avut loc pe data de 30 noiembrie 2006 - practic aici se reglează sumele pe cele două obiective de investiţii - Câmpulung Moldovenesc 2.529.000 RON şi pentru Suceava. 11.950.000 RON. Până la sfârşitul anului mai este o listă de investiţii din 28 decembrie 2006 unde pe Poliţia Mun. Câmpulung Moldovenesc este aprobată suma de 2.520.170 RON, iar pentru Poliţia Mun. Suceava - 11.949.328 RON.

Î: în condiţiile în care imobilul pentru sediul Poliţiei Suceava nu era inclus pe lista de achiziţie şi nu erau asigurate fondurile necesare apreciaţi asupra posibilităţii demarării procedurii de achiziţiiş R: la momentul primei liste de investiţii din luna iunie - nu.

Dacă este să mă raportez la momentul lunii august investiţiile puteau fi în limita de 1.500.000 RON, cât exista aprobare în buget.

Întrebări formulate de apărarea inc. L.:

Î: cine dintre ordonatorii de credite întocmea listele de investiţii şi cine le putea modificaş R: listele de investiţii se modifică la nivelul ordonatorului principal de credite, la propunerea unităţilor subordonate.

Î: la momentul anului 2006 dvs. de la care dintre ordonatorii de credite aţi primit listele de investiţiiş R: de la ordonatorul principal de credite.

Î: la nivelul anului 2006 în legătură cu achiziţionarea acestui sediu au exista depăşiri de cheltuieli bugetareş R: la finalul anului 2006 - nu; s-a reglat, astfel cum am spus, pe ultima listă.

Î: reglarea respectiv modificarea ultimei liste de investiţii putea fi realizată fără aprobarea ordonatorului principal şi secundar de crediteş R: nu."

- La termenul din data de 19 octombrie 2017 au fost audiaţi martorii ZZZZ., GGGGG., VV., EEE., DDDDD., HHHHH. şi AAAAA..

Martorul ZZZZ. a declarat că:

"Declaraţiile date anterior corespund adevărului; le menţin. În declaraţiile pe care le-am dat au vizat doar partea de metodologie. În perioada septembrie - decembrie nu am fost la serviciu fiind în procedura de pensionare. Anterior acestei perioade am fost şef Serviciu buget contabilitate.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: putea fi demarată procedura de achiziţie în condiţiile în care investiţia respectivă nu era aprobată pe lista de investiţiiş R: dacă nu era aprobată pe lista de investiţii, nu era prevăzut în buget şi nu se putea demara procedura de achiziţie.

Î: în raport de dispoziţiile art. 4 din Legea Finanţelor, putea fi angajată o plată dacă nu existau banii în bugetş R: nu se putea.

Î: se putea semna un contract de vânzare-cumpărare dacă nu existau bani în buget şi nu era aprobată suma respectivă din contractş R: dacă nu era lista de investiţii şi nu era aprobată prin buget suma respectivă nu puteau să înceapă procedurile de achiziţie care în final se materializau într-un contract. Deci, contractul nu putea fi semnat.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.:

Î: lista iniţială de achiziţii se putea fi modificată ulterior până la momentul existenţei sumei de bani în trezorerie pentru achiziţionarea imobiluluiş R: lista de investiţii porneşte iniţial cu sume care dau dreptul la începerea procedurilor, care constau inclusiv în evaluări ale imobilelor care se vor a fi achiziţionate. După evaluare se stabileşte valoarea care trebuie cuprinsă în lista de investiţii, urmând ca după aceea să se procedeze la negocieri.

Întrebări formulate de apărarea inc. K., av. TT.:

Î: cu alte cuvinte, putea exista o listă de investiţii aprobată ca avans din preţul imobilului urmând ca ulterior să fie aprobată şi diferenţa de preţş R: după câte cunosc, nu se dau avansuri la achiziţii, ci numai la lucrări de construcţii montaj. De obicei nu se procedează. Legea nu interzicea însă acest mod de plată. În condiţiile acestea ar fi trebuit să fie o achiziţie multianuală - numai în aceste condiţii se putea da un avans, urmând ca diferenţa să fie cuprinse în listele de achiziţii în bugetul anului următor.

Interpelarea instanţei:

Î: la momentul declanşării procedurii de negociere, ce sumă se putea negociaş R: suma de negociere se învârte în jurul sumei stabilită de evaluator. dacă nu este în contabilitate această sumă, se ia suma stabilită de evaluator, justă din piaţă. În mod normal, legea spune că fiecare imobil trebuie reevaluat în contabilitate la trei ani. Această reevaluare are loc prin experţi ANEVAR.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: acea comisie de negociere pentru stabilirea preţului imobilului are loc înainte sau după aprobarea listei de investiţiiş R: după aprobarea listei, trebuie să am lista aprobată. Negocierea nu poate începe în luna februarie, dacă lista va fi aprobată ulterior.

Î: când încep negocierile pentru achiziţionarea imobilului trebuie să mă raportez la suma din lista de investiţii, sau aceea este orientativăş R: când se aprobă lista, aceasta cuprinde evaluarea dată de expertul evaluator. aceasta este suma de la care porneşte negocierea, în plus sau în minus.

Î: dacă aveam aprobată pe lista de achiziţie suma de 1.500.000 puteam negocia anterior aprobării listei achiziţia pentru suma de zece ori mai mareş R: suma care s-a prins iniţial în listă este aceea care dă dreptul să se facă studiul cu privire la posibilitatea achiziţionării de imobil, închiriere de imobil, construcţie de imobil. Se face un studiu să se vadă ce este mai economic, urmând ca dacă s-a hotărât achiziţia să se facă expertiza de evaluare.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.:

Î: dacă o comisie de negociere stabileşte o sumă mai mare decât cea prevăzută în lista de achiziţii, cum trebuie să procedeze ordonatorul terţiar de crediteş R: ordonatorul terţiar credite transmite către ordonatorul secundar de credite rezultatul negocierii cu raport justificativ în spate pentru modificarea listei de investiţii şi a bugetului, urmând ca ordonatorul secundar de credite, dacă este de acord cu aceste modificări, să le transmită ordonatorului principal de credite pentru aprobare.

Întrebări formulate de Ministerul Public:Î: Se putea încheia contractul de vânzare - cumpărare pentru o sumă care nu era încă aprobatăş R: contractul este rezultatul unei negocieri. El putea fi semnat sub rezerva cuprinderii sumei în buget. Dacă nu era cuprinsă contractul nu-şi putea produce efecte.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.: Î:dacă ordonatorul principal considera că imobilul solicitat este oportun, necesar şi investiţia este economică, o putea include într-o rectificare bugetară, cu sau fără sesizarea ordonatorului secundarş R: ordonatorul principal de credite deja prinsese în liste şi buget investiţia. Prin rectificarea nu se poate modifica decât valoarea investiţiei sau eliminarea acesteia din listă. Ca să cunoască valoarea trebuia să primească informaţiile de la cel care a efectuat operaţiunea, respectiv ordonatorul terţiar de credite."

Martorul GGGGG. a declarat următoarele:

"Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului; nu am de făcut completări ori rectificări. La nivelul anului 2006 eram Director al Direcţiei de Logistică. Am declarat că asiguram managementul logistic al Poliţiei Române ce includea partea de administrare a patrimoniului imobiliar, managementul acestei părţi, şi partea de investiţii. La acea dată eram reprezentantul structurii tehnice a ordonatorului secundar de credite şi în conformitate cu prevederile legale desfăşuram activităţi inclusiv pe linia investiţiilor şi fondurilor financiare - cheltuieli de capital, în care sunt incluse şi achiziţiile de imobile. Practic, eram veriga de legătură dintre ordonatorul principal şi ordonatorii terţiar pe acest domeniu. În perioada respectivă, datorită deficitului spaţiului de lucru la nivelul Poliţiei Române, s-au făcut mai multe achiziţii de imobile la nivelul mai multor IPJ- uri printre care şi IPJ Suceava. Aceste achiziţii se făceau în baza unor rapoarte ale IPJ- urilor în cauză, care aveau deficite de spaţii de lucru şi noi, în funcţie de bugetul alocat de Minister, încercam să asigurăm aceste fonduri.

Am menţionat şi anterior că în conformitate cu Legea nr. 500/2002, art. 22 - 24, răspunderea modului în care se cheltuie aceste fonduri revine în totalitate ordonatorului de credite care deţin fondurile respective, în cauză ordonatorii terţiari. În calitate de director semnat împreună cu reprezentanţii Direcţiei Financiare din IGP şi cu inspectorul general care avea calitatea de ordonator secundar, semnam toţi trei aceste liste de investiţii prin care se asigura transferul banilor din bugetul ordonatorului principal şi secundar în bugetul ordonatorului terţiar de credite. Achiziţia se făcea la nivelul ordonatorul terţiar şi în mod normal trebuia să aibă loc la momentul la care aveau aceste fonduri, iar răspunderea cheltuirii acesteia le revenea în totalitate.

Îmi amintesc că am mai fost întrebat de un avocat al apărării, dacă şi de ce am avut un membru în comisia de evaluare a ofertei şi de achiziţie a acestor imobile (Suceava şi Câmpulung Moldovenesc) şi am răspuns şi susţin şi acum că am avut un subordonat specialist pe partea de cadastru - cms şef PP., pe care l-am nominalizat în această comisie având în vedere că direcţia de logistică avea competenţă naţională şi asigura sprijinul structurilor subordonate cu specialişti în domeniul tehnic. În speţă, specializat pe cadastrul îl aveam pe dl PP. şi întrucât la nivelul jud. Suceava nu exista un astfel de specialist şi au solicitat un membru în comisie am considerat utilă nominalizarea dl PP. în acest sens. Nu mi-au fost adus, a acea dată, a cunoştinţă că ar exista proleme. În orice caz, dacă erau probleme, ofiţerul era obligat să facă un raport scris cu acestea; din câte îmi amintesc nu au existat un raport sau discuţii cu privire la această achiziţie.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: putea fi demarată o achiziţie dacă aceasta nu era prevăzută şi aprobată pe lista de achiziţiiş R: nu. Se putea face nişte evaluări, să se caute oferte, dar în nici un caz să demareze în mod oficial o achiziţie şi să semneze un contract fără să aibă asigurată finanţarea. Finanţarea reprezenta atât lista de investiţii care trecea pe la Direcţia de Logistică, cât şi lista de buget care venea de la Direcţia Financiară de la IGPR.

Î: Putea să se constituie acea comisie de evaluare şi negociere dacă nu era aprobată încă achiziţia pe lista de achiziţiiş R: nu îmi aduc aminte exact ce titulatură a avut acea comisie. Eu ştiu că am trimis un om să evalueze nişte oferte de imobile, însă semnarea contractului nu se putea face fără bani.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.:

Î: cunoaşteţi dacă sumele alocate pentru IPJ Suceava pe lista de investiţii din octombrie 2006 au fost inversate în sensul că pentru imobilul poliţiei Câmpulung Moldovenesc a fost atribuit suma de 10.528.810 RON în timp ce pentru imobilul din Suceava a fost consemnată suma de 2.529.000 RONş R: nu cunosc cu exactitate, au trecut 11 ani. Astfel de liste semnez şi în prezent cu miile. Am auzit despre această situaţie, respectiv că s-a greşit fiind vorba despre o eroare materiale, despre o inversare a cifrelor, însă aceste lucruri se pot verifica uşor din documente care vorbesc mai clar. Ţin să subliniez că existenţa a două documente care ajungeau de la ordonatorul secundar la ordonatorul terţiar, respectiv lista de investiţii cu fila de buget are rolul tocmai de a depista şi preîntâmpina unele probleme datorită erorilor materiale. Volumul de muncă la nivelul IGPR, unde există aproximativ 45 de ordonatori terţiari de credite poate constitui o justificare pentru astfel de cazuri, în opinia mea.

Î: ulterior lunii octombrie 2006 şi până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din noiembrie 2006, putea fi modificată/reconfigurată această listă de investiţii şi în ce condiţiiş R: teoretic se putea corecta dacă se ştia la data respectivă. În orice caz, nu cred că această eroare materială generează problema în discuţie.

Întrebări formulate de apărarea inc. K., av. TT.:

Î: puteau fi modificate listele de investiţii fără înştiinţarea, în prealabil şi obţinerea aprobării din partea eşalonului superiorş R: puteau fi modificate doar de către cei care le-au avizat şi aprobat iniţial, dacă s-ar fi cunoscut acea eroare materială. Listele vin într-o formă de la minister şi noi o dăm mai departe, practic, în aceeaşi formă.

Î: care dintre ordonatorii de credite aprecia cu privire la necesitatea achiziţionării unui imobil şi pretabilitatea acestuia la munca de poliţieş R: pretabilitate -nu lucrăm cu o astfel de noţiune. Lucrurile se desfăşoară şi acum tot în baza aceleiaşi legislaţii, Legea nr. 500/2002, prin care ordonatorii terţiari de credite, în baza nevoilor proprii ale situaţiei operative, solicită diverse fonduri financiare pentru servicii, bunuri, şi alte asemenea. La nivelul ordonatorilor superiori de credite -secundari, principali, se centralizează aceste nevoi şi în funcţie de buget se asigură finanţarea. Bineînţeles, că nevoile şi necesitatea este sunt de cele mai multe ori superioare faţă de sumele alocate. Însă în cazul din speţă, aşa cum spuneam, a existat o decizie la nivelul IGPR de a asigura condiţii de muncă optimă pentru poliţişti, sens în care s-au asigurat fonduri pentru achiziţia de imobile.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.:

Î: numitul PP., persoana care primise mandat din partea ordonatorului secundar de credite în cadrul comisiei de negocieri a preţului, v-a adus la cunoştinţă despre rezultatul final al negocierilor, al preţului imobiluluiş R: comisarul PP. a făcut parte din comise ca specialist tehnic-cadastru şi din câte cunosc nu a avut mandat pe partea de negociere, de stabilire a preţului, etc. Nu intrau în atribuţiile acestuia.

Nu îmi amintesc dacă mi-a comunicat rezultatul final al negocierilor, dar aşa cum am arătat, dacă ar fi existat probleme trebuia să întocmească un raport. Nu mi-a adus la cunoştinţă un raport prin care să îmi semnaleze probleme legate de valoarea acestui imobil.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: dacă lista de achiziţii finală a fost aprobată la data de 7 noiembrie 2006, contractul de vânzare cumpărare putea fi încheiat anterior sau ulterior acestei dateş R: lista finală se face după ce s-a negociat şi stabilit preţul final, iar contractul ar trebui semnat înaintea ultimei liste, pentru a se putea închide bugetul.

Î: chiar dacă nu existau bani în bugetş R: am răspuns la această întrebare, dacă nu existau bani nu se putea încheia contractul."

Martorul VV. a declarat că:

"menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului în măsura în care la acea vreme mi-am amintit şi am recepţionat. În luna iunie 2005 am fost numit în funcţia de consilier juridic stagiar, singura funcţie care gestiona activitatea juridică a IPJ. La vremea respectivă, din câte îmi aduc aminte, probabil am relatat şi în cele două faze anterioare în cauză, existau între 700 şi 1000 de dosare în instanţe, în care IPJ era parte. Pe lângă toate acestea dispoziţiile de cadre şi formalităţile pe linie logistică erau avizate de mine. În dimineaţa acelei zile în care s-au organizat negocierile sau întru-un timp foarte scurt,am fost anunţat de cabinet că voi face parte dintr-o comise pentru achiziţionarea unui imobil. Timpul a fost scurt, m-am informat cu privire la faptul că astfel de imobile sunt exceptate de la legea achiziţiilor publice, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 3 din actul normativ în domeniul achiziţiilor.

M-am deplasat la sediul în care Poliţia îşi desfăşoară activitatea în prezent, şi am fost informat că participă un specialist din cadrul IGPR, care de fapt, a şi luat cuvântul mai mult în şedinţa respectivă, după ce, în prealabil, s-au prezentat cele două expertize ANEVAR. S-a pus în discuţie preţul, o expertiză era cu o sumă mai mare, iar una cu o sumă mai mică, dar nu mai reţin exact cât. Am spus că la vremea respectivă eram în căutarea unei locuinţe şi preţul era între 1000 - 1100 euro/mp. Am spus celor de specialitate să facă un calcul, însă s-a trecut cu uşurinţă peste aceasta, invocându-se chiar o oarecare grabă. La vremea respectivă am înţeles acea grabă pe motivul că specialistul de la IGPR trebuia să plece la Bucureşti după ce negocia două imobile.

La interpelarea instanţei arăt că nu eram competent să dezleg calculele făcute de experţi, însă am vrut să fac o referinţă la imobile similare din zonă.

Nu am cunoscut conţinut dispoziţiei numirii mele în acea comisie, dar din comisie făceau parte expertul de la Bucureşti, se mai aflau domnii L. şi K. şi cu toţii au luat cuvântul, pe rând, cu privire la această achiziţie.

Pe lângă toate acestea vreau să arăt că negocierile avansau apropriindu-se de final, iar dl L. se consulta prin telefon cu cineva de la Bucureşti pentru suma la care s-a ajuns. S-a ajuns la suma negociată, s-a întocmit procesul-verbal de negociere, după care intervenţia mea a fost atunci când instituţiile centrale mi-au reproşat că imobilul trebuia cumpărat în numele statului român, administrat de Ministerul de Interne, în folosinţa IPJ, după cum în final a fost şi intabulat.

Pe aspectul preţului nu am putut să mă pronunţ. IGPR în această privinţă a specificat că juristul nu poate răspunde pentru chestiuni tehnice sau financiare.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: aţi cunoscut faptul că la momentul demarării procedurii de achiziţie imobilul din str. Universităţii nu se afla aprobat pe lista de achiziţie pe anul 2006ş R: mi s-a spus că a fost în planul de achiziţii şi că banii s-ar fi obţinut în ultima parte a anului anterior şi trebuiau cheltuiţi.

Î: dvs. aţi semnat contractul de vânzare-cumpărare, aţi cunoscut că nu existau bani în buget la acel momentş R: eu am cunoscut că sunt bani în buget, din ceea ce se vorbea la Bucureşti. În actele financiare nu m-am uitat pentru că exista un contabil, care trebuia să studieze acest aspect.

Î: aţi luat la cunoştinţă despre rapoartele de evaluareş R: m-am uitat în rapoartele de evaluare, însă am sesizat foarte multe formule şi calcule şi am spus că nu mă pricep şi există specialişti care se puteau pronunţa cu privire la această evaluare.

Î: aţi cunoscut că la data evaluării pentru imobilul respectiv exista o ipotecă de gr. V. ş R: nu.

Î: dvs. ce atribuiţii aţi avut în acea comisieş R: iniţial am înţeles că inspectorul şef m-a cooptat pentru câteva aspecte juridice ce se puteau ivi. Spre exemplu am redactat împreună cu notarul contractul, am verificat parcelele, am semnat la sfârşit.

Î: potrivit Legii Finanţelor Publice se putea angaja o cheltuială dacă nu aveai bani în bugetş R: nu. Din păcate în practică în multe situaţii se procedează astfel, pentru că sunt bani rămaşi la sfârşitul anului, se anunţă în judeţe, care procedează la achiziţii.

Î: dacă sunt bani rămaşi la buget şi au o destinaţie, pot fi folosiţi pentru alte destinaţiiş R: nu. Probabil în situaţii de urgenţă, cu aprobarea ordonatorului superior de credite."

Martora EEE. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior în cauză, corespund adevărului şi nu am de făcut rectificări. În anul 2006 eram ofiţer la Serviciul Financiar fără funcţie de conducere. Nu am făcut parte din comisia de negociere, nu aveam avize de control financiar-preventiv şi ca atribuţii de serviciu aveam evidenţa bunurilor mobile şi imobile în vederea realizării execuţiei bugetare.

Nu am participat în procedura de achiziţie a imobilului pentru sediul Poliţiei mun. Suceava.

Întrebări formulate de Ministerul Public: Î: se putea încheia un contract de achiziţie dacă nu existau bani în bugetş R: nu.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.: Î: la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare existau fondurile necesare şi aprobările e din partea eşaloanelor superioareş R: nu am datele necesare să ofer un răspuns.

Martorul DDDDD. a declarat următoarele:

"Menţin declaraţiile date anterior în cauză, corespund adevărului şi nu am de făcut rectificări. La momentul la care s-a întâmplat fapta eram director adjunct sau director general în cadrul Direcţiei Generale de Logistică. La nivelul acestei direcţii generale funcţiona un comitet tehnico-economic format din specialişti din absolut toate inspectoratele generale, comandamente şi unităţi independente. Acest comitet analiza dosarul cu documentele prezentate de către Inspectoratul General al Poliţiei sau alte unităţi din cadrul Ministerului. În urma analizei existenţei documentelor solicitările respective erau supuse aprobării prin vot al comitetului tehnico-economic.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: în baza art. 4 din Legea Finanţelor Publice se putea angaja o cheltuială bugetară dacă nu existau banii necesari în bugetş R: nu era de domeniul Direcţiei Generale de Logistică aceste aprobări, această chestiune era apanajul Direcţiei Financiare.

Î: putea fi demarată procedura de achiziţie dacă această investiţie nu era aprobată pe lista de investiţiiş R: conform legilor existente nu se putea demara.

