Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, printre altele, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 2 şi 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane cu privire la persoana extrădabilă A. în baza mandatului de arestare emis la 11 decembrie 2017 de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Columbia.
În baza art. 52 alin. (3) cu ref. la art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea provizorie la domiciliul situat în Mun. Bucureşti, în vederea predării persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile de la 13 februarie 2018 până la 14 martie 2018, inclusiv.
Pe durata arestului la domiciliu persoanei extrădabile A. i-au fost instituite obligaţiile stabilite prin încheierea de şedinţă din 16 decembrie 2017 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.
S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la 15 decembrie 2017 la zi.
În baza art. 242 alin. (2) C. proc. pen., s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de persoana extrădabilă A..
În baza art. 221 alin. (6) C. proc. pen., s-a permis părăsirea domiciliului de către persoana extrădabilă A. după cum urmează:
- la Clinica C.:
- 16 februarie 2018 (10:00 - 11:30) - Izvorul Rece, Nr. x;
- 20 februarie 2018 (13:30 - 14:30), 22 februarie 2018 (13:00 - 14:30) - Drumul Găzarului, Nr. x;
- 28 februarie 2018 (10:00 - 11:30), 6 martie 2018 (17:00 - 18:30), 12 martie 2018 (10:00 - 11:00) Izvorul rece, Nr. x.
- la Cabinetul de avocat D. în vederea încheierii acordului de mediere cu E. cu privire la minorul F. n. la 24 decembrie 2015, pe data de 16 februarie 2018 orele 14:00 - 16:00.
S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti în privinţa persoanei extrădabile A..
În baza art. 52 alin. (6) rap. la art. 17 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii s-a dispus confiscarea şi remiterea bunurilor aflate în posesia persoanei extrădabile la momentul arestării către autorităţile judiciare americane, bunuri care au fost obţinute ca urmare a faptelor incriminate sau care ar putea servi ca dovezi ale faptelor incriminate, reţinute conform proceselor-verbale încheiate la 15 decembrie 2017 de către Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale - Serviciul Urmăriri.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, cu privire la persoana extrădabilă A., că prin Sesizarea nr. 4024/II-5/2017 din data de 16 decembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a fost înaintată cererea de arestarea provizorie în vederea extrădării, formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, cu privire la persoana extrădabilă A., cetăţean român, născută la data de 1 octombrie 1989, pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de infracţiuni de furt prin cablu şi conspiraţie la comiterea infracţiunii de acces neautorizat la un calculator protejat, în scopul comiterii de fraudă, transmiterea de programe informatice cu intenţia de a avaria fără autorizare calculatoare protejate şi transmiterea de ameninţări de avariere a calculatoarelor protejate în scopul extorcării, prevăzute de Titlul 18 secţiunile 1343, 1349, 371, 1030(a)(4), 1030(a)(5)(A), 1030(a)(7) şi 1030(c)(3)(A) şi (c)(4) din Codul Statelor Unite ale Americii, persoană împotriva căreia a fost emis mandat de arestare la data de 11 decembrie 2017 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii din Districtul Statului Columbia.
S-a reţinut că, audiată fiind de instanţă, persoana extrădabilă A. a arătat că este de acord să fie extrădată în Statele Unite ale Americii.
La data de 12 februarie 2018 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat instanţei cererea de extrădare transmisă de către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, însoţită de următoarele acte: rechizitoriul nr. 1:18 - cr - 00020 ( proba A), mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia faţă de numita A. ( proba C), copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză (proba D), copia dispoziţiilor legale privind prescripţia răspunderii penale (proba E), declaraţia sub jurământ a agentului special G. ( proba F), fotografiile lui A. ( probele G şi II).