Î: Dvs. aţi fost implicat în aprobarea listelor de achiziţii pentru sediul Poliţiei Mun. Suceavaş R; nu. Nu ştiam, la Comitetul tehnico-economic veneau sute de aprobări şi nici nu ştiam despre ce sediu este vorba.

Î: aţi purtat discuţii cu cei doi inculpaţi - L. şi K. legat de achiziţia acestui imobil, v-au consultatş R: Nu. Cel puţin pe L. nu l-am văzut vreodată în alte situaţii. Pe cel de-al doilea l-am văzut la nişte şedinţe de la Minister.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.:

Î: dvs, pe funcţia pe care o îndeplineaţi în 2006 în cadrul Direcţiei de Logistică, aveaţi atribuţii în domeniul achiziţiei de imobileş R: Nu. "

Martorul HHHHH. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului. La nivelul anului 2006 eram Director Financiar în cadrul IGPR. La începutul fiecărui an, odată cu aprobarea bugetului, se comunică şi listele de investiţii. Aceste liste de investiţii le comunicăm mai departe ordonatorilor terţiari de credite din subordine împreună cu bugetul aprobat. Ulterior, în unităţile respective procedează la operaţiunile de achiziţie prin diferite forme. Când aceste achiziţii sunt finalizate se solicită lunar deschideri de credite, conform cifrelor aprobate prin buget şi listele de investiţii. În legătură cu achiziţionarea imobilului ce constituie sediul Poliţiei Suceava nu cunosc amănunte legate de negociere, însă cu privire la existenţa sumelor în buget arăt că nu putea fi încheiat contractul decât dacă existau sumele aprobate prin buget. Pentru acest imobil au existat sumele aprobate.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: vă menţineţi afirmaţia din cuprinsul declaraţiei din data de 11 martie 2013, dup vol. 4, data în faza de urmărire penală:

"consider că la data de 2 noiembrie 2006 reprezentanţii IPJ Suceava nu puteau angaja financiar IPJ Suceava cu suma 11.900.000 RON întrucât conform listei MAI …din 12 octombrie pentru finanţarea imobilului Poliţiei Suceava era aprobată doar suma de 2.529.000 RON"ş R: îmi menţin această afirmaţie, cu specificarea că s-a greşit lista de către Minister. Au fost două cifre inversate, ce vizau două obiective de investiţii separate - una de la Suceava şi una de la Câmpulung Moldovenesc.

Î: în această situaţie contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din Suceava trebuia semnat când existau bani în buget sau înainteş R: dacă ai bugetul aprobat poţi să închei contractul, însă dacă nu ai bani nu poţi plăti preţul.

Î: în condiţiile în care Legea finanţelor publice precizează că nu poate fi angajată o cheltuială bugetară decât în baza şi limitele creditelor bugetare aprobate se putea semna contractulş R: nu se putea semna contractul dacă nu era bugetul aprobat.

Nu cunosc dacă aceasta era situaţia IPJ Suceava. În ultima perioadă a anului, luna noiembrie- decembrie, bugetele se modifică aproape săptămânal. Nu cunosc dacă acest contract s-a încheiat într-o perioadă în care instituţia nu avea bugetul aprobat.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.:

Î: la momentul lunii februarie anului 2006, dacă din partea IPJ Suceava nu exista o solicitare expresă către IGPR pentru includerea în lista de achiziţii de imobile conducerea inspectoratului putea demara activităţile pentru selectarea ofertelor şi respectiv pentru evaluarea imobiluluiş R: după părerea mea personală cred că putea, numai să nu angajeze unitatea. Aceasta doar pentru a avea timp să testeze piaţa. Negocieri oficiale, nu cred că puteau avea loc, pentru că un imobil nu se poate găsi peste tot.

Î: până la finele anului 2006 putea IPJ Suceava să achiziţioneze imobilul dacă nu avea aprobările de la eşaloanele superioare, lista corectă de investiţii şi aprobată angajarea bugetarăş R: nu putea. Nu avea cum.

Î: cunoaşteţi dacă la nivelul anului 2006 s-au înregistrat depăşiri de credite bugetare pentru IPJ Suceavaş R: nu cunosc şi nu aveau cum să existe.

Î: la momentul la care aţi fost prezent personal la inaugurarea sediului IPJ Suceava s-au ridicat probleme în legătură cu achiziţionarea acestui imobilş R: nu am auzit la acea întâlnire probleme legale legate de achiziţionarea acelui imobil."

Martora AAAAA. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului. La nivelul anului 2006 ocupam o funcţie executivă în cadrul IGPR, Direcţia de Logistică, Serviciul patrimoniu imobiliar. Eram ofiţer de specialiste, iar ca atribuţii de serviciu acestea se refereau la coordonarea unor structuri din subordine. Nu cunosc detalii în legătură cu achiziţia imobilului ce a constituit sediul IPJ Suceava.

Întrebări formulate de Ministerul Public: Î: se poate demara o procedură de achiziţie în condiţiile în care investiţia nu era trecută pe lista de achiziţieş Se poate încheia un contract de vânzare-cumpărare dacă nu exista suma de bani aprobatăş R: fără angajament bugetar nu se face angajament legal. Nu cunosc situaţia particulară de la Suceava, pentru că nu am avut tangenţă, nu am fost acolo.

Întrebări formulate de apărarea inc. L., av. UUUUUU.: Î: ce cunoaşteţi despre inversarea sumelor de bani alocate pentru achiziţionarea celor două imobile propuse de IPJ Suceava în lista de investiţii a IGPR din luna octombrie 2006ş R: cunosc că s-a produs o inversare, din eroare, la nivelul Ministerului şi ulterior a fost rectificată."

- La termenul din data 15 noiembrie 2017 de au fost audiaţi martorii YYY. şi ZZZ..

Martorul YYY. a declarat că:

"Îmi menţin declaraţiile date pe parcursul timpului în faţa organelor judiciare, respectiv în faţa procurorului şi în faţa instanţei de fond. Faţă de cele relatate doresc să fac câteva precizări suplimentare. Prima precizare se referă la debutul tranzacţiei privind imobilul în care se află sediul IPJ Suceava. Istoric, imobilul a fost închiriat parchetelor din judeţ, care aşteptau definitivarea propriilor sedii. Clădirea a fost închiriată parchetelor pe o perioadă de 2 ani, după o serie de discuţii şi negocieri cu prim-procurorul EEEEEE. negocierea s-a făcut la 4,5 dolari/mp/lună, suprafaţa clădirii fiind de circa 2200 mp, ceea ce însemna aproximativ 10.000 dolari pe lună. La aceste discuţii am participat şi eu cu dl EEEEEE., cât şi asociatul meu - G..

La terminarea perioadei contractuale, parchetele s-au mutat în clădirea nouă, clădirea noastră a rămas liberă şi am aflat din discuţiile cu dl EEEEEE. că Poliţia Municipală şi cea Judeţeană, care funcţionau în acelaşi sediu, caută un spaţiu. Tot acesta mi-a sugerat că structura clădirii s-ar fi potrivit cu necesităţile poliţiei. După o serie de discuţii cu reprezentanţii poliţiei s-a ajuns la vizitarea, testarea clădirii şi s-a început o negociere prealabilă. Eu discuţiile le-am purtat cu dl EEEEEE. şi cu dl L.. Nu reţin cu cine am fost la momentul vizitării imobilului, dar cred că am fost eu, asociatul meu G. şi dl L..

În urma vizitelor a rămas să pregătim o ofertă pentru Inspectoratul de Poliţie. Oferta am făcut-o împreună cei trei asociaţi - eu, VVVVVV. şi XXX.. Oferta era identică cu cea pentru Parchet, respectiv 4,5 dolari/mp/lună, ceea ce însemna circa 10.000 dolari/lună.

De asemenea, s-a făcut şi o ofertă pentru vânzarea spaţiului. Practic, noi nu am vrut să vindem imobilul, ci afacerea în sine. Adică 10.000 dolari/lună timp de 12 luni însemna 120.000 dolari pe an. Pentru vânzare am făcut oferta ţinând cont că durata de amortizare a unei clădiri era pe acea vreme de 50 de ani, şi am stabilit preţul la valoarea anuală x 25 de ani (jumătate din timpul pentru amortizare). Dacă se realizează înmulţirea acestor coeficienţi se ajunge la suma de circa 3 milioane de dolari. La sfârşitul anului 2006 un dolar reprezenta 3,1 RON, cred, ceea ce face ca suma în RON să fie de circa 9 milioane RON. Oferta scrisă a fost de 10 milioane RON.

Când am stabilit prima dată preţul nu am avut la baza nicio evaluare tehnică.

Pentru clădire au fost făcute mai multe evaluări, acestea fiind diferite de fiecare dată. O evaluare a băncii pentru un credit - subevaluat, dar acceptat pentru că aveam nevoie de bani; ulterior oferta a rămas la poliţie, iar eu nu m-am ocupat decât de negocierea propriu-zisă. Oferta mi se părea foarte bună şi deoparte şi de alta. Pe de o parte noi luam banii în avans pentru 25 de ani, pe de altă parte poliţia plătea echivalentul a 25 de ani chirie şi rămânea proprietară de-a lungul timpului.

Ulterior, de tratative şi altele s-a ocupat dl G. care era managerul executiv al firmei.

Următoarea etapă a fost negocierea propriu-zisă pe de o parte cu reprezentanţii poliţiei, pe de altă parte eram noi cei trei acţionari. Scopul prezenţei mele era de a mă asigura că tranzacţia va fi conform ofertei sau nu. S-au purtat discuţii, au apărut probleme tehnice vizând plata TVA, sau în mai multe tranşe dar nu asupra preţului. Poliţia a acceptat preţul propus de noi. Nu am semnat niciun fel de document pentru că urmau să se lămurească între dl G. managerul executiv şi cei de la poliţie.

Am văzut un raport de evaluare al firmei noastre, dar de care nu m-am ocupat eu, nici nu m-am întâlnit cu evaluatorul. Singurul lucru ce mă interesa era preţul final, acesta nu corespunde în niciun fel cu calculele noastre despre care am făcut vorbire, era oarecum apropiat, era mai mare. Şi Poliţia avea un raport de evaluare, nu m-am uitat peste el, nu m-am uitat la sumă, am înţeles că era mai mic. După ce am considerat că am bătut palma, fără să semnăm nimic, eu m-am retras. Cu alte cuvinte, nu m-am ocupat de la început până la sfârşit, lăsându-l pe dl G. să se ocupe. Actele au fost semnate în final pe suma din ofertă, respectiv 10 milioane + TVA, valoarea fiind plătită în două tranşe. Menţionez că noi am dorit suma pentru care am făcut oferta dar poliţia nu ştia dacă este sau nu plătitoare de TVA. De aceea plata s-a făcut ulterior şi cu TVA.

Am înţeles că după declanşarea cercetărilor au apărut nereguli în raport de nişte facturi în raport de care doresc să fac următoarele precizări:

Eu verificam periodic dacă facturile sunt plătite furnizorilor şi dacă tva-ul era plătit legal. În momentul respectiv în sediul firmei, care îngloba mai multe locaţii, clădiri şi terenuri, se executau simultan lucrări pentru trei obiective - respectiv construcţii a două blocuri de locuinţă şi două lucrări de reparaţii, una în centrul comercial U. şi una pentru reabilitarea viitorului sediul al IPJ.

Din câte am înţeles, toate facturile au fost reale şi plătite taxele către stat. Circa 150 de facturi aveau ceva probleme, încurcături, iar 10 - 15 facturi aveau alt tip de încurcături.

La interpelarea instanţei arăt că nu pot da detalii suplimentare referitor la aceste facturi şi natura problemelor, deoarece nici nu am pregătirea necesară şi nici nu m-am ocupat de tranzacţiile ce figurează în facturile respective.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: lucrările de la viitorul sediul al IPJ în ce perioadă au fost realizateş R: după ce parchetul a părăsit sediul şi după încheierea contractului de vânzare-cumpărare au fost realizate acele reabilitări despre care am făcut vorbire.

Î: cunoaşteţi că cele 136 de facturi fiscale din evidenţa societăţii, considerate ca nefiind reale reprezentau, de fapt, achiziţii de materiale şi lucrări efectuate, până la data semnării contractuluiş R: nu, nu cunosc.

Întrebări formulate de apărarea inc. G.:

Î: cunoaşteţi dacă ceea ce este menţionat în cele 136 de facturi ar reprezenta servicii reale sau nuş R: da, ceea ce s-a cumpărat s-a pus în operă, însă nu am verificat unde şi la care dintre cele trei obiective. Am verificat dacă facturile erau reale, dacă au intrat materialele şi dacă s-au făcut plăţile. Nu am putut verifica unde s-au dus materialele dintre cele trei lucrări de investiţii. Aveam un singur depozit la adresa din Suceava, str. Universităţii, adresa unei foste fabrici, unde au sediul mai multe firme, inclusiv FFFFFF., lângă care am construit blocurile.

Întrebări formulate de apărarea inc. K.:Î: şedinţa de negociere din septembrie 2006 aţi perceput-o ca fiind una reală, ori preţul era deja prestabilitş R: discuţiile de negociere s-au purtat efectiv."

Martorul ZZZ. a declarat că:

"menţin declaraţiile date anterior şi doresc să fac unele completări.

Vis-a-vis de relaţia comercială S.C. S., în care în timpul audierilor mi-au fost cerute date în timp, perioade. S.C. S. a facturat, livrat circa 10.000 mp de faianţă şi gresie, adezivi, gleturi, profile, obiecte sanitare, instalaţii sanitare. Având în vedere că această cantitate este foarte mare, şi cântăreşte circa 225 tone, este greu să o explic într-o derulare în timp. eu am avut o relaţie consistentă comercială cu S.C. D.. Având în vedere şi greutatea foarte mare, negocierile cu dl G. - marfa a fost transportată de către firma noastră către şantierele de pe str. Universităţii, din Suceava, firma noastră deţinând camioane cu lift, motiv pentru care livram acolo unde era nevoie de marfă, aşa am şi negociat.

Aş dori să menţionez că foarte multe dintre livrările pentru D. dl G. le-a achitat cu un credit bancar. Facturile mele erau verificate de bancă şi ulterior achitate. Era un credit de investiţii.

Toate clădirile la care am livrat eu marfă, există în mod fizic, sunt în picioare, şi blocurile, şi sediul poliţiei şi centrul comercial U., toate fiind amplasate în acea zonă, şi regăsite administrativ sub acelaşi număr - str. Universităţii. Într-unul dintre blocuri chiar locuiesc. În aceste imobile se regăsesc puse în operă toate materialele livrate şi există şi astăzi.

Am arătat în declaraţiile anterioare că în ceea ce priveşte sediul poliţiei, gresia exterioară este livrată de firma mea, pentru că eu cunosc modelul.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: vă rugăm să faceţi precizări cu privire la anul în care a avut loc livrarea pentru fiecare obiectiv deoarece la dosarul cauzei există două categorii de facturi, unele emise în anul 2004 şi altele emise în 2006ş Care dintre ele au făcut obiectul amenajării sediului IPJ Suceavaş R: cum am spus de la început am facturat către D. în mod constant în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 şi cred că şi în 2009. Toate livrările s-au făcut la adresa din Str. Universităţii fizic, eu ca administrator al societăţii nu am asistat la livrare şi descărcare, le-am văzut ulterior puse în operă. Pe mine, ca administrator, m-a interesat încasarea banilor. Nu mă interesa cum s-a făcut repartizarea de către cei de la D..

Î: cunoaşteţi că G. a precizat că materialele livrate în 2004 - 2006 s-au dus la sediul Poliţieiş R: eu nu cunosc facturile care fac obiectul cauzei.

Î: în perioada respectivă aţi livrat căzi de baie şi uşi, în afară de gresie şi faianţăş R: da.

Î: ce ne puteţi spune de contractul de vânzare-cumpărare pe care i l-aţi dat dl G. pentru a fi folosit la evaluarea imobilului din strada Universităţiiş R: în 2006 am cumpărat şi eu un activ. Am fost chemat la DNA şi mi s-a prezentat acest contract (sumă, suprafaţă, metri). Cum a ajuns acel contract în raportul de evaluare nu cunosc, deoarece era depus în mai multe locuri: bancă, OCPI, notar, chiar şi contabilitatea.

La interpelarea instanţei, arăt că eu nu am predat acel contract dl G..

Î: avea vreo legătură dl G. cu acea tranzacţieş R: nu."

- La termenul din data de 16 noiembrie 2017 au fost audiaţi martorii IIII., IIIIII., WWW., JJJJJJ. şi KKKKKK..

Martorul IIII. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior şi nu am de făcut precizări suplimentare. Arăt că sunt vărul soţiei inculpatului G., însă această relaţie de afinitate nu îmi afectează declaraţiile.

Întrebări formulate de apărarea inc. G.:

Î: vă rugăm să precizaţi ce lucrări au fost efectuate de către firma dumneavoastră la S.C. D. S.R.L. Suceava în anul 2006ş Ce lucrări sau serviciiş R: nu ţin minte să fi făcut lucrări, însă au fost livrate o serie de materiale, mai precis - adezivi, gleturi. Ştiu că am dus atunci materiale la societatea respectivă, chiar eu personal am descărcat materialele la sediul societăţii, în faţă la FFFFFF.. Aceste materiale au fost achitate.

Întrebări formulate de Ministerul Public:Î: cele trei facturi sun reale în ceea ce priveşte valoarea şi materialeleş R: da, bineînţeles că sunt reale. O parte din materiale au fost duse chiar de mine la societate.

Î: soţia dvs. ce calitate are la firma furnizoareş R: era administrator împreună cu mine. Între timp eu am fost ales prima şi mi-am dat demisia din acea funcţie. În prezent ea este administrator al firmei."

Martorul IIIIII. a declarat că:

"nu am dat anterior declaraţii în prezenta cauză.

Întrebări formulate de apărarea inc. G.:

Î: aţi livrat mărfuri, lucrări, către D. S.R.L. Suceava, în perioada 2004 - 2006, şi în ce au constat concret aceste servicii şi materialeş R: sunt administratorul uni al S.C. BB. S.R.L.. Am livrat marfă la S.C. D., şi mi-a fost achitată. Este vorba de o factură din 2006 în valoarea de circa 1500 RON, reprezentând contravaloarea unor obiecte sanitare pentru baie, respectiv o baterie, chiuvetă, flotor, etc. Am studiat factura şi am observat că marfa a fost ridicată de la mine de la depozit.

Î: această tranzacţie comercială singura, sau relaţiile comerciale dintre cele două societăţi se întind pe o perioadă mai lungă anterioară şi ulterioară anilor 2004 - 2006ş R: am avut relaţii comerciale şi înainte şi după.

Întrebări formulate de Ministerul Public:Î: cum s-a efectuat plata facturiiş R: nu am verificat, însă este posibil să fi fost făcută prin bancă."

Martora WWW. a declarat că:

"Sunt cumnata dl G., iar această calitate nu îmi afectează în nici un fel obiectivitatea, dată fiind şi profesia pe care mi-am ales-o de expert contabil. Menţin declaraţiile date anterior, însă doresc să mai fac unele precizări. În momentul în care am fost chemată la audieri la parchet am dat o declaraţie prin care domnii comisari mi-au adus la cunoştinţă un număr de 136 de facturi nu au fost folosite la sediul administrativ al Poliţei. Mi s-au dictat aceste numere de facturi, respectiv valorile lor, ştiu că erau un număr foarte mare; în timpul audierii am constatat că nu îmi aduceam aminte nimic despre aceste facturi. Am cerut voie să telefonez colegele de la contabilitate. Acestea s-au uitat peste statele de plată şi au constatat că eu în acea perioadă mă aflam în concediul de creştere copil, fiind la al cincilea copil atunci. Perioada vizată de cele 136 de facturi coincidea cu perioada în care eu mă aflam în concediul pre şi post natal. Eram angajat cu contract de muncă part-time, două ore pe zi, şi mă ocupam în societate cu preluarea notelor contabile, întocmirea balanţei, calcularea impozitelor şi reprezentarea societăţii S.C. D. S.R.L. la controale. Mi s-a adus la cunoştinţă că aceste facturi nu au fost folosite la sediul administrativ al poliţiei şi am fost întrebată dacă le-am înregistrat. Erau alte persoane care înregistrau aceste facturi, eu am preluat notele şi am descărcat gestiunea pentru operaţiunile ce au avut loc în acea perioadă.