S-a reţinut că persoana extrădabilă A. este urmărită internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea fraudei prin cablu şi complicitate prevăzută de titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunea 1343 şi 2, fraudă prin cablu şi complicitate prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunilor 1343 şi 2, conspiraţie la comiterea fraudei prin calculator prevăzută de titlul 18, secţiunea 371 din Codul Statelor Unite ale Americii, acces neautorizat la un calculator folosit de o agenţie guvernamentală prevăzută de Titlul 18, secţiunile 1030(a)(4) şi 2 din Codul Statelor Unite ale Americii, acces neautorizat la un calculator cu intenţia de a comite o fraudă şi complicitate prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secţiunile 1030(a)(5)(A) şi 2 din Codul Statelor Unite ale Americii, avarierea intenţionată a unui calculator protejat şi complicitate prevăzută de Titlul 18 secţiunea 1030 (a)(5)(A) din Codul Statelor Unite ale Americii, ameninţarea cu avarierea unui calculator în scopul extorcării şi complicitate prevăzută de Titlul 18, secţiunile 1030 (a) (7) şi 2 din Codul Statelor Unite ale Americii.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 1 ianuarie 2017- 14 decembrie 2017 A., alături de alţii, a pătruns neautorizat în calculatoarele conectate cu camerele de supraveghere ale Departamentului de Poliţie Metropolitană din Washington D.C., în timp ce se afla în România şi Marea Britanie, a lansat atacuri asupra calculatoarelor aparţinând Departamentului de Poliţie Metropolitană pentru a introduce programe informatice cunoscute sub numele de ransomware, programe care au blocat şi avariat aceste calculatoare. De asemenea, a lăsat un mesaj pe ecranul calculatorului prin care solicita o plată de răscumpărare în schimbul decriptării şi recuperării fiecărui calculator. A convertit un calculator într-un calculator proxi prin care au putut să-şi lanseze de la distantă programele de ransomware, malware şi schemele de fraudă din România sau Marea Britanie în scopul sustragerii de informaţii bancare, parole şi alte date de identificare, persoanele care puteau fi folosite pentru a deschide conturi frauduloase şi pentru a obţine în mod fraudulos bani sau bunuri de valoare folosind identităţile furate de la alte persoane.
La data de 30 ianuarie 2018 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia s-a înregistrat rechizitoriul nr. 1: 18 -cr-00020 care constituie actul de inculpare pentru faptele enumerate mai sus. În baza actului de inculpare au fost emise mandatele de arestare la data de 30 ianuarie 2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia.
Curtea a constatat că faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile îşi găsesc corespondent în legislaţia penală română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor de fraudă informatică şi complicitate la fraudă informatică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice şi perturbarea funcţionării sistemelor informatice prevăzute de art. 249 C. pen., art. 48 rap. la art. 249 C. pen. şi 250 alin. (3) C. pen., 360 alin. (1), (3), art. 362 şi art. 363 C. pen.. De asemenea, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale extrădării prevăzute de art. 24, 26 şi art. 36 din Legea nr. 302/2004 rep., art. 2 şi art. X din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.
Având în vedere şi consimţământul persoanei extrădabile, Curtea a constatat că, în urma examenului de regularitate internaţională efectuat conform dispoziţiilor art. 38 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 302/2004, se impune admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane cu privire la persoana extrădabilă, astfel că, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 2 şi 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii s-a procedat în consecinţă.
Curtea a dispus cu privire la predare în condiţiile principiului specialităţii, respectiv persoana extrădabilă urmând să fie cercetată numai în ceea ce priveşte faptele avute în vedere de cererea de extrădare, în considerarea consimţământului la predare al acesteia.
Curtea a reţinut că cererea de amânare a predării formulată de persoana extrădabilă A. pe considerentul că se află în executarea unei pedepse sub supraveghere nu este întemeiată, întrucât din interpretarea dispoziţiilor legale în materie rezultă că, prezintă relevanţă doar soluţiile de condamnare cu executare, atunci când este vorba de extrădare.