Deoarece nici la prima audiere şi nici la audierea de la Curtea de Apel Iaşi nu mi s-au prezentat facturile despre care am fost întrebată, când am ajuns la firmă am căutat să găsesc aceste facturi şi negăsindu-le am scos evidenţa electronică pe care astăzi o am asupra mea şi în legătură cu care doresc să fac următoarele precizări:

Îmi amintesc că în octombrie 2006 s-a vândut clădirea actualului sediu al poliţiei şi în noiembrie, până pe data de 25, am procedat la descărcarea gestiunii clădirii, care era formată din valoarea terenului, costul de achiziţie al clădirii şi investiţiile contabilizate în contul 231, care au avut loc până la data vânzării. Îmi amintesc că am citit procesul-verbal prin care s-a hotărât vânzarea clădirii, datat din septembrie 2006, inclusiv contractul de vânzare-cumpărare, şi precizez că descărcarea gestiunii a cuprins valoarea terenului, costul achiziţiilor şi valoarea investiţiilor. Descărcarea gestiunii din noiembrie 2006 nu ar fi influenţat cu nimic costul de vânzare al clădirii respective deoarece vânzarea s-a realizat în septembrie. Am considerat că toate operaţiunile înregistrate în contabilitate au fost reale şi în baza procesului-verbal de control efectuat de DGFP Suceava din data de 29 martie 2008, care cuprinde perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2007. Inclusiv impozitul calculat de mine la vremea respectivă era în sumă de circa 722.000 RON.

Nici organele de control nu spus că operaţiunile nu au existat în realitate. Chiar dacă nu au fost folosite la sediul administrativ al poliţiei sigur au fost folosite la celelalte obiective ale societăţii, aceasta având şi alte obiective în str. Universităţii, eu având asupra mea inclusiv autorizaţiile de construcţie de la acea vreme. Niciodată nu am avut suspiciuni cu privire la realitatea aprovizionărilor făcute în acest sens. Am făcut aceste aprecieri după revenirea mea din concediul de creştere copil.

Mai doresc să precizez că s-au efectuat reparaţii la clădirea poliţiei şi ulterior vânzării, eu regăsind în contabilitate o factură din luna ianuarie 2007, pe care, de asemenea, o am asupra mea.

Din punct de vedre al profesionistului contabil precizez că indiferent pentru ce imobil al societăţii ar fi fost folosite cele 136 de facturi pe care instanţa va stabili dacă au fost sau nu reale, eu nu pot să precizez acest lucru, nefiind în acea perioadă, ele reprezintă pentru societate un cost care s-ar fi regăsit pe cheltuială, ceea ce nu ar modifica cu nimic baza impozabilă şi impozitul calculat la acea vreme, aspect confirmat şi de procesul-verbal de control menţionat mai sus.

La interpelarea instanţei arăt că la vremea respectivă făceam tot ceea ce puteam pentru a ne asigura pentru realitatea facturilor primite la contabilitate, aveam chiar creioane speciale pentru a verifica realitatea facturilor, pentru facturi mai mari solicitat dovezi ale existenţei societăţii, iar decontarea TVA făcea obiectul unor controale din partea DGFP Suceava.

Înţeleg să depun alăturat declaraţiei mele înscrisurile pe care le-am folosit la relatările de astăzi, respectiv documentele de control ale DGFP Suceava din 29 februarie 2008 cuprinzând 26 file; facturile fiscală din 13 martie 2007, respectiv din 31 ianuarie 2007 emise de S.C. WWWWWW. S.R.L.; balanţa de verificare din luna noiembrie 2006 a S.C. C. S.R.L. XXXXXX. - 5 pagini; nota contabilă nr. x din noiembrie 2006 - 1 pagină; fişa decont pentru operaţiuni diverse cont x din perioada 30 aprilie 2006 - 31 decembrie 2006, precum şi contractul de furnizare şi montaj din 26 ianuarie 2007 - 3 pagini. De asemenea, depun autorizaţia de construire din 8 decembrie 2006, din 17 aprilie 2007, certificatul de urbanism nr. x din 11 octombrie 2006 - 2 file.

Întrebări formulate de apărarea inc. G.:

Î: puteţi preciza care erau activele societăţii la care s-au efectuat lucrări în perioada 2006, având în vedere relatările dvs. potrivit cărora la revenirea din concediu şi după audierea de la parchet aţi verificat contabilitateaş R: era vorba de centrul comercial U., blocurile de locuinţe şi sediul administrativ al poliţie. Erau trei obiective, toate în str. Universităţii.

Î: investiţiile făcute la aceste obiective în ce cont contabil au fost înregistrateş R: în contul x - contul de investiţii în curs.

Î: vă amintiţi valoarea investiţiilor efectuate la sediul poliţieiş R: nu am făcut un calcul. O serie de investiţie au avut loc înainte, o serie - după şi nu pe toate facturile ce le-am regăsit am observat menţiunea expresă că ar fi folosite la sediul poliţiei, cum este cazul facturii din 13 februarie 2007, pe care am depus-o astăzi în copie.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: cele 136 facturi despre care aţi făcut vorbire, pentru a fi încadrate la investiţii, nu trebuiau să fie însoţite de note justificativeş Ce documente aţi avut în vedere în afară de facturile propriu-ziseş R: dacă valoarea investiţiilor era mai mare de 20% decât valoarea clădirii eram obligată să le înregistrez în contul de investiţii. La facturile de materiale nu era nevoie de un alt document suplimentar, dacă erau facturi tâmplărie, acestea erau însoţite de procese-verbale de predare-primire, de măsurători,însă la noi la contabilitate se depuneau doar facturile fiscale. Recepţionarea lucrărilor se făcea de administrator. Noi aveam recepţiile semnate de administrator.

Î: cum explicaţi că la un interval de timp aceste facturi au fost stornate şi înregistrate ca mărfuriş R: aceste facturi nu au fost stornate, au fost puse pe valoarea clădirii şi apoi a fost descărcată gestiunea. S-au descărcate de pe contul de investiţii, s-au dus pe valoarea clădirii şi s-a descărcat gestiunea. În programul informatic, în momentul în care tastam codul mijlocului fix se face descărcarea prin nota contabilă automat."

Martorul JJJJJJ. a declarat că:

"În perioada 2005 - 2007 am lucrat ca Director la C. S.R.L., XXXXXX. S.R.L. Suceava. În prezent sunt în concediu de creştere copil. În acea perioadă erau investiţii la centrul comercial U., la sediul poliţie şi construcţia a două blocuri. Toate materialele se stocau într-un depozit, tot acolo pe str. Universităţii, unde în prezent este un centru de dializă. Eu mă ocupam de preluarea materialelor, veneau furnizorii cu maşinile lor, preluam facturile şi mă ocupam şi de plăţile prin bancă. Când ajungea marfa, se verifica după factură, se semna factura şi se preda la contabilitate. Şefii de şantier veneau în depozit şi îşi luau fiecare materialele de care aveau nevoie.

La interpelarea instanţei arăt că la momentul la care se scotea marfa din depozit nu exista un document în baza căruia să fie efectuată această operaţiune. Administratorul ne spunea că va veni şeful de şantier şi va prelua materialele necesare. Pentru fiecare dintre cele trei obiective existau câte un şef de şantier, aşa încât puteam să ştim unde merge marfa din depozit. Din câte îmi amintesc de mai multe ori au venit şefii de şantier de la sediul poliţiei şi de la centrul comercial U.. Din câte îmi amintesc aceste livrări de materiale către şefii de şantier au avut loc înainte de vânzarea imobilului către Poliţie."

Martorul KKKKKK. a declarat că:" Am dat declaraţie doar în faţa procurorilor şi ceea ce am relatat este real, motiv pentru care îmi menţin acea declaraţie. Nu am de făcut precizări suplimentare. Şi în anul 2006 şi în 2007 societatea noastră S.C. N. S.R.L. a lucrat cu S.C. D.. Am livrat tâmplărie, PVC, tâmplărie de aluminiu, am confecţionat pereţi cortină şi placare cu bont la cele trei obiective din str. Universităţii nr. 19. Aceste produse au fost livrate la depozitul aparţinând S.C. D., după care, tot de firma noastră, au fost montate. Am livrat şi materiale şi tâmplărie gata făcută, iar punerea în operă s-a făcut tot de către firma noastră la fiecare dintre cele trei obiective. La sediul poliţiei am montat pereţi cortină din aluminiu cu geam termopan, care se montează la faţa locului, şi am placat cu bont (faţadă ventilată din aluminiu) şi tâmplărie independentă de aluminiu, care este compusă din uşi şi geamuri. Aceste lucrări au fost realizate o parte în anul 2006, o parte în 2007, din câte îmi aduc aminte. La o clădire am montat tâmplărie PVC tot cu sticlă termopan.

La centrul comercial U. am efectual placare cu bont, am montat uşi automate cu foto-celulă şi am confecţionat standuri cu rulouri din aluminiu. La blocurile de locuinţe am montat tâmplărie termopan - ferestre şi uşi, glafuri şi cred că şi plase de ţânţari.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: lucrările efectuate au fost recepţionate la finalizarea lorş R: aceste lucrări au fost recepţionate şi în urma recepţiei s-au facturat şi s-a făcut plata. S-a verificat funcţionalitatea lor. La lucrările de tâmplărie în relaţiile cu firmele private nu este ca în cazul societăţilor de stat unde există formulare tip de recepţie a lucrărilor. Doar s-au verificat funcţionalitatea, numărul şi cantitatea.

La interpelarea instanţei arăt că urmare a prestării serviciilor despre care am făcut vorbire, în baza facturii am oferit o garanţie de 5 ani. Factura cuprindea toate garanţiile şi certificatele de conformitate ale produselor."

- La termenul din data de 31 ianuarie 2018 au fost audiaţi martorii AAAA., KKKK., UU., PP., WW., YYYY., XX. şi LLLLLL..

Martorul AAAA. a declarat că:

"Sunt fratele inculpatului G. şi sunt de acord să dau declaraţie în prezenta cauză. Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului. În legătură cu cele trei facturi prezentate, arăt că fiind administratorul societăţii AA. S.R.L. am fost contactat la vremea respectivă să dau beton şi să-l transport, precum şi alte servicii, care au fost efectuate. Am transportat acest beton la U. pentru S.C. D.. Am dus betonul la societatea D. şi fiind administrator am urmărit descărcarea din cifă, betonul fiind procuror de noi de la compania YYYYYY.. Eu am însoţit prima cifă la destinaţie şi nu am asistat la descărcarea propriu-zisă. La a doua cifă nu am mai însoţit transportul dacă acesta s-a făcut de acelaşi şofer. În fapt nu ştiu câte cife am însoţit, două - trei, dacă a fost acelaşi şofer nu aveam de ce să însoţesc cifa.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: acele materiale au fost folosite pentru consolidarea imobilului din str. Universităţii, aparţinând IPJ Suceavaş R: da.

Î: cimentul a fost folosit pentru ridicarea unor construcţii în zona FFFFFF.ş R: ştiu că s-au făcut reparaţii la un zid de sprijin. În faţa poliţiei se află un zid de jumătate de metru şi un trotuar şi o alee. Betonul cu caracteristicile trecute în factură x/y/z putea fi folosit la orice construcţie, placă interioară, şapă, alei, trotuare, ziduri de sprijin.

Î: susţineţi că toate aceste materiale au fost descărcate la sediul poliţiei Suceava în care se desfăşura şi activitatea parchetuluiş R: da, toate au fost descărcate pentru sediul poliţiei şi au fost folosite pentru alei, trotuare, ziduri de sprijin, aşa cum am arătat.

La întrebarea reprezentantul Ministerului Public arăt că în cursul urmăririi penale nu am susţinut acestea, pentru că am fost întrebat dacă am descărcat la U. - acesta fiind un punct de reper.

Î: vă meneaţi afirmaţia din cursul urmării penale din 5 aprilie 2013, în sensul că livrările de mărfuri sunt reale şi s-au realizat la comanda asociaţilor firmei cumpărătoare, fie a dirigintelui de şantier care coordona activitatea de construcţie a celor două blocuri din vecinătatea magazinului FFFFFF. sau pentru aleii betonate din vecinătateş R: nu am declarat niciodată că betonul a fost folosit pentru blocuri pentru că la construirea acestor blocuri a participat altă companie. Nu am dat niciun metru de beton pentru blocuri. Precizez că între compania mea şi cea care a construit blocurile este concurenţă evidentă, iar eu am lucrat cu furnizorul de beton YYYYYY.

După ce mi s-a prezentat declaraţia datată 5 aprilie 2013 de către reprezentantul Ministerului Public arăt recunosc semnătura, dar eu nu am declarată că am descărcat beton pentru bloc, nici nu aveam cum. După ce mi s-a pus la dispoziţia harta printată a zonei sediul Poliţiei, FFFFFF., şi U. arăt următoarele:Am descărcat în clădirea 4 numerotată pe hartă, identificat ca fiind blocul de 5 etaje aflat în renovare.

Î: la această clădire se efectuau lucrările de renovareş R: da .chiar în faţa imobilului notat pe hartă cu cifra 4 se află parcarea unde am condus cifele cu beton.

La întrebarea instanţei arăt că imobilul notat pe hartă cu cifra 4 este în fapt sediul Poliţiei mun. Suceava, iar parcarea din faţă este plină cu maşini accidentate.

I: Cine era diriginte de şantier la acea datăş R: nu îmi amintesc. "

Martorul KKKK. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului. Firma mea a făcut termoizolaţie la două blocuri de locuinţe în mun. Suceava, pe str. Universităţii, unde este şi centrul comercial U.. Aceste blocuri sunt amplasate în zona magazinului FFFFFF., şi într-o zonă în care se află spaţii de depozitare. Pe harta pusă la dispoziţie de instanţă, identific blocurile ca fiind cele ce poartă menţiunea cifrei 5. Nu am lucrat la sediul Poliţiei mun. Suceava."

Martorul UU. a declarat următoarele:

"Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului şi nu am de făcut completări sau rectificări la acestea. În anul 2006 a avut loc achiziţia obiectivelor, în luna septembrie a avut loc o negociere, la care eu nu am participat. Eu eram contabil şef. După aceea a venit lista de investiţii. Am procedat conform normelor în vigoare la data respectivă. Plăţile erau verificate de trezorerie şi au fost însoţite de documentele justificative. Din câte reţin, când s-a încheiat contractul, plata trebuia să se facă până la sfârşitul trimestrului I a anului 2007. Însă până la sfârşitul anului 2006 au venit fonduri suplimentare, astfel încât am putut achita întreaga sumă. În ceea ce priveşte atribuţiile mele de serviciu, activitatea mea după acest moment s-a încheiat.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: când aţi aflat despre intenţia inc. L. şi K. privind achiziţionare a imobilului de pe str. Universităţiiş R: era vara, pentru că ştiu că la mine se afla Curtea de Conturi în control. Am fost sunat de şeful direcţiei financiare din Minister pentru o notă de fundamentare, care nu era întocmită procedural, respectiv nu se prevedea capitolul, articolul, alineatul pentru care se solicitat suma în vederea achiziţionării obiectivului, respectiv imobilul din Suceava de pe str. Universităţii. Am discutat cu şeful serviciului şefului de logistică - K. şi atunci am aflat că se făcuse o notă de fundamentare pentru achiziţionarea acestui obiectiv.

Am refăcut nota de fundamentare în sensul respectării procedurii de solicitare de fonduri. După aceea am discutat cu reprezentant Curţii de Conturi aflat în control la noi şi l-am întrebat din punctul meu de vedere, al contabilului şef, cum trebuie procedat. Acesta mi-a spus că s-au mai achiziţionat imobile în jud. Suceava de către instituţii bugetare şi mi-a spus care sunt paşii de urmat, respectiv să întrebăm unităţi din Ministerul de Interne dacă au spaţii pe care să ni le dea, să solicităm corpului de experţi ANEVAR evaluatori care să poată evalua imobilul în vederea negocierii.

Î: ce aţi avut în vedere când aţi întocmit nota de fundamentareş R: eu am văzut exemplarul notei de fundamentare în luna iunie, iulie, şi l-am refăcut nota în sensul să solicităm la capitolul achiziţii imobile, suma necesară. Am corectat-o şi s-a trimis din nou probabil la Minister.

Î: la momentul demarării procedurii de achiziţie a acelui sediu, aţi cunoscut că acea achiziţie nu se afla pe lista de investiţie aprobată de ordonatorul principal de crediteş R: la data procesului-verbal de negociere, cred că exista o listă de investiţii aprobată de Minister conţinând şi acest obiectiv cu o sumă parţială ce nu o pot preciza, însă care permitea declanşarea procesului de negociere.

Î: la momentul semnării contractului de vânzare cumpărare existau banii în contş R: după ce s-a negociat, lista de investiţii era aprobată. Banii în cont intrau o dată pe lună. Eu nu ştiu când s-a semnat contractul în raport cu data intrării banilor în cont în luna respectivă.

Î: când se doreşte realizarea unei investiţii, când se solicită aprobarea listei pentru achiziţia acelei investiţii, în anul în curs, sau anteriorş R: regula generală este că în luna mai se face proiectul de buget pentru anul următor. Existau cazuri, cum a fost cel de faţă, când apăreau oportunităţi, cum a fost situaţia sediului, noi fiind foarte îngrămădiţi. În acest sens s-a făcut şi nota de fundamentare. În acel sediu anterior a funcţionat parchetul, care urma să se mute în alt sediu nou. Atunci s-a ivit oportunitate ca noi să căutăm să achiziţionăm aceste sediu pentru Poliţia Mun. Suceava.

Pentru necesitatea care exista la acel moment, am fost mulţumiţi de achiziţie, şi aici şi la Câmpulung Moldovenesc. Acest sediu al Poliţiei Mun. Suceava era apropiat de sediul IPJ Suceava.

Î: în 2005 a fost aprobat bugetul pentru 2006ş Vă amintiţi pentru ce s-a alocat suma pentru construirea imobilului sau pentru alt demersş R: am avut luat în concesiune o suprafaţă de teren unde urma să construim sediul Poliţiei Mun. Suceava şi sediul Arhivelor Statului. S-au alocat fonduri doar pentru proiectarea imobilului destinat Arhivelor, iar pentru imobilul Poliţie nu s-au acordat fonduri. De la colegi am înţeles că şi fondurile pentru Arhivele Statului au fost sistate, nu a mai continuat investiţia.

Î: aţi cunoscut cum s-a realizat evaluarea imobilului prin expertiză, cunoaşteţi cum s-a negociat preţulş R: împreună cu K. am luat legătura cu şeful ANEVAR şi urma să ne transmită o listă cu evaluatori şi onorariile solicitate cu aceştia. A fost înaintată această listă de ANEVAR, a fost ales un expert, nu am participat la alegerea sa şi nu cunosc alte amănunte.

Î: la momentul negocierii preţului, septembrie 2006 exista obligaţia raportării la limita creditului bugetar aprobatş R: negocierea a avut loc pe 26 - 27 septembrie 2006 şi nu aveam în lista de investiţii decât o sumă parţială, în niciun caz suma totală. Mai mult, înainte de negociere nu se cunoştea suma finală.

Î: cunoşteaţi că atunci când s-au purtat negocieri, asupra imobilului exista o ipotecă de rang 5, o interdicţie de vânzareş R: nu.

Î: aţi cunoscut că raportul de evaluare nu fusese întocmit pentru vânzarea imobilului ci pentru a lua la cunoştinţă despre evaluarea estimativă a acestuia. R: nu am văzut şi nu am citit raportul. Nu ştiu.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului L.:

Î: lista de deschidere a investiţie aprobată de MAI era suficientă IPJ Suceava pentru a purta negocierile în vederea achiziţionăriiş R: era suficientă lista de investiţii aprobată de Minister şi trimisă prin IGPR, listă cu o sumă prinsă, ceea ce însemna deschiderea investiţiei, putându-se trece la procedura de negociere.

Î: angajamentul bugetar şi ordonanţarea de plată trebuiau să conţine sumele aprobate de ordonatorul secundar de credite - IGPRş R: Sumele erau aprobate de Minister, IGPR doar le transmitea. Angajamentul când se face, ar trebui făcut la întreaga sumă. Ordonanţarea se face pentru suma existentă în cont şi pentru care se face plata, nu pentru întreaga sumă.

Î: cine aplica viza de control financiar preventiv pe cele două documente - angajamentul bugetar şi ordonanţarea de platăş R: în baza documentelor primite de la serviciul de logistică, privind oportunitatea, necesitatea şi legalitatea, în baza listei de investiţii care se anexa, viza de control era pusă de contabilul şef, sau înlocuitorul acestuia.

Î: şeful Inspectoratului - inc. L., putea semna efectuarea acelor plăţi în lipsa acelei vize de control financiar preventivş Putea fi făcută plata fără acea vizăş R: toate documentele se prezentau inspectorului şef, viza de control financiar trebuia să existe în mod obligatoriu. Acesta aproba efectuarea plăţii. Ordinul de plată era întocmit de compartimentul financiar - contabil după aprobarea de către inspectorul şef a plăţii. Împreună cu angajamentul, ordonanţarea, adresă, copie după lista de investiţii se trimiteau la Trezorerie unde exista contul deschis, care făcea viramentul.

Î: cine trebuia să plătească TVA-ul pentru întreaga sumă la achiziţionarea acelui imobilş R: noi în calitate de cumpărători am achitat şi TVA-ul.

Î: cunoaşteţi cine a stabilit acest aspect, al plăţii TVA de către cumpărătorş R: nu cunosc efectiv modalitatea de stabilire. Eu ştiu că cel care cumpără plăteşte TVA-ul şi la data negocierii am fost sunat de către inspectorul şef - L., şi am fost întrebat dacă trebuie să plătim şi TVA. L-am întrebat, la telefon, cât s-a negociat şi mi-a răspuns că vânzătorul solicită 100.000.000 RON să le rămână lor în cont. Atunci i-am spus că nouă ne va trebui 119.000.000 RON pentru că trebuie să plătim şi TVA-ul.

Ştiu că s-au purtat discuţii şi a doua zi. S-a luat legătura cu Ministerul dacă se poate suplimenta suma până la concurenţa valorii de 119.000.000 RON. Din câte am înţeles s-a aprobat.

Î: la momentul negocierii, cunoaşteţi dacă toate aceste aspecte legate de preţul final au fost raportate pe cale ierarhică ordonatorului principal de credite - MAIş R: Nu cunosc modul în care s-a procedat. Având în vedere însă că s-a aprobat întreaga sumă, sigur s-a luat legătura Ministerul sau IGPR.

Î: la momentul semnării contractului de vânzare cumpărare, noiembrie 2006, aveaţi întreaga sumă în contş R: nu aveam. Ultima tranşă s-a plătit în luna decembrie 2006.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului K.:

Î: putea fi efectuată plata din disponibilul de la alte alocări bugetareş R: în niciun caz. Exista lista de investiţii, cu capitol, articol, alineat şi denumirea imobilului. Suma înscrisă acolo se putea plăti şi nu puteam lua de la alte capitole.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

Î: în ce calitate v-a întrebat dl L. despre plata TVA-ului în condiţiile în care acesta nu făcea parte din comisia de negociereş R: inspectorul şef L. mi-a spus telefonic că se află în cadrul comisiei de negociere, că se afla în sediul unde se negocia. Eu i-am răspuns în calitate de inspector şef/contabil şef, necunoscând cine face parte din comisia de negociere.

Am aflat mult mai târziu că am făcut şi eu parte din comisia de negociere. Drept dovadă este faptul că procesul-verbal de negociere nu este semnat de mine.

Î: când a avut loc negocierea în 27 septembrie 2006, practic în acel moment s-a demarat procedura de achiziţieş R: apreciez că negocierea face parte din procedura achiziţie. Cred că procedura de achiziţie a început de la momentul notei de fundamentare din luna iunie. După negociere documentele au fost trimise la Minister şi consider că Ministerul se putea opune achiziţionării.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului L.:

Î: inculpatul L., în calitate de şef al IPJ Suceava, avea şi calitatea de ordonator terţiar de crediteş R: da."

Martorul PP. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior şi nu am rectificări sau completări. În perioada anilor 2006 - 2007 am lucrat la IGPR - Direcţia Logistică, Serviciul investiţii cadastru, având calitatea de ofiţer tehnic. Am fost desemnat ca expert tehnic consultativ din partea Direcţiei Logistică în comisia de negociere a achiziţiei. M-am prezentat la IPJ Suceava şi împreună cu comisa am mers la sediul supus negocierii. Am vizionat spaţiul respectiv, în parte, pentru că o parte era inaccesibilă datorită depozitării documentelor Parchetului. Comisa şi-a desfăşurat activitatea în plen şi negocierile s-au purtat în baza expertizei ANEVAR comandată de IPJ Suceava. Preţul menţionat în expertiză era de bază. S-a încercat la momentul negocierii, având în vedere că imobilul prezenta unele degradări, să se reducă preţul de la valoarea expertizei ANEVAR, însă nu s-a reuşit. Nu s-a căzut la o înţelegere, preţul rămânând cel din expertiză. În urma discuţiilor s-a ajuns la concluzia că a doua zi la sediul IPJ Suceava să se întocmească procesul-verbal de negociere în care să se treacă toate aspectele discutate cu o zi înainte, urmând ca decizia finală privind achiziţia să aparţină în totalitate comenzii IPJ Suceava. A doua zi s-a încheiat procesul-verbal, în care au fost consemnate inclusiv deficienţele şi necesarul de lucrări a se efectua înainte de semnarea contractului de vânzare-cumpărare. S-a stabilit o etapizare privind decontarea fondurilor şi s-a semnat documentul olograf de către comisia de negociere şi vânzător, urmând a fi prezentat ulterior comenzii IPJ-ului. Cam aceasta a fost tot.

Din punct de vedere al negociere, a fost prima astfel de activitate pe care am desfăşurat-o, neavând în afară de calitatea de ofiţer tehnic consultativ nicio altă pregătire. De fapt, calitatea de ofiţer tehnic consultativ a fost menţionată într-un mandat ce a fost transmis la IPJ Suceava din partea Direcţie Logistică a IGPR.

Acea expertiză ANEVAR am răsfoit-o şi mi-am însuşit-o ca atare, neavând calitatea să o contest.

Legat de imobil ştiu că acesta nu avea spaţii de parcare suficiente. A fost adusă la cunoştinţă, în acea şedinţă, o adresă către Consiliul Local, cu privire la locurile de parcare. Consiliul local nu a dat în folosinţă gratuită a IPJ-ului un spaţiu cu destinaţia de parcare. Poliţia municipiului avea în jur de 15 maşini şi un spaţiu de parcare de 10 maşini.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului L.:

Î: negocierea a fost reală şi câte praguri a comportat cu privire la stabilirea preţuluiş R: negocierea a durat câteva ore bune. S-a pornit discuţia de la contraexpertiza făcută de IPJ cu expertiza făcută de vânzător. Discuţiile s-au purtat oarecum în contradictoriu, din câte îmi amintesc, întrucât în cadrul negocierii s-a încercat reducerea preţului de vânzare datorită deficienţelor imobilului.

Am încercat să reduc suma 100.000 pentru că nu are parcare, 100.000 pentru că nu era zugrăvită, şi altele.

În urma discuţiilor s-a convenit ca vânzătorul să efectueze aceste lucrări de reparaţii, întreţinere, igienizare, autorizarea liftului, până la data semnării contractului de vânzare-cumpărare.

Î: la momentul negocierii preţului dvs. aţi purtat discuţii telefonice din cadrul IGPR - ZZZZZZ., sau cu oricare alt factor de decizie din cadrul IGPRş R: Eu în calitatea mea de simplu lucrător puteam să-mi sun cel mult şeful de serviciu ZZZZZZ..

Î: i-aţi comunicat acestuia la telefon aspectele rezultate în urma negocieriiş R: nu îmi aduc aminte, pentru că au fost cumpărate două imobile - la Suceava şi Câmpulung Moldovenesc. Pentru negocierile de la Câmpulung am discutat, în cazul negocierilor de la Suceava nu îmi amintesc exact, dar admit că s-ar putea să fi discutat.

Î: vă menţineţi declaraţia dată în faţa Curţii de Apel Iaşi de la data de 15 septembrie 2015 (pag. 2 ultimul paragraf)ş R: nu îmi aduc aminte exact, însă admit că am purtat această discuţie cu şeful meu, astfel cum am spus deja.

Întrebări formulate de apărarea inc. K.:

Î: în condiţiile în care acreditaţi doar calitatea de ofiţer tehnic de ce a fost nevoie să purtaţi discuţii cu şeful dvs. despre preţul de achiziţieş R: la interpelarea ulterioară a instanţei arăt eu prin fişa postului, în calitate de ofiţer tehnic, acordam sprijinul tehnic tuturor unităţilor care doreau să închirieze, să ia în folosinţă gratuită imobile. Şi la IPJ Suceava s-a cerut sprijinul IGPR- Direcţia Logistică.

Foarte mulţi şefi de unităţi doreau să ştie dacă spaţiile pe care doreau să le cumpere sau închirieze sunt bune, din punct de vedere al construcţiei, şi dacă se pretează pentru activitatea de Poliţie. Precizez că ni s-au mai oferit gratuit spaţii ce anterior fusese locuinţe de serviciu, spaţii comerciale, depozite, improprii desfăşurării activităţii de poliţie.

Cu privire la verificarea preţului pe metru pătrat exista o valoare de control aproximativă, comunicată de către DGL din luna mai. Am făcut socoteala cât însemnat un metru pătrat, valoarea de control însemna cât costă să edifici un metru pătrat la acea dată. Bineînţeles că era un criteriu orientativ. Raportat la acest criteriu, preţul imobilului din discuţie, era, din câte îmi amintesc, circa 600 euro/mp şi era aproximativ bun, în preajma preţului orientativ uzitat de către noi, însă nu ştiu dacă era mai mic sau mai mare.

Întrebări formulate de apărarea inc. J.:

Î: raportul întocmit de dl J. l-aţi cititş R: l-am răsfoit. Negocierea a plecat de la contraexpertiza întocmită de IPJ.

Î: În cadrul negocierilor s-a ţinut cont de evaluarea făcută de dl J. (evaluatorul vânzătorului)ş R: Nu. Acesta a şi fost motivul pentru care s-a dispus contraexpertiza de către IPJ, şi care a vizat verificarea preţului stabilit prin evaluarea vânzătorului.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: la momentul negocierii, existau cele două rapoarte de evaluareş R: cele două expertize mi-au fost prezentate de către IPJ, deci existau cele două expertize la momentul negocierii.

Î: cunoaşteţi de ce a fost aleasă cea mai mare valoareş Valoarea stabilită de expertul H. era 9.000.000 RON, iar cea stabilită de J. era de 11.000.000 RONş R: nu cunosc care au fost raţiunile la acel moment.

Î: aţi cunoscut la momentul negocierii că raportul de evaluare nu era întocmit pentru o vânzare-cumpărareş R: nu. din câte îmi amintesc şeful ZZZZZZ. a solicitat o contraexpertiză în vederea cumpărării imobilului.

Î: aţi făcut un comentariu la momentul procesului-verbal de negociereş Ce viza acestaş R: comentariul se referea la aspecte legate de igienizare a imobilului, anexa ce nu putea fi vândută fără consultarea prealabilă a IPJ şi altele. Am menţionat în procesul-verbal de negociere.

Î: cine avea în atribuţie negocierea preţului, comisia de negociere sau conducerea IPJş R: Nu înţeleg întrebarea. În procesul-verbal scrie că răspunderea cu privire la achiziţie revine integral conducerii IPJ. Dacă aceasta nu era de acord, imobilul nu se achiziţiona.

Dacă preţul stabilit de comisia de negociere nu era acceptat de comanda IPJ Suceava imobilul nu se putea achiziţiona.

Î: putea să fie negociat achiziţionarea acestui imobil în condiţiile în care nu exista în buget suma necesară pentru achiziţionareş Se putea demara procedura de achiziţie dacă nu era aprobată investiţia pe lista de achiziţiiş R: nu ştiu ce să spun. Nu mă ocupam de lista de investiţii, nu intra în atribuţiile mele."

Martorul WW. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior. În luna martie 2006 am intrat în cadrul IPJ Suceava - Serviciu Logistic, având calitatea de şef birou administrare patrimoniu imobiliar şi intendenţă. În luna iulie 2006 am participat la întocmirea notei de fundamentare în care s-a solicitat achiziţia unui imobil pentru Poliţia mun. Suceava, respectiv Serviciul Rutier. Am participat la procedura de achiziţie privind serviciile de evaluare ale imobilelor. Am participat în cadrul şedinţei de negociere, am întocmit documentele justificative privind dare la plată, respectiv propunerea, angajamentul şi ordonanţarea a contravalorii acelui imobil. Am participat la preluarea acelui imobil, am întocmit documente de intabulare în cadastrul intern al Ministerului. Pe scurt acestea sunt activităţile pe care mi le amintesc.

În legătură cu evaluarea şi negocierea preţului arăt că:

La procedura de achiziţie a serviciului de evaluare a acelui imobil, am redactat adresa către ANEVAR Suceava, prin care am solicitat potenţialii evaluatori din jud. Suceava. Am participat la înaintarea adreselor de solicitare a ofertelor de preţ, am participat la analizarea ofertelor de preţ, am participat la recepţia lucrării, respectiv raportul de evaluare. De pe lista obţinută de la ANEVAR s-a desemnat un evaluator, acesta a întocmit un raport de evaluare, ce a fost predat unităţii în luna august. A existat o notă de fundamentare pentru achiziţia acestui imobil întocmită în luna iulie 2006.

Referitor la atribuţiile pe care le am în cadrul serviciului logistic, acestea nu îmi permit efectuarea de plăţi, însă am contribuit la elaborarea notei de fundamentare înaintate către eşalonul superior - IGPR, am elaborat propunerea, angajarea şi ordonanţarea, documente necesare efectuării plăţii.

La evaluarea preţului final s-a ţinut cont de evaluarea comandată de IPJ Suceava (circa 90.000.000 RON), respectiv preţul din evaluarea vânzătorului (circa 110.000.000 RON). Aceasta a fost plaja în care s-a desfăşurat procedura de negociere. La negociere s-a ţinut cont şi de aspecte ce vizau amplasarea imobilului, finisajele interioare pe care le purta acesta, compartimentarea. Toate acestea se aflau într-o stare bună care permiteau mutarea Poliţei mun. Suceava şi a Serviciului Rutier într-un timp cât mai scurt.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: inculpatul L. a făcut parte din comisia de negociere, sau dacă a participat la această negociereş R: Nu a făcut parte din comisia de negociere. Nu a participat la negociere.

Î: inc. L. şi inc. K. au făcut obiecţii la preţul stabilit de vânzătorş R: categoric da, întrucât preţul solicitat de vânzător a fost în jur de 110.000.000 RON, iar negociere s-a finalizat cu 100.000.000 RON.

Î: după ce mi s-a citit pasajul din declaraţia din 4 martie 2013 dată la urmărire penală, fila 13, paragraf. 3, pag. 13, arăt că anterior în cuprinsul acestei declaraţii am vorbi de suma de 100.000.000 RON fără TVA. În declaraţia anterioară este trecută suma incluzând TVA-ul, respectiv 119.000.000 RON.

Referitor la obiecţii, fac precizarea că procesul-verbal de negociere a fost vizat de către dl L..

Î: când dvs. aţi întocmit nota de fundamentare ce aţi avut în vedere, când aţi stabilit preţulş R: în nota de fundamentare au fost consemnate necesitatea şi oportunitatea achiziţiei, beneficiarul şi o sumă estimativă.

Î: aţi făcut la acel moment o analiză a imobilelor, preţul de achiziţionare a unui imobil, o evaluare de piaţăş R: nu. Singura evaluare este cea din expertiza întocmită de S.C. F..

Î: v-aţi prezentat la sediul imobilului când aţi negociat preţulş Aţi constatat că se fac lucrări de renovareş R: la momentul vizualizării imobilului nu am constatat nevoia de astfel de lucrări majore şi nici nu se realizau asemenea lucrări, nici în interior, nici în exterior şi categoric nu se realizau lucrări de consolidare. La acel moment încă funcţiona Parchetul în acea clădire.

Î: puteţi explica de ce preţul stabilit de comisia care a întocmit nota de fundamentare coincide cu preţul stabilit în urma negocieriiş Vi s-a sugerat acest preţ de către inculpaţii K. şi L.ş R: la momentul elaborării notei de fundamentare suma a fost comunicată şi discutată de dl K..

Întrebări formulate de apărarea inculpatului L.:

Î: cunoaşteţi dacă în urma negocierilor din septembrie 2006 comisia a întocmit un proces-verbal pe care să-l fi înaintat conducerii IGPRş R: Urmare a desfăşurării şedinţei de negociere, s-a întocmit procesul-verbal de negociere din care un exemplar a fost înaintat şi IGPR.

Î: cunoaşteţi dacă au fost făcute obiecţiune de către cei doi ordonatori de credite - IGPR respectiv MAI cu privire la preţul consemnat în procesul-verbal de negociereş R: nu cunosc de astfel de obiecţiuni formulate în scris şi nici verbale.

Î: ştiţi la cât timp de la negociere din 27 septembrie 2006 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărareş R: cred că în luna noiembrie a fost încheiat contractul, iar propunere şi ordonanţarea a avut loc în luna decembrie.

Î: între data negocierii, septembrie 2006, şi momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare, noiembrie 2006, cunoaşteţi dacă IGPR sau MAI au repartizat fondurile necesare achiziţionării imobilului şi eventual cuantumul acestoraş R: prima repartiţie pentru acest obiectiv a fost de 1.500.000 RON, în luna iulie august. După aceea au fost suplimentări de fonduri pentru acest obiectiv de investiţiei până la sfârşitul anului 2006."

Martorul YYYY. a declarat că:

"Menţin declaraţiile anterioare şi nu mai am nimic de adăugat. În anul 2006 eram ofiţer tehnic, inginer constructor în cadrul Direcţiei Logistică din IGPR.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului K.:

Î: aţi purtat discuţii cu numitul PP. referitoare la rezultatul negocierii din luna septembrie 2006ş R: nu. După ce s-a încheiat contractul mi-a spus ce s-a întâmplat acolo, ca între colegi. Şef de serviciu era o altă persoană.

Î: cunoaşteţi dacă PP. i-a solicitat şefului de serviciu ZZZZZZ. sprijin cu privire la rezultatul negocierii, sau dacă l-a consultatş R: nu ştiu.

Î: cunoaşteţi natura sprijinului solicitat de către IPJ Suceava IGPR-uluiş R: nu cunosc.

Î: cunoaşteţi sumele aprobate pentru achiziţia de la Suceava din septembrie 2006ş R: da. Au fost mai multe liste de achiziţie. Pentru luna septembrie nu ştiu exact suma. Din câte îmi amintesc au existat suplimentări în luna octombrie.

Î: aţi purtat discuţii cu K. în anul 2006, referitoare la achiziţia de imobil pentru sediul Poliţie Mun. Suceavaş R: da. Din punct de vedere tehnic şi al funcţionării poliţiei era un imobil adecvat, pentru că în momentul respectiv funcţiona Parchetul şi nu mai necesita compartimentări sau alte dotări. Am vizitat acest sediu, înainte de achiziţie cu circa un an, având în vedere că IPJ Suceava avea în plan o investiţie, respectiv construirea unui sediu pentru Poliţia municipiului Suceava şi Arhivele Suceava. Din acest punct de vedere s-a renunţat la construirea unui nou imobil pentru că s-a achiziţionat acest imobil în care funcţiona Parchetul.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului L.:

Î: direcţia Logistică de la IGPR putea să se opună achiziţionării imobilului destinat Poliţiei Suceava dacă constata anumite nereguliş R: Bineînţeles, dar nu se putea constata de la Bucureşti ce se achiziţiona la Suceava, fără să se vadă dosarul achiziţiei. Evaluările au fost făcute de evaluatori ANEVAR şi nu puteam noi de la Bucureşti să contestăm o evaluare, sau să constatăm alte nereguli."

Martorul XX. a declarat că:

"Menţin declaraţiile date anterior, corespund adevărului şi nu am completări de formulat.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului K.

Î: în calitate de secretar al comisiei de negociere, discuţiile vizând negocierile dintre vânzător şi cumpărător au fost realeş R: au existat discuţii. Până a ajunge la această negociere s-a făcut un studiu de piaţă oraş. Am vizionat unele imobile ce nu satisfăceau cerinţele Inspectoratului de Poliţie. Eu am observat mai mult aspectele tehnice legate de starea clădiri.

Văzând compartimentările, structura de rezistenţă, finisajele, starea instalaţiilor, ţinând cont că anterior vizionării de către noi şi negocierii în imobil a funcţionat Parchetul Suceava, imobilul se afla într-o stare bună. La negociere, s-au mai stabilit nişte clauze pentru vânzător, pentru unele spaţii, să le renoveze. Am asistat la discuţii legate de preţ, dar nu mi le amintesc pentru că eram mai multe persoane acolo. În funcţie de preţurile care erau la acea vreme pentru anumite clădiri, preţul de vânzare se apropia cu cel în care s-a pornit negocierea. Anterior făcusem o notă de fundamentare, în care am arătat că făcând o evaluare a preţului pe metru pătrat cam cât era această valoare şi în baza acesteia s-a făcut o estimare a preţului. Având în vedere această estimare am făcut nota de fundamentare pentru IGPR. Nu îmi amintesc cât era preţul metrului pătrat.

Î: cu ocazia şedinţei de negociere PP., reprezentant al IGPR a fost activş R: da, a făcut obiecţiuni împreună cu mine, el din partea organului superior, împreună cu mine, ne-am dat cu părerea că ar fi bună clădirea pentru necesităţile Inspectoratului de Poliţie.

Precizez că obiecţiunile au vizat nevoia de renovare a unor spaţii care în urma folosirii de către Parchet necesitau astfel de lucrări. Vânzătorul a fost de acord cu aceste renovări.

Î: PP. a formulat obiecţiuni cu privire la preţul convenit de părţi cu ocazia negocieriiş R: negocierea a avut la bază evaluări ale experţilor ANEVAR.

Î: Procesul-verbal de negociere a fost trimis pe cale ierarhică la IGPRş R: aşa trebuia să fie trimis.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului G.:

Î: la momentul preluării sediului Poliţiei s-a verificat şi constatat efectuarea renovărilor ce incumbau în baza negocierilor vânzătoruluiş R: da.

Prin procesul-verbal prezentat astăzi de apărare, datat 23 martie 2007, am preluat nişte utilaje pentru centrala termică aparţinând acestei clădiri, pe care vânzătorul le-a montat cu o firmă specializată.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

Î: nota de fundamentare a fost întocmită de dvs. sau de numitul WW.ş R: nota de fundamentare a fost o lucrare comună a mea şi a numitului WW., care a fost semnată de noi şi trimisă mai departe.