Pe cale de consecinţă, în vederea predării Curtea a dispus, conform prevederilor art. 52 alin. (3) cu ref. la art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile de la 13 februarie 2018 la 14 martie 2018 inclusiv, urmând să aibă în vedere schimbarea domiciliului iniţial conform contractului de închiriere depus la dosar.
Curtea a apreciat că se impune această măsură întrucât, pe de o parte lăsarea persoanei extrădabile la domiciliu menţine caracterul de "arest" avut în vedere de dispoziţiile legale la care s-a făcut referire mai sus, iar pe de altă parte, o asemenea măsură este prevăzută de C. proc. pen. ale cărui dispoziţii se aplică în completarea dispoziţiilor speciale ale Legii nr. 302/2004, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost actualizată sub aspectul măsurilor preventive după intrarea în vigoare a noului C. pen. şi a noului C. proc. pen.
Pe fond, s-a constatat că este posibilă o asemenea măsură întrucât persoana extrădabilă a respectat întocmai obligaţiile impuse prin încheierea din 16 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, conform rapoartelor existente la dosar, iar necesitatea unei asemenea măsuri se impune şi după soluţionarea cererii de extrădare, în vederea protejării interesului minorului persoanei extrădabile, aflat la o vârstă fragedă şi cu probleme medicale, fiind necesară încheierea unui acord de mediere cu tatăl minorului, cetăţean străin.
În ceea ce priveşte cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii la domiciliu cu măsura controlului judiciar formulată de persoana extrădabilă A., Curtea a constatat că o asemenea măsură nu este posibilă faţă de prevederile art. 52 alin. (2) cu ref. la art. 57 din Legea nr. 302/2004 care se referă la luarea măsurii arestării în vederea predării odată cu soluţionarea cererii de extrădare.
Împotriva acestei sentinţe, persoana extrădabilă A. a formulat contestaţie.
Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
Conform art. 18 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, dacă persoana căutată consimte să fie predată către statul solicitant, statul solicitat poate, în conformitate cu principiile şi procedurile prevăzute de sistemul său juridic, să predea persoana respectivă cât mai repede posibil, fără alte proceduri. Consimţământul persoanei poate include renunţarea sa la protecţia oferită de regula specialităţii.
Potrivit art. 47 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, care poartă denumirea marginală "extrădarea voluntară", persoana extrădabilă are dreptul să declare în faţa instanţei că renunţă la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apăra împotriva cererii de extrădare şi că îşi dă consimţământul să fie extrădată şi predată autorităţilor competente ale statului solicitant. Declaraţia sa este consemnată într-un proces-verbal, semnat de preşedintele completului de judecată, grefier, persoana extrădabilă, avocatul ei şi de interpret. După ce instanţa constată că persoana extrădabilă este pe deplin conştientă de consecinţele opţiunii sale, instanţa, luând şi concluziile procurorului, examinează dacă nu există vreun impediment care exclude extrădarea. Dacă se constată că extrădarea voluntară este admisibilă, instanţa ia act despre aceasta prin sentinţă şi dispune totodată asupra măsurii preventive necesare să fie luată până la predarea persoanei extrădabile. Sentinţa este definitivă, se redactează în 24 de ore şi se transmite de îndată, în copie legalizată, Ministerului Justiţiei, pentru a proceda conform legii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A., cu prilejul audierii sale de către instanţa de fond, aceasta a arătat că este de acord să fie extrădată în Statele Unite ale Americii.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile legale anterior enunţate, persoanei extrădabile A. nu îi este recunoscută calea de atac a contestaţiei împotriva Sentinţei penale nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, câtă vreme aceasta a uzat de dreptul său de a opta pentru lipsa unei opoziţii la extrădare, respectiv extrădarea voluntară prin exprimarea consimţământului în acest sens.
De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 4251alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres (...), aşa încât o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României.
Pentru aceste considerente, va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6), onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă contestatoarea persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 februarie 2018.
Procesat de GGC - MM