Î: la acel moment K. a menţionat un preţ ce trebuia trecut în nota de fundamentareş R: nu, niciodată.

Î: de ce nu aţi trecut în nota de fundamentare, evaluarea de piaţă pe care aţi făcut-oş R: nu ştiu dacă era necesar.

Întrebări formulate de apărarea inculpatului H.:

Î: cunoaşteţi dacă K. sau dl WW. i-au solicitat expertului H. să facă o supraevaluareş R: nu .

Interpelarea instanţei:

Î: Trebuia cumpărat acel sediuş R: da.

Î: credeţi că s-a respectat procedura de achiziţieş R: din punctul meu de vedere s-a respectat procedura de achiziţie a imobilului."

Martorul LLLLLL. a declarat că:

"Întrebări formulate de apărarea inculpatului K.:

Î: aţi identificat nereguli în legătură cu achiziţia imobilului sediului Poliţiei Mun. Suceavaş R: auditul în cadrul Ministerului de Interne a fost efectuat în 2009 pentru perioada anilor 2006 - 2009. Nu am participat efectiv la acest control, coordonam două echipe, una în Suceava şi una în Bacău. Mergem săptămânal în cele două locuri. Ofiţerul care a fost la IPJ Suceava m-a anunţată că documentele aferente achiziţionării imobilului vizat de controlul nostru fuseseră ridicate cu două săptămâni înainte de către DNA ST Suceava. În această situaţie am luat legătura cu Direcţia de Audit de la Bucureşti, în sensul că nu puteam face această verificare şi ni s-a spus să consemnăm în documentele de lucru, faptul că nu putem face această verificare, pentru motivul arătat.

Î: Putea fi angajat financiar IPJ Suceava în noiembrie 2006 fără să aibă disponibilul aprobat de către ordonatorul secundar de crediteş R: nu intra în atribuţiile noastre de control.

La interpelarea ulterioară a instanţei, ce a vizat Legea nr. 500/2003 arăt că nu pot răspunde pentru că nu eram expert în domeniul achiziţiilor."

IV. 2. Înalta Curte evaluând coroborat probatoriul administrat pe parcursul procesului penal, cu accent pe cel administrat în mod direct şi nemijlocit în faza apelului, reţine următoarele:

a. Prealabil, Înalta Curte va identifica normele legale incidente în ceea ce priveşte achiziţiile publice

Cu privire la achiziţiile publice, evoluţia reglementării a suferit numeroase modificări, după ce prima reglementare legală a fost realizată în anul 1993.

- Astfel, Ordonanţa nr. 12/1993 reglementa toate achiziţiile efectuate de Parlament şi instituţiile aflate sub controlul acestuia; Preşedinţia; Guvernul şi autorităţile administrative prevăzute de art. 115, 120 - 122 din Constituţia României şi instituţiile bugetare subordonate acestora; autorităţile judecătoreşti; Ministerul Public; instituţiile publice de învăţământ superior; Academia Română şi instituţiile subordonate acesteia; regiile autonome, în cazul achiziţiilor de bunuri de natura activelor corporale şi a investiţiilor, inclusiv a investiţiilor finanţate din surse proprii, iar referindu-se la definiţiile termenilor din textul legal, prevedea că prin achiziţii publice se înţelege dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică achizitoare, de bunuri, investiţii prin contract de cumpărare, închiriere sau de antrepriză, precum şi servicii, finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetele locale, din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete, din mijloace extrabugetare şi din credite externe garantate sau contractate direct de stat.

Aceeaşi ordonanţă prevedea că dispoziţiile referitoare la bunuri se referă la produse, echipamente şi alte obiecte fizice de orice fel şi cu orice fel de descriere, inclusiv bunuri imobile.

- Ulterior, Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2001, ce avea ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, precum şi a căilor de atac al actului sau deciziei autorităţii contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, la termenii legali utilizaţi, a stabilit la art. 3, printre altele, următoarele definiţii:

a) achiziţie publică - dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziţie publică;

b) contract de achiziţie publică - contract, încheiat în formă scrisă, între autoritatea contractantă şi contractant;

c) contractant - ofertantul căruia i se atribuie contractul de achiziţie publică în urma aplicării uneia dintre procedurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;

d) contract de furnizare - contract de achiziţie publică care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale, pe baza cumpărării, inclusiv în rate, a închirierii sau a leasingului cu sau fără opţiune de cumpărare;

e) contract de servicii - contract de achiziţie publică care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale;

f) contract de lucrări - contract de achiziţie publică care are ca obiect execuţia sau, după caz, atât proiectarea, cât şi execuţia, uneia sau mai multor lucrări de construcţii, aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale, sau a oricărei combinaţii a acestor lucrări de construcţii, care conduce sau nu conduce la un rezultat menit să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnico-economică;

h) fonduri publice - sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor publice şi credite externe contractate sau garantate de stat ori de autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de autorităţi ale administraţiei publice locale;

În ceea ce priveşte autorităţile contractante, acestea erau reprezentate de oricare autoritate publică, aşa cum este aceasta definită în Constituţia României, inclusiv autoritatea judecătorească; oricare instituţie publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în subordinea sau sub controlul unei autorităţi publice; Academia Română şi instituţiile subordonate acesteia; oricare persoană juridică ce desfăşoară activităţi relevante în unul dintre sectoarele de utilităţi publice - apă, energie, transporturi şi telecomunicaţii - şi care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi, în sensul că nu are piaţă concurenţială datorită existenţei unei poziţii de monopol sau prin efectul unui act normativ ori administrativ.

Potrivit acestui act normativ, la art. 8 lit. f) au fost reglementate excepţiile, adică situaţiile când autoritatea contractantă nu are obligaţia de a aplica prevederile legale atunci când atribuie contracte de achiziţie publică, printre aceste excepţii fiind şi situaţia unui contract ce are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri/clădiri/alte bunuri imobiliare existente sau a drepturilor asupra acestora.

Cu toate acestea, legiuitorul a statuat expres că în această situaţie autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurenţial adaptat la specificul achiziţiei.

- Aceste dispoziţii legale au fost în vigoare până la data de 30 iunie 2006.

- Din data de 1 iulie 2006 a intrat în vigoare Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2006 - publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 13, prevederile actul normativ nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii care, printre altele, are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora; totuşi, atribuirea contractelor de servicii financiare care se încheie, indiferent de formă, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

Potrivit art. 6, contractul de servicii este definit ca acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, aşa cum sunt acestea cuprinse în anexele nr. 2A şi 2B, text ce nu a mai suferit modificări.

În raport de această evoluţie a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice în ceea ce priveşte imobilele, Înalta Curte conchide că în România, începând cu anul 1993, cumpărarea unui imobil de către o autoritate publică se putea realiza numai prin achiziţie publică, astfel:

- în perioada 1993 - 2001 era aplicabilă reglementarea generală a achiziţiilor, existând doar o singură excepţie de la aplicarea procedurii achiziţiei publice, atunci când era vorba despre achiziţiile publice care implică apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională.

- în perioada 2001 - iulie 2006 autoritatea contractantă nu avea obligaţia de a aplica procedura achiziţiilor publice specifică tipului de contract atunci când atribuia contracte de achiziţie publică dacă acel contract avea ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri/clădiri/alte bunuri imobiliare existente sau a drepturilor asupra acestora, însă avea obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în măsura în care era posibil, prin utilizarea sistemului concurenţial adaptat la specificul achiziţiei.

- din iulie 2006 autoritatea contractantă nu avea obligaţia de a aplica procedura specifică tipului de contract atunci când atribuia contracte de servicii dacă acel contract avea ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri/clădiri/alte bunuri imobiliare existente sau a drepturilor asupra acestora, contractul de servicii fiind contractul de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.

b. Acuzaţiile - abuzul în serviciu

În ceea ce priveşte acuzaţiile de abuz în serviciu, respectiv complicitate la această infracţiune, instanţa de control judiciar va stabili dispoziţiile aplicabile procedurii desfăşurate la nivelul IPJ Suceava.

Subsecvent va analiza dacă fapta care face obiectul acuzaţiei este infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi în conformitate cu legea nouă şi, în concret, în cazul în care fapta este incriminată de ambele legi, conform art. 5 C. pen., care dintre legile penale care s-au succedat prevede sancţiuni mai puţin severe.

Examinarea cauzei din perspectiva legii penale mai favorabile conduce la concluzia că de la data comiterii faptei şi până la judecarea acesteia a avut loc o succesiune în timp a legilor penale, fără însă ca în cazul concret să fi intervenit, ca urmare a succesiunii legilor, dezincriminarea faptelor.

Art. 248 C. pen. anterior - Abuz în serviciu contra intereselor publice

Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 2481 C. pen. anterior - Abuz în serviciu în formă calificată

Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 297 C. pen. - Abuz în serviciu

Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Conform art. 309 C. pen., dacă faptele prevăzute în art. 297 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Potrivit art. 183 C. pen., prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă o paguba materială mai mare de 2.000.000 RON.

La data judecăţii, art. 132 din Legea nr. 78/2000 avea următoarea reglementare: În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 405/2016, a constatat că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Din cele ce preced, având în vedere că inculpaţii sunt acuzaţi de nerespectarea unor dispoziţii legale, datorită limitelor minime ale pedepsei mai favorabile, rezultă că legea în raport de care vor fi analizate condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de abuz în serviciu este C. pen. anterior.

În cazul acuzaţiei de abuz în serviciu trebuie dovedite, din punct de vedere obiectiv, următoarele:

a) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu prejudiciul: cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte contrar legii;

b) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu actele de serviciu: îndeplinirea, neîndeplinirea ori a întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, realizarea unui act contrar acestor îndatoriri, astfel cum sunt prevăzute de lege;

c) legătura dintre prejudiciul produs şi atribuţiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, Decizia penală nr. 3113 din 9 decembrie 2013, Dosar nr. x/2013).

Urmare a analizei vinovăţiei inculpaţilor L., K., G., H. şi J., acuzaţi că au participat în calitate de autori ori complici la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, corespunzător faptelor şi încadrărilor juridice avute în vedere de procuror şi faţă de care s-au formulat apărări de către inculpaţi şi s-au administrat probe de către acuzare, instanţa de control judiciar constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate necesare pentru a genera angajarea răspunderii penale a inculpaţilor L., K., G., H. şi J., deoarece probele administrate dovedesc că nu s-a acţionat cu vinovăţia prevăzută de lege, după cum se va arăta în continuare.

Înalta Curte mai reţine că experţii evaluatori - inculpaţii J. şi H. nu au realizat o supraevaluare a imobilului, iar în cauză nu poate fi decelată vreo conivenţă ilicită la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, acuzarea nu a făcut în nicio modalitate dovada că experţii au fost cointeresaţi în supraevaluarea imobilului, aspect ce ar fi fost apt a susţine conduita ilicită imputată.

Iniţierea cumpărării imobilului cu destinaţie sediu pentru Poliţia municipiului Suceava a avut loc la data de 23 februarie 2006, deci autoritatea contractantă avea obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurenţial adaptat la specificul achiziţiei.

Potrivit acuzaţiilor formulate [aşa cum pe larg sunt prezentate în considerentele sentinţei atacate şi în rechizitoriu, dar asupra cărora nu se va reveni decât în mod sintetic pentru a nu deveni redundante motivării], iniţierea cumpărării imobilului cu destinaţie sediu pentru Poliţia municipiului Suceava a avut loc la data de 23 februarie 2006, odată cu întocmirea raportului nr. x de către inculpatul L., ulterior acestei date a fost emisă procedura de achiziţie, iar la data de 5 august .2006 a fost încheiat contractul nr. x pentru evaluarea imobilului ce se dorea a fi cumpărat.

La data de 27 septembrie 2006 a fost constituită comisia de negociere a preţului de achiziţie, la data de 28 septembrie 2006 a fost semnat procesul-verbal de negociere, iar la 2 noiembrie 2006 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

Având în vedere aceste succinte elemente de fapt prezentate în succesiunea derulării lor în timp şi raportarea la cele statuate cu titlu preliminar în ceea ce priveşte legislaţia aplicabilă, demonstrează că la momentul iniţierii procedurii achiziţiei - februarie 2006, autoritatea contractantă avea obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurenţial adaptat la specificul achiziţiei, fără a fi necesară aplicarea celorlalte prevederi legale.

Pentru a ajunge la această concluzie, Înalta Curte reţine că potrivit art. 102 din Ordonanţa de urgenţă nr. 60 din 11 mai 2001, procedurile de achiziţie publică aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii procedurilor respective, iar potrivit art. 298 din Ordonanţă de urgenţă nr. 34 din 29 iunie 2006, contractele în curs de executare şi procedurile de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă se definitivează pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora.

Aşadar, în ceea ce priveşte achiziţia imobilului cu destinaţie sediu pentru Poliţia municipiului Suceava se reţine că autoritatea contractantă avea obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în măsura în care era posibil, prin utilizarea sistemului concurenţial adaptat la specificul achiziţiei.

În cauza pendinte nu este vorba despre un contract de servicii privind cumpărarea prin mijloace financiare a unui bun imobil - aşa cum este indicat la excepţiile de la art. 8 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi cum era definit contractul de servicii şi pe cale de consecinţă susţinerile apărării potrivit cărora prevederile legale referitoare la achiziţiile publice nu ar fi fost aplicabile sunt în parte întemeiate.

Pe de altă parte, instanţa de control judiciar reţine că în cuprinsul actului de sesizare se menţionează expres că atribuirea contractelor de achiziţie a unor imobile existente nu intra sub incidenţa O.U.G. nr. 60/2001 în vigoare până la 30 iunie 2006 şi O.U.G. nr. 34/2006 în vigoare de la data de 1 iulie 2006, dar se susţine că ar fi existat obligaţia de respectare a normelor de aplicare emise în baza acestor acte normative, respectiv H.G. nr. 461/2001 şi H.G. nr. 925/2006 (Rechizitoriu, vol. I, pag. 31 şi 125, dosar up) şi de aceea se susţine că inculpaţii ar fi încălcat următoarele dispoziţii legale: art. 2 alin. (2) referitoare la principiile care stau la baza încheierii unui contract de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006, dispoziţiile art. 17, art. 18, art. 33, art. 47, art. 59, art. 20 din O.U.G. nr. 34/2006. Suplimentar, acuzarea susţine că ar fi fost încălcate şi prevederile art. 4 alin. (2) şi (3), art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Înalta Curte constată că atâta vreme cât acuzarea susţine explicit că legea nu este incidentă achiziţiei, este evident că nici normele de aplicare, reglementate prin acte normative infra-legale, nu pot fi incidente şi de aceea consideră că doar o eroare asupra interpretării legii putea provoca această dihotomie.

Aceste argumente sunt valabile şi în ceea ce priveşte opiniile specialiştilor DNA, ce au întocmit raportul de constatare în timpul urmăririi penale, argumente ce au fost preluate de către procuror în susţinerea acuzaţiei formulate ( Rechizitoriu, vol. I,).

În egală măsură, instanţa de control judiciar observă că legislaţia achiziţiilor publice a suferit numeroase modificări la intervale relativ scurte de timp (modificări ce par a nu se încheia nici în prezent) şi astfel au putut produce o lipsă de previzibilitate a normei legale, iar această inconsecvenţă a reglementării a devenit o cauză favorizantă pentru abordarea unor interpretări eronate ale procedurii de achiziţie, cu consecinţe asupra formei de vinovăţie în cazul unei acuzaţii penale.

Or, această situaţie de drept alăturată unor norme invocate eronat în actul de acuzare nu pot fi imputate sub nicio formă inculpaţilor, întrucât în perioada de referinţă singura obligaţiei a autorităţii contractante era de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în măsura în care era posibil, prin utilizarea sistemului concurenţial adaptat la specificul achiziţiei.

De aceea, în circumstanţele concrete de drept şi în raport de modalitatea concretă în care a fost susţinută acuzaţia în materie penală, instanţa de control judiciar constată că şi argumentele instanţei de fond, ce au fundamentat soluţia de condamnare pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, cu referire la nerespectarea principiilor prevăzute la art. 2 din O.U.G. nr. 60/2001, sunt eronate.

În analiza sa, instanţa de control judiciar a avut în vedere ca toate sumele indicate în actul de sesizare şi în hotărârea apelată să fie adaptate terminologiei legale a monedei naţionale, respectiv leu, fiind astfel corectate referirile la monedele inexistente ca terminologie, RON sau ROL (denominarea a intervenit la data de 1 iulie 2005, când moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivala cu 10.000 RON vechi, leii vechi având putere circulatorie până la data de 31 decembrie 2006).

Înalta Curte reţine că inculpatul L. este acuzat că, în calitate de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava şi ordonator terţiar de credite, în perioada iulie - octombrie 2006, cu ştiinţă şi-a încălcat atribuţiile de serviciu în derularea procedurii de achiziţie a imobilului din municipiul Suceava, str. Universităţii, cu destinaţia de sediu al Poliţiei municipiului Suceava, nerespectând principiile O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, încălcări care au avut ca rezultat stabilirea unui preţ de achiziţie mai mare decât valoarea de piaţă a imobilului, sumă ce a fost achitată nejustificat din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care constituie prejudiciu provocat în dauna acestuia reprezintă în acelaşi timp un folos necuvenit pentru S.C. D..

Inculpatul L. - ordonator terţiar de credite, mai este acuzat şi de iniţierea achiziţiei unui imobil şi derularea mai multor proceduri cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3), art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002, depăşind limita aprobată de ordonatorul principal de credite prin lista de achiziţii a anului 2006.

Pe de altă parte, inculpatul K. este acuzat că, în calitate de şef Serviciu Logistic din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, pentru a se aproba bugetarea achiziţiei Sediului Poliţiei Municipiului Suceava, fără să fie parcurse etapele necesare respectării principiilor liberei concurenţe, a eficienţei utilizării fondurilor publice (folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică), a transparenţei (punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică), a tratamentului egal pentru furnizori de produse şi fără o evaluare aceluiaşi imobil, a dispus întocmirea Notei de fundamentare din 5 iulie 2006 şi a semnat Nota de fundamentare înregistrată la MAI din 21 august 2006, în care au fost consemnate pretenţiile financiare ale inculpatului G., în cuantum de 10.000.000 RON. Nu a respectat procedura de achiziţie a serviciului de evaluare a imobilului, prevăzută de O.U.G. nr. 34/2006, dar pentru a da o notă de legalitate, a semnat la 25 iulie 2006 cereri de oferte, raportul de analiză a ofertelor nr. 85.402 şi adrese de comunicare, deşi ofertele PF H. şi PF OO. au fost primite de IPJ Suceava anterior, respectiv la 25 iunie 2006 şi a semnat "Procedura de achiziţie la cumpărarea a două imobile, pentru Poliţia mun. Suceava şi Poliţia mun. Câmpulung Moldovenesc" din 23 februarie 2006", iar la 16 octombrie 2006 a semnat adrese către autorităţi publice locale pentru a încerca să demonstreze că s-a dorit şi identificarea altor imobile.

Se susţine în actul de sesizare că în această modalitate inculpaţii au creat posibilitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare cu S.C. D. S.R.L. Suceava la o valoare supraevaluată, care constituie pagubă în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi un folos necuvenit pentru S.C. D. S.R.L. reprezentată de inculpatul G., iar în calitate de preşedinte al comisiei de negociere nu a întocmit o analiză a celor două rapoarte de evaluare a imobilelor pentru a stabili care este motivaţia apariţiei diferenţei de valoare şi implicit valoarea de piaţă reală a imobilului ce urma să fie achiziţionat.

Corelativ, inculpatul G. este acuzat că în calitate de asociat - împuternicit al S.C. D. S.R.L. Suceava, l-a ajutat pe inculpatul K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte a comisiei de negociere şi şef al Serviciului Logistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe parcursul procedurii de achiziţie şi de negociere a imobilului din mun. Suceava, str. Universităţii, punându-i la dispoziţie Raportul de evaluare întocmit de J., care a stabilit o valoare de piaţă a imobilului, supraevaluată, în sumă de 11.317.000 RON, permiţându-i astfel acestuia să accepte cu ocazia negocierii un preţ de vânzare de 11.900.000 RON, în condiţiile în care evaluatorul desemnat de IPJ Suceava stabilise o valoare de piaţă de 9.010.000 RON.

În raport de acuzaţiile formulate se reţine că prin Hotărârea de Guvern nr. 150 din 21 aprilie 1997 s-au aprobat indicatorii tehnico - economici ai obiectivului de investiţii Sediul poliţiei municipiului Suceava şi a Direcţiei Judeţene Suceava a Arhivelor Naţionale, finanţarea urmând să se efectueze din fondurile bugetului de stat conform listelor de investiţii aprobate potrivit legii, valoarea totală a investiţiei preconizate fiind de 11.803.000 RON, în preţurile lunii decembrie 1996.

În anul 2005 a fost aprobată Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2006 cu finanţare de la bugetul de stat a IPJ Suceava, întocmită de şeful Serviciului Logistic al IPJ Suceava - YYYYY. şi şeful Compartimentului financiar-contabil UU., în care, la capitolul Lucrări în continuare a fost inclusă investiţia sediul Poliţiei municipiului Suceava şi a Direcţiei Judeţene Suceava a Arhivelor Naţionale, la capitolul lucrări noi a fost prevăzută achiziţionarea a 10 apartamente de serviciu şi a 5 imobile pentru posturile de poliţie Sadova, Comăneşti, Suceviţa, Hânţăşti şi Bălăceana.

Cu adresa nr. x din data de 14 februarie 2006, reprezentantul S.C. D. S.R.L. a făcut cunoscut Inspectoratului de Poliţie a Judeţului (IPJ) Suceava, fără a exista o solicitare din partea instituţiei publice, intenţia de închiria sau vinde imobilul proprietatea sa situat în municipiul Suceava, str. Universităţii, în suprafaţă de 2.270 mp, închiriat la acea dată Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava .

Instanţa de control judiciar notează că la momentul lansării ofertei, imobilul era ocupat de peste 2 ani de către unităţile Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătorie, Tribunal şi Curtea de Apel Suceava, adică de o autoritate publică care din punct de vedere al dotării, compartimentării şi al tuturor celorlalte aspecte ce ţin de organizarea instituţională într-o clădire sunt în mod evident asemănătoare cu cele ale unei clădiri pentru poliţie, chiar dacă, la fel de evident, specificul şi atribuţiile legale ale celor două autorităţi diferă.

În ansamblu probator, oferta societăţii comerciale către poliţie este firească, deoarece, fiind cunoscută necesitatea unui sediu pentru Poliţia municipiului Suceava, viza un imobil ce era folosit de o autoritate publică cu nevoi funcţionale asemănătoare.

Pe de altă parte, luarea în considerare a acestei oferte de către poliţie este de asemenea firească, întrucât, dincolo de eşecul demersurile anterioare pentru edificarea ori repartizarea unui sediu corespunzător, se referea la imobilul despre care se ştia că este folosit de către unităţile Ministerului Public, autoritate publică ce exercită supravegherea activităţii poliţiei judiciare, deci clădirea era cunoscută de către reprezentanţii IPJ.

Prin adresa din data de 23 februarie 2006, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) - ordonatorul secundar de credite, a comunicat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) - ordonatorul principal de credite, că este în imposibilitatea de a aloca suma necesară începerii lucrării pentru Sediului Poliţiei mun. Suceava, răspunsul fiind formulat urmare adresei ministerului din data de 14 februarie 2006 prin care era solicitată analizarea demarării investiţiei în valoare de 12.216.432 RON ca urmare a adresei din 7 februarie 2006 primite de la Prefectura Suceava.

La data de 23 februarie 2006, inculpatul L., inspectorul şef al IPJ Suceava - ordonatorul terţiar de credite, a rezoluţionat adresa - primită de la S.C. D. S.R.L. împreună cu Memoriul de prezentare sediu administrativ, înregistrată la unitatea de poliţie din 23 februarie 2006 şi a solicita Serviciului Logistic, condus de inculpatul K., să analizeze oportunităţile oferite de locaţie din perspectiva unui posibil sediu pentru Poliţia municipiului Suceava, întocmirea unei note de fundamentare şi o analiză a variantei mai economice şi avantajoase pentru instituţie, respectiv închiriere - după expirarea contractului cu Parchetul Suceava - sau posibilitatea unei achiziţii.

La data de 5 iulie 2006 este semnată de către inculpatul L., nota de fundamentare nr. x prin care IGPR este informată despre apariţia oportunităţii achiziţiei imobilului ofertat, valoarea estimată fiind de 10.700.000 RON, documentul de fundamentare fiind însoţit de planşe fotografice, relevee şi memoriu de prezentare.

La data de 11 iulie 2006 Direcţia Financiară din cadrul MAI a întocmit nota raport nr. x, prin care se propune suplimentarea bugetului IGPR pentru IPJ Suceava cu suma de 1.500 RON la Titlu X - Active nefinanciare, art. 71.01.01 - Construcţii, pct. C - Alte lucrări de investiţie, concomitent cu diminuarea bugetului propriu al ordonatorului principal de credite, precum şi luarea în evidenţa Direcţiei Generale Financiare a diferenţei de 8.500 RON, la următoarea rectificare a bugetului de stat din luna septembrie 2006. Această notă raport a fost întocmită de către directorul general al Direcţiei Generale Financiare, martorul FFFFF. şi aprobată de secretar general de la acea dată al MAI, martorul BBBBB..

Ulterior emiterii notei raport, inculpatul L. a semnat o altă notă de fundamentare adresată Direcţiei de management logistic din cadrul MAI indicând ca preţ suma de 10.000.000 RON, având acelaşi număr din 5 iulie 2006, dar în care erau menţionate titlul şi capitolele bugetare, o a treia notă de fundamentare fiind semnată şi de către inculpatul K..

Înalta Curte reţine că în actul de sesizare (Rechizitoriu, vol. I, dosar up) se face o amplă analiză asupra acestor mijloace de probă - notele de fundamentare, procurorul concluzionând cu privire la existenţa conivenţei infracţionale dintre reprezentanţii ordonatorului terţiar de credite şi inculpatul G..

Concluzia procurorului este eronată întrucât este contrazisă de însăşi mijloacele de probă invocate - notele de fundamentare, care poartă menţiunile olografe ale ordonatorilor de credite, dar şi de celelalte mijloace de probă de aceiaşi natură, mai precis înscrisurile reprezentând corespondenţa, actele întocmite şi răspunsurile transmise de la nivelul ordonatorului secundar de credite şi ordonatorului principal de credite, toate fiind concordante cu declaraţiile martorilor audiaţi pe parcursul procesului penal.

MAI - Direcţia management logistic transmite din 10 august 2006 privind lista de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006, pentru imobilul necesar sediului Poliţiei Municipiului Suceava, jud. Suceava fiind prevăzută suma de 1.500.000 RON . Ulterior aceasta este aprobată de ordonatorul principal de credite în data de 30 august 2008 .

La data de 28 august 2006 cu adresa, Direcţia de Management Logistic din cadrul MAI a transmis către Direcţia de logistică din cadrul IGPR nota de fundamentare întocmită de către IPJ Suceava cu menţiunea de a dispune cadrelor de specialitate din subordine să analizeze oportunitatea acestei tranzacţii.

Ca urmare a comunicării notei raport nr. x, IPJ Suceava a procedat la achiziţionarea serviciului de prestări pentru evaluarea imobilului din patrimoniul S.C. D. S.R.L., iar urmare a procedurilor desfăşurate, la data de 5 august 2006 a fost încheiat contractul nr. x cu S.C. F. S.R.L, în valoare de 850 RON.

Raportul de evaluare a fost întocmit la data de 9 august 2006 de inculpatul H. - expert evaluator ANEVAR . Din conţinutul evaluării rezultă că pentru valoarea de piaţă a construcţiei şi terenului în suprafaţă de 518 mp din Suceava, str. Universităţii, au fost prezentate 2 metode de evaluare a proprietăţii respective, prin:

- metoda costurilor, pentru care valoarea de piaţă recomandată a fost de 6.374.541 RON, valoarea de 794 euro/mp, rezultând un preţ estimativ de 6.682.200 RON;

- metoda capitalizării, pentru care a rezultat un preţ de 9.821.295 RON.

Pe baza valorilor obţinute şi a reanalizării procesului de evaluare, cu datele şi informaţiile prezentate, inculpatul H. a apreciat că respectivul sediul are o valoare estimată de 9.010.000 RON.

Pe de altă parte, şi inculpatul G., în calitate de reprezentant al S.C. D. S.R.L., a solicitat pentru informarea sa realizarea unei evaluări a aceluiaşi imobil, evaluarea fiind realizată la data de 26 iulie 2006 de către inculpatul J. - expert autorizat ANEVAR, care a folosit pentru stabilirea valorii de piaţă a proprietăţii, 3 metode de evaluare, şi anume:

- metoda costurilor, rezultând un preţ estimativ de 6.930.000 RON;

- metoda capitalizării, rezultând un preţ de 6.015.000 RON;

- metoda comparaţiei, rezultând un preţ de 15.093.000 RON.

Pe baza valorilor obţinute şi a reanalizării procesului de evaluare, cu datele şi informaţiile prezentate, inculpatul J. a apreciat că respectivul sediu are o valoare estimată de 11.317.000 RON. Acest raport de evaluare întocmit pentru informarea sa, inculpatul G. l-a prezentat conducerii IPJ Suceava.

În actul de sesizare, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul J., se susţine că în calitate de expert evaluator autorizat ANEVAR, la solicitarea inculpatului G., a întocmit la data de 26 iulie 2006 pentru beneficiarul S.C. D. S.R.L. un Raport de Evaluare în care a consemnat date fictive, dotări inexistente, inadvertenţe şi calcule eronate, supraevaluând imobilul din str. Universităţii la o valoare de piaţă de 11.317.000 RON, raport ce a fost prezentat în şedinţa de negociere a preţului, modalitate prin care l-a ajutat pe K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte al comisiei de negociere făcând posibilă obţinerea de către inculpatul G. a unui preţ injust de 11.900.000 RON.

În privinţa inculpatului H. se susţine că în calitate de expert evaluator autorizat ANEVAR, a întocmit pe 9 august 2006, la solicitarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, un raport de evaluare în care a supraevaluat valoarea imobilului din mun. Suceava, str. Universităţii, de la suma de 6.370.000 RON la suma de 9.010.000 RON, prin folosirea în calcul, la metoda capitalizării, a unei chirii de 12 euro/mp/lună, deşi a anexat la raport contractul de închiriere din 6 martie 2006 din care reieşea că S.C. D. S.R.L. încasa o chirie lunară de 4,5 USD/mp, raport ce a fost prezentat în şedinţa de negociere a preţului, modalitate prin care l-a ajutat pe inculpatul K. să-şi încalce atribuţiile de serviciu exercitate în calitate de preşedinte al comisiei de negociere făcând posibilă obţinerea de către inculpatul G. a unui preţ injust de 11.900.000 RON.

Înalta Curte constată că nu există nicio probă pentru a putea susţine că valoarea imobilului din mun. Suceava, str. Universităţii, a fost supraevaluată conştient şi asumat de către inculpaţii J. şi H., pentru a asigura un beneficiu vreunuia dintre ceilalţi participanţi.

Valorile la care inculpaţii J. şi H. au ajuns ca urmare a rapoartelor întocmite sunt apropiate.

Mai mult decât atât, preţurile stabilite de fiecare inculpat în parte, sunt apropiate şi de preţurile stabilit de către experţii ce au efectuat evaluarea aceluiaşi imobil în timpul cercetării judecătoreşti.

Diferenţele de valoare constatate în timpul urmăririi penale putea indica acele date asupra cărora trebuia să poarte preocuparea procurorului în administrarea probatoriului în raport de acuzaţiile concrete formulate, însă, aşa cum se prezintă în faza apelului, nu evidenţiază conivenţa şi/sau beneficiul infracţional, cu accent pe divizarea acestuia între participanţi, acest probatoriu fiind total străin cauzei, deşi procurorului îi era cunoscută valoarea totală a investiţiei preconizate în H.G. nr. 150 din 21 aprilie 1997, de 11.803.000 RON, la preţurile lunii decembrie 1996.

Împrejurarea potrivit căreia imobilul a fost evaluat de către inculpatul J. doar pe baza datelor furnizate de inculpatul G., fără vizionarea în totalitate a acestuia nu reprezintă un ilicit cu relevanţă penală, iar susţinerile din cuprinsul actului de sesizare potrivit cărora deşi la data de 15 februarie 2006 când clădirea din str. Universităţii a fost evaluată de expertul ANEVAR inginer MMM. la valoarea de 6.034.000 RON şi până la data când imobilul a fost evaluat de inculpatul J. (26 iulie 2006) imobilul nu a fost supus unor lucrări de amenajare, valoarea de piaţă a fost stabilită la suma de 11.317.000 RON, sunt pur speculative cu scopul susţinerii pro causa a acuzaţiei, deoarece, aşa cum se va arăta, evaluările au avut scop şi motivaţie diferită, aşa încât bazele de calcul şi evident rezultatele sunt diferite, aspecte ignorate însă de acuzare.

Aşadar, se observă că preţul achiziţiei imobilului din anul 2006 în sumă de de 11.900.000 RON este apropiat de cel ar fi fost preconizat de Guvern ca necesar să fie cheltuit în anul 1996: preţul din anul 2006 este apropiat atât de cel aprobat în urmă cu zece ani în sumă de 11.803.000 RON, cât şi de preţurile la care au ajuns atât inculpatul J., de 11.317.000 RON, cât şi inculpatul H., de 9.010.000 RON [chiar dacă actul normativ viza o clădire nouă, în profida demersurilor efectuate pentru edificare, ordonatorul principal nu a primit alocare bugetară, iar valoarea viza costurile estimate în raport de preţurile practicate pe piaţa imobiliară şi a materialelor de construcţii de la acea vreme].

Oricum, chiar dacă sumele privind valoarea de piaţă a imobilului diferă -inculpatul J. a stabilit o valoarea de piaţa de 11.317.000 RON, inculpatul H. a stabilit valoarea de piaţă de 9.010.000 RON, iar experţii desemnaţi de instanţa de fond au stabilit că valoarea de piaţă este de 8.137.100 RON - expert AAAAAAA., dosar CA Iaşi; respectiv 7.957.084 RON - expert A., dosar CA Iaşi, procurorul şi-a fundamentat acuzaţia prin raportarea supraevaluării imobilului la valoarea de piaţă indicată într-un raport de evaluare întocmit în vederea acordării unui credit, în cuantum de 6.034.000 RON, valoare ce rezultă din raportul de evaluare realizat de ZZ. în februarie 2006, însă pentru acordarea unui credit ipotecar, din care a fost propusă pentru admiterea în garanţie 4.827.200 RON .

Or, nu se poate avea în vedere că valoarea de piaţă a imobilului, aşa cum a fost invocată de către acuzare, de 6.034.000 RON cum a fost stabilită prin raportul întocmit de martora MMM.) este preţul practicat şi cel ce ar fi fost necesar a fi fost stabilit de autoritatea contractantă, deoarece preţul rezultat ca urmare a unei evaluări a imobilului în scopul obţinerea unui credit ipotecar, nu poate fi contrapus unui preţ rezultat ca urmare a unei evaluări realizate pentru achiziţia şi/sau vânzarea unui imobil, fiind evident că premisele şi scopul unor astfel de evaluări sunt diferite, după cum rezultă din însăşi conţinutul rapoartelor întocmite pe parcursul procesului penal şi cum de altfel a susţinut şi apărarea în mod constant, sens în care s-au depus la dosarul cauzei şi Normele BNR de realizarea a evaluării imobilelor în vederea acordării de credite ipotecare.

Această realitate obiectivă [raportul de evaluare pentru acordarea unui credit] nu poate constitui proba pentru susţinerea acuzaţiei, în sensul alegerii unui preţ mult prea împovărător autorităţii public şi neeconomic, întrucât expertizele realizate la instanţa de fond au reliefat indiscutabil că valoarea imobilului era superioară acestei sume.

Inculpaţii J. şi H. au realizat o evaluarea a imobilului prin prezentarea în mai multe modalităţi a raţionamentului care i-a condus la valoarea indicată în rapoartele de evaluare întocmite, aşa încât nici argumentele instanţei de fond prin care au fost evidenţiate erorile evaluărilor întocmite, nu pot suplinii lipsa probelor care să demonstreze existenţa conivenţei specifică ilicitului penal pentru o pretinsă supraevaluare a imobilului.

Mai mult de cât atât, din analiza contractului de consultanţă şi prestări servicii din 20 iulie 2006 încheiat între S.C. D. S.R.L., reprezentată de inculpatul G. şi S.C. E. S.R.L., reprezentată de inculpatul J. şi al raportului de evaluare întocmit de acest expert, rezultă că înţelegerea părţilor a fost ca raportul de evaluare să fie realizat numai pentru a orienta negocierea, ceea ce, în lipsa oricăror probe, transformă susţinerile acuzaţiei, în sensul că a avut ca scop majorarea valorii imobilului, într-o alegaţie, după cum este şi susţinerea potrivit căreia ar fi fost astfel întocmite pentru ca vânzătorul să îl poată folosit în scopul ofertei şi sprijinirii negocierii.

În acest sens, se are în vedere faptul că la pct. 1.2 al raportului se precizează că "raportul este destinat informării beneficiarului şi nu va putea fi folosit ca etalon în tranzacţii comerciale el devenind nul în acest caz" . Această prevedere este inserată şi în contratul de consultanţă şi prestări servicii, pct. 3.2 menţionând că "clientul se obligă să nu folosească raportul de evaluare în tranzacţii comerciale. Folosit în mod contrar el devine nul". De asemenea, raportul mai prevede la pct. 1.3 - ultimul paragraf că valoarea estimată este considerată ca reflectând plata în numerar sau în modalităţile de plată bancare echivalente, într-un termen de maximum 30 de zile de la data de evaluării. La momentul negocierii, în data de 28 septembrie 2006, raportul de evaluare nu mai era valabil, acesta fiind predat la data de 26 iulie 2006.

De aceea, în aceste circumstanţe faptice, în lipsa altor probe, nu se poate reţine nici sub acest aspect vreo conivenţă a inculpatului J. în săvârşirea vreunei infracţiuni, câtă vreme raportul de evaluare a fost întocmit exclusiv pentru beneficiar şi a nu a fost destinat utilizării în procedura negocierii.

Mai mult decât atât, examinarea faptică a celor 136 de facturi incriminate, demonstrează, aşa cum de altfel a susţinut în mod constant şi apărarea, că doar 10 dintre acestea sunt emise până la data efectuării evaluării de către S.C. D. (raportul de evaluare întocmit de către inculpatul J.), iar celelalte sunt ulterioare acestei evaluări, ceea ce demonstrează, suplimentar celor deja analizate, că nu există probe în ceea ce priveşte o conduită ilicită a inculpatului J., precum şi o conivenţă a acestuia cu inculpatul G..

Prin adresa din 7 septembrie 2006 s-a solicitat IGPR - Direcţia Logistică prezenţa unui delegat pentru demararea negocierilor achiziţionării imobilelor, iar prin adresa din 26 septembrie 2006 IGPR a desemnat pe subcomisarul de poliţie PP., din cadrul Direcţiei de Logistică.

La data de 27 septembrie 2006, inculpatul L. a emis Dispoziţia zilnică nr. 191 prin care s-a constituit comisiei de negociere a preţului de achiziţie a imobilului din municipiul Suceava, str. Universităţii formată din:

- inculpatul K. - preşedinte,

- martorii UU., VV., WW. - membrii;

- martorul XX. - secretar.

- alături de aceştia a fost desemnat şi martorul PP. din cadrul Direcţiei de Logistică - Serviciul Investiţii, Cazarmare şi Evidenţă Cadastru a IGPR (adresa din data de 26 septembrie 2006).

La data de 28 septembrie 2006 a avut loc şedinţa de negociere a preţului, iar potrivit procesul-verbal de negociere nr . . . . . . . . . .preţul de achiziţie al imobilul situat în municipiul Suceava, str. Universităţii a fost stabilit la valoarea de 11.900.000 RON cu TVA.

În actul de sesizare (rechizitoriu, dosar up) procurorul a negat existenţa unei reale negocieri între părţi, inducând ideea unui caracter pur formal al procesului-verbal întocmit.

Această concluzie a procurorului era contrazisă de probele administrate în cursul urmăririi penale, iar această certitudine a fost confirmată şi de probele administrate în faza apelului.

În acest sens, instanţa de control judiciar are în vedere declaraţia martorului YYY., care a arătat:

"... Oferta era identică cu cea pentru Parchet, respectiv 4,5 dolari/mp/lună, ceea ce însemna circa 10.000 dolari/lună. De asemenea, s-a făcut şi o ofertă pentru vânzarea spaţiului. Practic, noi nu am vrut să vindem imobilul, ci afacerea în sine. Adică 10.000 dolari/lună timp de 12 luni însemna 120.000 dolari pe an.

Pentru vânzare am făcut oferta ţinând cont că durata de amortizare a unei clădiri era pe acea vreme de 50 de ani, şi am stabilit preţul la valoarea anuală x 25 de ani (jumătate din timpul pentru amortizare). Dacă se realizează înmulţirea acestor coeficienţi se ajunge la suma de circa 3 milioane de dolari. La sfârşitul anului 2006 un dolar reprezenta 3,1 RON, cred, ceea ce face ca suma în RON să fie de circa 9 milioane RON. Oferta scrisă a fost de 10 milioane RON. Când am stabilit prima dată preţul nu am avut la baza nicio evaluare tehnică. Pentru clădire au fost făcute mai multe evaluări, acestea fiind diferite de fiecare dată . . . . . . . . . ."

Ulterior negocierii, la data de 12 octombrie 2006, MAI - Direcţia Management Logistic transmite prin adresa din 12 octombrie 2006 lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006, lista în care sunt identificate imobilele pentru sediul Poliţiei Municipiului Suceava cu suma de 2.529.000 RON şi pentru sediul Poliţiei Municipiului Cîmpulung Moldovenesc cu suma de 10.528.810 RON.

Înalta Curte constată că în cuprinsul listei achiziţiilor comunicată cu adresa nr. x a intervenit o eroare materială, în sensul că au fost inversate sumele acordate pentru cele două sedii, sediului Poliţiei Municipiului Suceava fiindu-i distribuită în realitate suma de 10.528.810 RON, iar aceste concluzii rezultă din cuprinsul înscrisului transmisă de IGPR prin adresa din 3 octombrie 2006 din care rezultă sumele reale alocate celor două sedii, precum şi de adresa nr. y din 30 octombrie 2006 din care reiese că pentru achiziţia imobilului din Suceava, str. Universităţii, a fost alocată suma de 10.528.810 RON.

La data de 2 noiembrie 2006 la Biroul Notarului Public QQ. a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. x, pentru suma stabilită la negociere, de 11.950.000 RON.

Pentru achitarea acestei sume finale necesară achiziţionării alocarea bugetară a fost suplimentată de către ordonatorul principal de credite, prin lista obiectivelor de investiţii repartizată pentru IPJ Suceava nr. x din 29 noiembrie 2006 şi adresa din 30 noiembrie 2006 privind lista achiziţiilor de imobile cu finanţare integrală de la bugetul de stat pentru anul 2006 fiind astfel evidenţiată suma de 11.950.000 RON pentru sediul Poliţiei Municipiului Suceava.

În perioada 10 noiembrie 2006 - 22 decembrie 2006, IPJ Suceava a efectuat plata contractului către S.C. D. S.R.L., cu Ordinele de plată nr. x, y, z şi w.

În ceea ce priveşte responsabilitatea respectării procedurii achiziţiei, Înalta Curte constată că în fundamentarea acuzaţiilor formulate la adresa inculpaţilor L. şi K. procurorul s-a bazat, şi pe declaraţiile unor martori din cadrul IGPR şi/sau MAI - XXXX., BBBBB., ZZZZ., DDDDD., AAAAA., EEEEE., GGGGG., HHHHH. (Rechizitoriu, vol. I dosar up), dar aceste declaraţii au fost însă evaluate de către procuror tot în raport de dihotomia privind legea aplicabilă procedurii [deja analizată].

Întradevăr, aceşti martori din cadru autorităţilor ce aveau atribuţia de ordonator principal de credite (MAI) şi de ordonator secundar de credite (IGPR), au atribuit întreaga responsabilitate în sarcina ordonatorului terţiar (IPJ), însă în evaluarea acestor declaraţii au fost ignorate (dincolo de legea aplicabilă procedurii de achiziţie) şi celelalte mijloace de probă, respectiv înscrisurile ce demonstrează dincolo de orice dubiu că toate angajamentele bugetare generate de ordonatorul terţiar (IPJ) au fost supuse aprobării prealabile ordonatorului secundar (IGPR) şi celui principal (MAI) şi abia apoi s-a şi generat cheltuiala, care în final a fost asumată atât de către ordonatorul secundar, cât şi de cel principal.

Aceste mijloace de probă se regăsesc atât la dosarul instanţei de fond - vol. Unic, Curtea de Apel Suceava, dar şi în dosarul de urmărire penală - dosar up şi sunt constituite din copiile/originalele tuturor înscrisurile referitoare la achiziţia imobilului situat în Suceava, str. Universităţii.

Or, din examinarea acestora rezultă indubitabil parcurgerea etapelor de aprobare ierarhică de la ordonatorul terţiar (IPJ) către ordonatorul principal de credite (MAI), situaţia comunicărilor ierarhice privind necesarului investiţional bugetar la nivel naţional în cadrul Poliţiei Române în perioada 2004 - 2006, parcursul şi/sau aprobările solicitărilor de credite, documentaţia privind achiziţia imobilului.

De aceea, sub acest aspect probatoriu, sunt fără relevanţă declaraţiile martorilor care afirmă ori infirmă responsabilitatea aplicării procedurii şi realizării angajamentului bugetar în sarcina ordonatorului terţiar (IPJ), câtă vreme înscrisurile constituite în probe ale dosarului demonstrează parcurgerea etapelor prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, respectiv de fundamentare, propunere şi aprobare, atât de la ordonatorul terţiar către ordonatorul principal, cât şi invers.

Afirmaţiile unui martor ce atribuie, justifică sau neagă responsabilitatea unuia sau altuia dintre funcţionarii publici implicaţi într-un asemenea "lanţ" decizional, cum este şi cea a martorul BBBBB., nu pot conduce la stabilirea unei forme de vinovăţiei în sensul susţinut de acuzare.

Evaluarea depoziţiei martorul trebuie realizată în raport de legea aplicabilă achiziţie, or, cum în această din ultimă privinţă, evaluarea procurorului a fost contradictorie, evident că şi concluzia la care a ajuns este eronată.

De altfel, încă din timpul urmăririi penale martorul a făcut referiri doar la chestiuni de principiu, prezentate din perspectiva poziţiei ocupate la momentul comiterii faptelor, respectiv de împuternicit ca ordonator principal de credite la MAI, când, în fapt, a şi aprobat listele de achiziţii imobiliare, arătând parcursul documentaţiei:

"... erau pregătite de treptele inferioare, respectiv ordonatorul secundar şi terţiar...".

În acelaşi sens, cu privire la modalitatea de lucru, în ceea ce priveşte achiziţiile privind sediile pentru poliţie, a dat clarificări şi martorul VVVV., care a arătat: În funcţia deţinută, atunci când inspectorul general lipsea din unitate, primeam pentru soluţionare, avizare sau aprobare diverse documente - corespondenţă. Cu acest prilej, nu mai reţin data, am primit şi liste de investiţii pentru care s-a aprobat finanţarea de către MAI. Ulterior, am aflat, în timpul urmăririi penale, că pe una dintre acele liste se afla şi cumpărarea unui sediu pentru Poliţia Mun. Suceava pentru care se aprobase finanţarea de către MAI. Unităţile teritoriale înaintau propuneri pentru finanţare, sau pentru investiţii, către direcţia de logistică a IGPR care le centraliza şi le înainta, apoi, către MAI, pentru ca acesta în calitatea de ordonator principal de credite să aprobe finanţarea de investiţii. Dacă erau aprobate, pe acelaşi circuit, listele ajungeau la IGPR, iar noi transmiteau la toate unităţile care aveau aprobate investiţiile.

Pe de altă parte, în faţa instanţei de apel martorul EEEEE. a relatat şi amploarea situaţiilor ce au generat necesitatea de achiziţie intempestivă a unor sedii pentru unităţile de poliţie, precum şi parcursul documentaţiei:

" . . . . . . . . . .În perioada 2005 - 2010 am ocupat funcţia de Director General al Direcţiei Financiare a MAI, iar în perioada 2005 - 2008 ministrul de interne a fost dl SSSSSS.. În acea perioadă existau la nivelul ministerului acţiuni de revendicare a unui număr de peste 180 imobile. La acea dată, în anul 2006 - 2007 exista un număr de circa 360 de ordonatori de credite, toate unităţile MAI. La nivel central aveam o singură problemă, de a face rost de fonduri, pentru a asigura imobilele necesare desfăşurării activităţii administrative a ministerului. Astfel, o dată cu aprobarea bugetului, bugetul se împărţea pe ordonatorii secundari, respectiv pe cei terţiar din finanţarea directă.

Ordonatorii secundari, în speţă IGPR analiza priorităţile în limita bugetului aprobat. În cazul de faţă, la investiţii, s-au făcut listele de investiţie de către IGPR, s-au aprobat şi s-au înaintat la Direcţia Generală de logistică din MAI, iar aceasta a centralizat din toate armele (Poliţie, jandarmi, pompieri, etc) şi a stabilit listele finale, ce au fost înainte ordonatorului principal de credite, Ministrul, care a delegat, pentru o perioadă atribuţiile, dl general BBBBB..

După aprobarea listelor de către ordonatorul principal de credite acestea au fost trimise pe cale ierarhică ordonatorilor secundari şi terţiari. Aceştia din urmă au numit comisiile de negociere, în vederea achiziţiei imobilelor.

Aceasta a fost situaţia şi la Suceava şi aşa se petrece şi în prezent. După finalizarea operaţiunilor de negociere, ordonatorii terţiari comunicau ordonatorilor secundari suma pentru care a fost adjudecat imobilul, iar aceştia ajungeau pe cale ierarhică până la Minister în vederea aprobării. Dacă existau fondurile necesare, acestea se aprobau imediat, sau în două sau trei tranşe. La nivel central nu exista posibilitatea verificării sumelor cu care au fost cumpărate imobilele.

La interpelarea instanţei, arăt că la data respectivă, la lipsa de imobile, era imposibil să stabilim noi la nivel central sumele imobilelor respective. În teritoriu exista un şef de inspectorat şi o comisie, care cunoşteau preţurile zonei. Răspunderea a ordonatorului terţiar care stabileşte comisia de negociere. Consider că la nivelul ordonatorului principal nu ar fi fost corect să se intervină asupra preţului negociat de ordonatorii secundari, care aveau responsabilitatea. Aşa se întâmplă şi în prezent. În acea perioadă din dispoziţia ministrului de interne s-a descentralizat responsabilitatea luării deciziei către ordonatorii terţiari; nu mă refer la imobile, legea bugetului prevedea că Ministerul trebuia să înainteze la Ministerul finanţelor publice lista investiţiilor pe tot Ministerul, în limita bugetului aprobat.

Iniţial se făcea proiectul de buget, care se trimitea la finanţe, se stabilea de către ministerul finanţelor suma repartizată MAI, în acea limită trimiteam din nou propunerile, care se treceau pe o listă finală ce se înainta Guvernului şi apoi spre aprobare la Parlament.

La interpelarea instanţei arăt următoarele: iniţial ordonatorul terţiar comunica intenţia sa de achiziţie a unui imobil şi preţul estimat. Acesta era înaintat, cum am explicat, ierarhic şi primea aprobare. Se punea la dispoziţia ordonatorului terţiar o sumă de bani, care să-i permită declanşarea procedurilor de achiziţie. Dacă nu se punea la dispoziţie această sumă de bani nu se putea constitui comisia de negociere. După acest moment se comunica rezultatul, preţul stabilit în cadrul negocierilor. Suma aprobată în bugetul de stat pentru MAI la acest capitol nu putea şi nu a fost depăşită, fiind stabilită prin legea bugetului şi ar fi fost observată de către Curtea de Conturi. Suma rezultată din negociere putea fi mai mică sau mai mare decât suma comunicată iniţial.

În mod concret, cu privire la achiziţia de la Suceava, nu cunosc personal aspecte, deoarece nu am avut tangenţe cu această operaţiune, cum de altfel nu am avut nici cu altă achiziţie, nefiind, prin fişa postului, responsabil de această procedură.

La interpelarea procurorului, care mi-a pus la dispoziţie declaraţia olografă de martor din data de 4 martie 2013 arăt că nu există nicio diferenţă între ce am declarat atunci şi ce am declarat astăzi. Îmi menţin în totalitate cele ce le-am scris şi le-am relatat în anul 2013, aşa cum am arătat consider că nu există nicio diferenţă între cele două declaraţii.

Î: în momentul demarării procedurii de achiziţie trebuia să există o sumă de bani alocatăş R: suma de bani alocată rezultă din lista de investiţii. În lipsa acestei liste de investiţii nu se poate începe procedura de achiziţie. Achiziţia unui imobil trebuie prevăzută pe lista de investiţie. Precizez că pe lista de investiţie existau două rubrici dintre care una se refera la avans. Reiterez toate celelalte precizări în legătură cu achiziţia aşa cum le-am precizat încă din anul 2013. Aşadar, la momentul semnării contractului nu trebuia să existe întreaga sumă (preţul total) în buget, ordonatorul terţiar fiind obligat să ceară acordul ordonatorului principal cu privire la perioada de punere la dispoziţie a sumelor. Procedura de achiziţie nu putea fi demarată dacă imobilul nu era trecut pe lista de investiţii care era trimisă la MAI prin IGPR şi menţionată în legea bugetului.

Î: inculpaţii L. şi K. aveau obligaţia să respecte dispoziţia de încadrare bugetarăş R: da, obligatoriu, iar cei care verificau erau cei de la Curtea de Conturi Suceava.

În ceea ce priveşte Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, instanţa de control judiciar constată că în anul 2006, aceasta prevedea la art. 4 alin. (2): Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite, iar la alin. (3): Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

La art. 21 alin. (1) prevedea: Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Alin. 2 Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Alin. 3 Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Alin. 4 Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru. Alin. 5 Toate instituţiile publice trebuie să aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi.

În fine, art. 22 din aceiaşi lege prevedea: (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21; b) realizarea veniturilor; c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice; g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora; h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

În interpretarea dispoziţiilor din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, despre care acuzarea pretinde că au fost încălcate, în sensul că nu s-ar fi putut demara nicio procedură de achiziţie până ce banii nu ar fi fost efectiv în bugetul ordonatorului de credite, instanţa de control judiciar are în vedere faptul că prevederile art. 4 alin. (2) şi (3), art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002, care au un caracter general, trebuiau interpretate în corelare cu dispoziţiile legale aplicabile procedurii achiziţiilor publice şi coroborat cu probele obiective (înscrisurile) existente în dosar.

De aceea, împrejurarea că documentul de fundamentare ce a declanşat procedura de achiziţie, ar fi defectuos întocmit şi nu ar fi oferit toate elementele pe care acuzarea consideră că ar fi fost necesar să fie descrise, nu poate conduce la identificarea vreunei forme de vinovăţie specifică ilicitului penal, atâta vreme cât probele demonstrează cu evidenţă că întreaga procedură, aşa cum era prevăzută de lege la momentul declanşării, a parcurs "lanţul decizional" specific instituţiilor publice organizate în mai multe niveluri de competenţă, mai precis de la ordonatorul terţiar (IPJ), la ordonatorul secundar (IGPR) şi, în final la ordonatorul principal (MAI).

Or, existenţa aprobărilor bugetare şi/sau inexistenţa unei opoziţii a ordonatorilor de credite ierarhici pentru achiziţionarea imobilului în cauză exclude existenţa vreunei vinovăţii în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Pe de altă parte, probele demonstrează că exista o necesitate obiectivă pentru un sediu destinat Poliţiei Municipiului Suceava, aşa după cum rezultă din motivele ce au condus la emiterea Hotărârii de Guvern în anul 1997.

În egală măsură probele demonstrează că la moment demarării procedurii, pe piaţa imobiliară din Suceava nu exista un alt imobil care să corespundă necesităţilor reale şi obiective ale poliţiei, or, dacă exista, este cert că acuzarea nu a prezentat o asemenea probă. Oricum, demersurile consecvente derulate pe parcursul mai multor ani, demersuri realizate instituţional pentru edificarea sau atribuirea unui sediu pentru Poliţia municipiului Suceava contrabalansează argumentele acuzării în sensul că reprezentanţii ordonatorului terţiar de credite (IPJ) nu au căutat pe piaţa imobiliară mai multe clădiri. Mai mult, aşa cum s-a arătat, o asemenea obligaţie legală nu exista, iar în lipsa probelor, nu se poate reţine existenţa vreunei intenţii ilicite comise prin omisiune.

Pe întreaga perioada cuprinsă între anul 1997 şi momentul demarării procedurii achiziţiei - anul 2006, de la nivelul ordonatorului terţiar de credite - IPJ Suceava, au fost efectuate multiple şi consecvente demersuri pentru realizarea investiţiei, pentru argumentarea bugetării unei astfel de investiţii, demersuri ce au fost susţinute, aprobate şi/sau argumentate atât de la nivelul ordonatorului secundar de credite - IGPR, cât şi ale ordonatorului principal de credite - MAI.

În acest sens, Înalta Curte evidenţiază înscrisurile - dosar up, din conţinutul cărora rezultă preocuparea constantă a ordonatorului terţiar de credite (IPJ) pentru obţinerea alocării bugetare necesare edificării unei construcţii ori a preluării unui spaţiu adecvat sediului unităţii de poliţie.

Aceste împrejurări referitoare la necesitatea obiectivă de existenţă a unui sediu pentru Poliţia Municipiului Suceava demonstrează în favoarea ordonatorului terţiar de credite preocuparea pentru respectarea aspectului concurenţial al procedurii, fiind evident că toate demersurile efectuate pe parcursul celor 10 ani (între anii 1996 - 2006), pentru găsirea unei soluţii de rezolvare a realizării acestei investiţii, puteau fi cunoscute de orice persoană din municipiul Suceava, care ar fi fost într-un fel sau altul preocupată de realizarea unei astfel de investiţii (proiectanţi, constructori, arhitecţi, agenţii imobiliare etc).

Or, aceste elemente de fapt confirmate de un întreg demers instituţional, se opune oricăror argumente ale acuzării ce ar susţine că oferta făcută din proprie iniţiativă de reprezentatul S.C. D. S.R.L. ar putea demonstra o conivenţă infracţională cu reprezentanţii ordonatorului terţiar (IPJ).

Un probatoriu în acest sens este oricum străin cauzei, ca de altfel şi cel referitor la beneficiul infracţional cu accent pe divizarea acestuia între participanţi. Astfel de date, preexistente şi dovedite în faza urmăririi penale, ar fi ajutat sau susţinut formularea acuzaţiei. În lipsa unei asemenea preocupări a procurorului, respectiv a probării acestor date ce fac obiectul probaţiunii pe aspectul evocat, demersul acuzării este fracturat, conduita ilicită imputată nu este evaluată până la final, fie dintr-un impediment obiectiv, legat de lipsa unei astfel de activităţi (aspect ce viciază acuzaţiile emise), fie dintr-un impediment de ordin subiectiv, legat de amplitudinea ori ineficienţa probelor.

În egală măsură, probele evidenţiază că demersul S.C. D. S.R.L. nu avut un scop ilicit specific complicităţii, fiind exclusă existenţa la momentul emiterii adresei a vreunei probe care să indice elementele vreunei decizii infracţionale, aspecte ce exclud de plano ilicitul penal.

În realitate, a fost un demers comercial, ce nu poate să constituie o conduită ilicit penală a participanţilor, câtă vreme probele nu demonstrează în niciun mod existenţa unei conivenţe infracţionale.

Probele nu demonstrează ca numai reprezentanţii S.C. D. S.R.L. ar fi cunoscut "necesitatea locativă" a Poliţiei Suceava şi de aceea argumentele acuzaţiei cu privire la istoricul imobilului situat în Suceava, str. Universităţii, istoric prezentat în sensul existenţei unui interes speculativ al tranzacţiei ignoră prevederile legale, dar şi aspectele de notorietate privind evoluţia preţurilor pieţei imobiliare în perioada 2004 - 2008 [aceste aspecte sunt subliniate în toate evaluările întocmite de experţi] şi astfel devin fără relevanţă în plan penal şi nu impun o analiză suplimentară.

În raport de cele constatate şi rezultate din analiza probelor - înscrisurile originale şi/sau în copie certificată aflate la dosar, coroborat cu declaraţiile martorilor, Înalta Curte, în concordanţă cu cele statuate cu titlu preliminar, conchide că achiziţia imobilului situat în municipiul Suceava, str. Universităţii s-a realizat cu respectarea criteriile de natură economică şi concurenţială adaptate la specificul achiziţiei, astfel încât în sarcina persoanelor implicate în această procedură - indiferent de calitatea acestora, nu se poate reţine existenţa unei conduite ilicite, fiind exclusă intenţia de a acţiona asumat ori numai acceptarea încălcării normelor în vigoare.

c. Acuzaţiile - evaziunea fiscală

Instanţa de control judiciar observă că în sarcina inculpatului G. s-a reţinut comiterea unei infracţiuni de evaziune fiscală, în sensul că în perioada aprilie- octombrie 2006, în calitate de asociat şi împuternicit al S.C. D. S.R.L. a dispus înregistrarea în evidenţa contabilă a firmei, de cheltuieli fictive cu investiţii şi construcţii la "Sediul Administrativ U."(din mun. Suceava, str. Universităţii, nr. 19) în contul 231 "Imobilizări corporale în curs", respectiv un număr de 136 facturi fiscale în valoare de 2.157.224,63 RON, reprezentând materiale lucrări de construcţii care în realitate nu s-au pus în manoperă şi nu s-au efectuat, şi a semnat documente întocmite cu date nereale (balanţe de verificare, deconturi de tva, declaraţii privind impozit pe profit) înregistrări fictive care au generat prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma totală de 741.082 RON, din care 331.212 RON reprezintă impozit pe profit şi 409.870 RON reprezintă TVA-ul sustrase de la plată.

Înalta Curte reţine că în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, în raport de momentul comiteri faptelor ce se impută, nu au intervenit modificări legislative de natură să impună statuarea asupra legii penale mai favorabile, având în vedere faza procesuală în care ne aflăm (apel) şi poziţia procesuală a inculpatului, care a negat permanent comiterea unei asemenea fapte.

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede la art. 2 - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: [...] b) contribuabil - orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat; c) documente legale - documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora; d) formulare tipizate cu regim special utilizate în domeniul fiscal - documente legale ale căror tipărire, înseriere şi numerotare se realizează în condiţiile actelor normative în vigoare; e) obligaţii fiscale - obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală; f) operaţiune fictivă - disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există; iar la art. 9 - Constituie infracţiuni de evaziune fiscală [...] următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

În raport de prevederile legale aplicabile, coroborat cu probatoriul administrat, inclusiv depoziţiile martorilor audiaţi direct şi nemijlocit în faza apelului, Înalta Curte reţine că faptele referitoare la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, privind înregistrarea celor 136 facturi fiscale în evidenţele contabile ale S.C. D., nu au susţinere probatorie, dimpotrivă aceste probe demonstrează că materialele cuprinse în cele 136 de facturi au existat, au fost livrate, au fost achitate, au fost puse în operă, aşa încât operaţiunea economico-financiară nu poate fi apreciată ca fiind fictivă şi pe cale de consecinţă fapta ce formează obiectul acuzaţiei nu există.

Declaraţiile martorilor ascultaţi în şedinţă publică confirmă că materialele înscrise în cele 136 de facturi au existat şi au fost livrate, aşa încât aspectul fictiv este exclus şi pe cale de consecinţă şi aspectul unei pretinse ilegalităţi la înregistrarea lor în contabilitate.

În realitate, în susţinerea acuzaţiei, procurorul a avut în vedere la evaluarea probelor, doar aspectele ce ţin de denumirea societăţii ce figura ca fiind beneficiară în cuprinsul celor 136 de facturi fiscale şi în celelalte documentele financiar contabile, aşa cum i-au fost prezentate de către Garda Financiară.

Or, nu există niciun argument pentru a justifica ignorarea tuturor celelalte probe ce demonstrau că în arealul sediului Poliţiei municipiului Suceava, erau în curs de realizare ori edificare de către aceiaşi societate comercială şi alte investiţii (blocuri de locuinţe, SSSSS.), după cum rezultă din harta depusă la dosarul cauzei şi sunt confirmate de martorii, care au relatat cu exactitate obiectivele unde au transportat ori livrat materialele cuprinse în facturile menţionate.

Înalta Curte reţine ca edificatoare, în sensul că operaţiunile comerciale reflectate în facturile fiscale au existat, depoziţia martorul KKKKKK., care a arătat:

"[...] Şi în anul 2006 şi în 2007 societatea noastră S.C. N. S.R.L. a lucrat cu S.C. D.. Am livrat tâmplărie, PVC, tâmplărie de aluminiu, am confecţionat pereţi cortină şi placare cu bont la cele trei obiective din str. Universităţii. Aceste produse au fost livrate la depozitul aparţinând S.C. D., după care, tot de firma noastră, au fost montate.

Am livrat şi materiale şi tâmplărie gata făcută, iar punerea în operă s-a făcut tot de către firma noastră la fiecare dintre cele trei obiective. La sediul poliţiei am montat pereţi cortină din aluminiu cu geam termopan, care se montează la faţa locului, şi am placat cu bont (faţadă ventilată din aluminiu) şi tâmplărie independentă de aluminiu, care este compusă din uşi şi geamuri. Aceste lucrări au fost realizate o parte în anul 2006, o parte în 2007, din câte îmi aduc aminte. La o clădire am montat tâmplărie PVC tot cu sticlă termopan. La Centrul comercial U. am efectual placare cu bont, am montat uşi automate cu foto-celulă şi am confecţionat standuri cu rulouri din aluminiu. La blocurile de locuinţe am montat tâmplărie termopan - ferestre şi uşi, glafuri şi cred că şi plase de ţânţari.

De asemenea, martorul ZZZ. a arătat în faţa instanţei de apel:

"[...] Aş dori să menţionez că foarte multe dintre livrările pentru D. dl G. le-a achitat cu un credit bancar. Facturile mele erau verificate de bancă şi ulterior achitate. Era un credit de investiţii.

Toate clădirile la care am livrat eu marfă, există în mod fizic, sunt în picioare, şi blocurile, şi sediul poliţiei şi centrul comercial U., toate fiind amplasate în acea zonă, şi regăsite administrativ sub acelaşi număr - str. Universităţii. Într-unul dintre blocuri chiar locuiesc. În aceste imobile se regăsesc puse în operă toate materialele livrate şi există şi astăzi. Am arătat în declaraţiile anterioare că în ceea ce priveşte sediul poliţiei, gresia exterioară este livrată de firma mea, pentru că eu cunosc modelul. [...]"

Martorul XXX. a declarat:

"[...] Referitor la imobilul în care funcţionează sediul Poliţiei Suceava, arăt că cele 136 de facturi despre care se afirmă în rechizitoriu că sunt fictive, acestea au fost înregistrate, s-au făcut verificări încrucişate şi la furnizorii de facturi şi la cei care le-am înregistrat, dar pe aceeaşi adresă mai aveam un centru comercial ce aparţinea aceleiaşi firme şi poate că descărcarea de gestiune s-a făcut eronat, dar în cadrul aceleiaşi firme. TVA şi impozitul pe profit sunt determinate de volumul de activitate al agentului economic şi nu de numărul de imobile din patrimoniul acestuia. dacă s-au făcut înregistrări eronate, acestea nu au produs consecinţe fiscale.

La interpelarea instanţei, arăt că ceea ce s-a menţionat în facturi a fost achiziţionat şi plătit. Majoritatea facturilor cu valori mari şi foarte mari au fost achitate prin OP-uri, şi cele cu valoare mai mică, în numerar. Noi, ca şi agent economic, am încercat să obţinem un preţ cât mai mare. Preţul la care am vândut imobilul, consider că era preţul pieţei, respectiv în 2006 l-am vândut cu circa 2 milioane euro, imobilul având o suprafaţă de 2.270 mp. A avut loc o şedinţă de negociere, la care au participat reprezentanţi ai Poliţiei din Suceava, cât şi un reprezentant de la IGPR.

Am participat şi eu la această negociere, şi am spus că nu sunt de acord să vând fără TVA, deoarece firma mea plăteşte TVA. De aceea, preţul s-a negociat la suma respectivă + TVA. Atunci când m-am referit la preţul de piaţă, m-am referit la preţul fără TVA, deoarece TVA-ul îl încasează statul. În contractul de vânzare -cumpărare, înainte de a se muta în sediu, am avut anumite cerinţe de reamenajare, respectiv recompartimentare a imobilului. Toate acestea sunt menţionate în anexa la contractul de vânzare-cumpărare. Toate lucrările au fost efectuate pe cheltuiala firmei noastre. Cred că la momentul la care s-a negociat preţul de vânzare, cu comisia despre care am făcut vorbire, Ministerul Public mai funcţiona în clădirea respectivă. La interpelarea instanţei, arăt că pentru stabilirea preţului am discutat între noi asociaţii şi am stabilit că nu putem accepta o sumă mai mică de 10.000.000 RON, având în vedere că noi deja aveam negociată o chirie în jur de 10.000 dolari/lună pe care ne-o plătea Ministerul Public. Acesta a fost argumentul pentru care am optat către suma respectivă. Preţul pieţei era de 2000 - 3000 euro/mp construit, preţul pieţei în anul 2006 [...]"

Martorul YYY. a declarat:

"... Am înţeles că după declanşarea cercetărilor au apărut nereguli în raport de nişte facturi în raport de care doresc să fac următoarele precizări: Eu verificam periodic dacă facturile sunt plătite furnizorilor şi dacă tva-ul era plătit legal. În momentul respectiv în sediul firmei, care îngloba mai multe locaţii, clădiri şi terenuri, se executau simultan lucrări pentru trei obiective - respectiv construcţii a două blocuri de locuinţă şi două lucrări de reparaţii, una în centrul comercial U. şi una pentru reabilitarea viitorului sediul al IPJ. Din câte am înţeles, toate facturile au fost reale şi plătite taxele către stat. Circa 150 de facturi aveau ceva probleme, încurcături, iar 10 - 15 facturi aveau alt tip de încurcături [...]."

Martora WWW. a declarat:

"Sunt cumnata dl G., iar această calitate nu îmi afectează în nici un fel obiectivitatea, dată fiind şi profesia pe care mi-am ales-o de expert contabil . . . . . . . . . .Deoarece nici la prima audiere şi nici la audierea de la Curtea de Apel Iaşi nu mi s-au prezentat facturile despre care am fost întrebată, când am ajuns la firmă am căutat să găsesc aceste facturi şi negăsindu-le am scos evidenţa electronică pe care astăzi o am asupra mea şi în legătură cu care doresc să fac următoarele precizări:

Îmi amintesc că în octombrie 2006 s-a vândut clădirea actualului sediu al poliţiei şi în noiembrie, până pe data de 25, am procedat la descărcarea gestiunii clădirii, care era formată din valoarea terenului, costul de achiziţie al clădirii şi investiţiile contabilizate în contul x, care au avut loc până la data vânzării. Îmi amintesc că am citit procesul-verbal prin care s-a hotărât vânzarea clădirii, datat din septembrie 2006, inclusiv contractul de vânzare-cumpărare, şi precizez că descărcarea gestiunii a cuprins valoarea terenului, costul achiziţiilor şi valoarea investiţiilor. Descărcarea gestiunii din noiembrie 2006 nu ar fi influenţat cu nimic costul de vânzare al clădirii respective deoarece vânzarea s-a realizat în septembrie.

Am considerat că toate operaţiunile înregistrate în contabilitate au fost reale şi în baza procesului-verbal de control efectuat de DGFP Suceava din data de 29 martie 2008, care cuprinde perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2007. Inclusiv impozitul calculat de mine la vremea respectivă era în sumă de circa 722.000 RON. Nici organele de control nu spus că operaţiunile nu au existat în realitate. Chiar dacă nu au fost folosite la sediul administrativ al poliţiei sigur au fost folosite la celelalte obiective ale societăţii, aceasta având şi alte obiective în str. Universităţii, eu având asupra mea inclusiv autorizaţiile de construcţie de la acea vreme.

Niciodată nu am avut suspiciuni cu privire la realitatea aprovizionărilor făcute în acest sens. Am făcut aceste aprecieri după revenirea mea din concediul de creştere copil. Mai doresc să precizez că s-au efectuat reparaţii la clădirea poliţiei şi ulterior vânzării, eu regăsind în contabilitate o factură din luna ianuarie 2007, pe care, de asemenea, o am asupra mea. [...]"

Înscrisurile la care martora WWW. a făcut referire în depoziţia sa [documentele de control ale DGFP Suceava din 29 februarie 2008 cuprinzând 26 file; facturile fiscală din 13 martie 2007, respectiv 31 ianuarie 2007 emise de S.C. WWWWWW. S.R.L.; balanţa de verificare din luna noiembrie 2006 a S.C. C. S.R.L. XXXXXX. - 5 pagini; nota contabilă nr. 6 din noiembrie 2006 - 1 pagină; fişa decont pentru operaţiuni diverse cont 231 din perioada 30 aprilie 2006 - 31 decembrie 2006, contractul de furnizare şi montaj din 26 ianuarie 2007 - 3 pagini, autorizaţia de construire nr. x din 8 decembrie 2006, y din 17 aprilie 2007, certificatul de urbanism din 11 octombrie 2006 - 2 file] se află la dosarul cauzei .

Instanţa de control judiciar reţine că şi inculpatul G. a depus la dosarul cauzei o serie de fotografii ce indică zonele unde au fost încorporate în operă materialele de construcţii sau unde se află bunurile menţionate în cele 136 de facturi fiscale, mijloace de probă ce se coroborează cu declaraţiile martorilor KKKKKK., XXX., YYY., WWW., în timp ce acuzarea nu a prezentat nicio probă care să contrazică aceste elemente de fapt.

Oricum, şi independent de aceste probe, în acuzare nu există nicio probă care să indice că cele 136 de facturi ar fi fost fictive şi cu atât mai puţin că scopul înregistrării lor în contabilitate ar fi fost acela de a creşte artificial preţul imobilului ce urma să fie vândut, ceea ce demonstrează că fapta de evaziune fiscală nu există.

Înalta Curte notează că în ceea ce priveşte conceptul "fapta nu există", acesta trebuie înţeles într-un sens mai larg şi nu strict doar cu referire la existenţa unei fapte, din punct de vedere obiectiv, ci şi prin corelare cu săvârşirea elementului material al infracţiunii (Sentinţa penală nr. 1055 din 29 noiembrie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2014).

Aşadar, [...] cazul nu este incident doar atunci când nu s-a produs nicio schimbare în realitatea obiectivă, ci se referă la inexistenţa faptei pe care, în norma de incriminare, o descrie verbum regens. Cazul de împiedicare rămâne incident şi atunci când există o anume conduită, dar ea nu este cea prevăzută ca element material al infracţiunii [...]. Or, lipsa elementului material determină inexistenţa faptei incriminate ( C. proc. pen. adnotat, Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti 2015, pag. 110).

În caz contrar [cum este şi situaţia de faţă], s-ar ajunge la situaţia inacceptabilă în care, neputându-se nega existenţa unei anumite conduite [acţiuni, act, operaţiuni] ce aparţine autorului [emiterea facturilor] şi care, bineînţeles, echivalează cu o anumită modificare în realitatea obiectivă şi, cu toate că se dovedeşte că respectiva acţiune/act/operaţiune nu are nicio componentă de natură penală, nici măcar nu corespunde elementului material al unei infracţiuni, să se lase impresia unei atari conotaţii.

De aceea, există o diferenţă semnificativă între o faptă suficient de bine caracterizată din perspectiva normei penale de incriminare, care constă în comiterea elementului material, dar căreia îi lipseşte un alt element constitutiv sau o condiţie de tipicitate, faţă de o acţiune care este întru-totul legală, şi faţă de care nu se poate reţine comiterea elementului material sau existenţa unei condiţii esenţiale ataşate acestui element material şi nu sunt întrunite nici unele din elementele constitutive (Sentinţa penală nr. 1055 din 29 noiembrie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2014).

d. În ceea ce priveşte apelul expertului A., Înalta Curte constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:

Apelantul A. a fost desemnat prin încheierea din 21 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. x/2014 ca expert pentru a efectua o expertiză de evaluare în materia proprietăţii imobiliare, obiectivul expertizei fiind stabilirea valorii de piaţă a imobilului situat pe str. Universităţii, Suceava.

În acest sens, Curtea de Apel Suceava prin adresa din data de 24 februarie 2014 a înştiinţat apelantul cu privire la desemnarea sa ca expert în cauză solicitându-i-se a comunica dacă termenul de două luni stabilit pentru efectuarea expertizei este suficient şi să precizeze care este contravaloarea expertizei. Prin adresa din data de 17 martie 2014, apelantul a precizat că estimează durata necesară întocmirii expertizei la o perioadă de cca. 70 - 90 de zile şi o estimare a cuantumului expertizei de 15.000 - 20.000 RON.

Ulterior strămutării cauzei, Curtea de Apel Iaşi a solicitat prin adresa din 5 iunie 2014 ca expertul să comunice valoarea aproximativă a onorariului de expert pentru a putea stabili un onorariu provizoriu, precum şi termenul necesar întocmirii expertizei.

Prin încheierea din 30 septembrie 2014, Curtea de Apel Iaşi a stabilit onorariu provizoriu în cuantum de 5.000 RON, sumă ce urma a fi achitată de inculpaţi. Expertului i-au fost achitaţi numai 2.000 de RON din onorariul provizoriu stabilit, 1.000 RON de către inculpatul L., chitanţa nr. x din 5 decembrie 2014 şi 1.000 RON de către inculpatul J., chitanţa nr. y din 14 ianuarie 2015.

La data de 24 octombrie 2004, expertul A. a predat raportul de expertiză întocmit în 12 exemplare, precum şi decontul cheltuielilor de realizare a raportului în cuantum de 20.920 de RON . La data de 5 ianuarie 2015, ca urmare a obiecţiunilor inculpaţilor şi parchetului, se solicită expertului ca până la termenul din data de 20 ianuarie 2015 să efectueze şi să înainteze instanţei un supliment la raportul de expertiză în care să răspundă obiecţiunilor formulate în cauză. Expertul A. a predat la data de 13 februarie 2015 suplimentul de expertiză tehnică .

Prin încheierea din 17 martie 2015, Curtea de Apel Iaşi a apreciat că pentru justa soluţionare a cauzei se impune efectuarea unei noi expertize, de către un alt expert, concluziile celor două lucrări efectuate de expertul A. fiind neclare, sens în care este desemnat aleatoriu un alt expert.

Înalta Curte constată că apelantul A., în calitate de expert desemnat în cauză, a efectuat raportul de expertiză solicitat şi l-a depus la instanţa de fond la data de 24 octombrie 2014, pentru ca ulterior să efectueze şi suplimentul la raportul de expertiză, prin care a răspuns obiecţiunilor formulate. Împrejurarea că s-a dispus schimbarea expertului desemnat în cauză, nu este un argument suficient pentru a respinge plata onorariului cuvenit ca urmare a efectuării expertizei.

Expertul A. a depus eforturi în efectuarea expertizei solicitate şi a îndeplinit sarcinile impuse de instanţa de fond, a răspuns prin suplimentul la expertiză la obiecţiunile formulate de părţile implicate în dosar şi a justificat cuantumul onorariului final, astfel încât instanţa de control judiciar constată se impune plata sumei ce reprezintă diferenţă onorariu către expert, obligaţie ce incumbă inculpaţilor G., H., J., K. şi L., în egală măsură.

e. În ceea ce priveşte latura civilă, în raport de cele deja analizate şi concluzionate, Înalta Curte nu identifică în sarcina inculpaţilor existenţa vreunei culpe civile pentru producerea vreunei pagube, deoarece solicitarea inculpaţilor L. şi K. de acordare a sumelor necesare achiziţionării imobilului a fost aprobată/acceptată de ordonatorul principal de credite.

În privinţa obligaţiile impuse de reglementările profesionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ordinele Ministrului ori ale Secretarului general, se observă că aceste reglementări nu pot suplini, completa ori modifica legea aplicabilă achiziţiei publice şi de aceea instanţa de control judiciar reţine că, în raport de toate cele anterior conchise, nu se mai impune o analiză suplimentară (Ordinul MAI nr. 621 din 29 aprilie 2005, vol. VII, dosar up şi celelalte ordine ce au modificat şi completat acest ordin, precum şi dispoziţia secretarului general nr. 435.090 din 24 ianuarie 2006, vol. VII, dosar up).

Faţă de toate cele anterior evocate, Înalta Curte va admite apelurile declarate de intimaţii inculpaţi G., H., J., K. şi L., precum şi de persoanele responsabile civilmente - persoanele juridice S.C. E. S.R.L. SUCEAVA, S.C. C. - prin lichidator judiciar HHHHHH., S.C. F. S.R.L. Suceava şi S.C. C. SUCEAVA - fostă S.C. D., împotriva Sentinţei penale nr. 32 din data de 12 aprilie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2013 de către Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.

Va desfiinţa în totalitate sentinţa apelată şi rejudecând:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., va achita pe inculpaţii L. şi K. pentru comiterea infracţiunilor continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (2 acte materiale) şi respectiv pe inculpaţii G., H. şi J. pentru comiterea complicităţilor la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969;

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. va achita pe inculpatul G. pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005;

Va respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Afacerilor Interne - prin Direcţia Generală Juridică şi acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Va dispune ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa procurorului din data de 2 iulie 2013, dată în Dosarul nr. x/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

Va dispune restituirea către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava a tuturor înscrisurilor originale aflate în volumul VI al Dosarului de urmărire penală nr. x/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

Va respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi de partea civilă Ministerul Afacerilor Interne - prin Direcţia Generală Juridică împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Va admite apelul declarat de expertul A. şi în consecinţă obligă pe inculpaţii G., H., J., K. şi L., la plata sumei de câte 3.184 RON, cu titlu de diferenţă onorariu către expert.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de intimaţii inculpaţi G., H., J., K. şi L., precum şi de persoanele responsabile civilmente - persoanele juridice S.C. E. S.R.L. Suceava, S.C. C. - prin lichidator judiciar HHHHHH., S.C. F. S.R.L. Suceava şi S.C. C. Suceava - fostă S.C. D., împotriva Sentinţei penale nr. 32 din data de 12 aprilie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2013 de către Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.

Desfiinţează în totalitate sentinţa apelată şi rejudecând:

1. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., achită pe inculpaţii L. şi K. pentru comiterea infracţiunilor continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (2 acte materiale) şi respectiv pe inculpaţii G., H. şi J. pentru comiterea complicităţilor la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen. din 1969;

2. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. achită pe inculpatul G. pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005;

3. Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Afacerilor Interne - prin Direcţia Generală Juridică şi acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

4. Dispune ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa procurorului din data de 2 iulie 2013, dată în Dosarul nr. x/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

5. Dispune restituirea către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava a tuturor înscrisurilor originale aflate în volumul VI al Dosarului de urmărire penală nr. x/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

II. Respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi de partea civilă Ministerul Afacerilor Interne - prin Direcţia Generală Juridică împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

III. Admite apelul declarat de expertul A. şi în consecinţă obligă pe inculpaţii G., H., J., K. şi L., la plata sumei de câte 3.184 RON, cu titlu de diferenţă onorariu către expert.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu, în cuantum de câte 150 de RON pentru fiecare inculpat asistat, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2018.

Procesat de GGC - MM