Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 190/2019

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2019

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19 iunie 2018 pârâţii A. şi B. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Deciziei civile nr. 193/Ap din data de 1 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

În motivarea cererii, petenţii au arătat că dintr-o eroare materială de calcul, instanţa de apel a stabilit în sarcina lor plata sumei de 346.500 RON către reclamantă, despăgubire reprezentând contravaloarea materialelor şi a manoperei prestată.

Au menţionat că în cadrul procedurii desfăşurate în faţa instanţei de apel a fost efectuat raportul de expertiză tehnică C. care a indicat suma de 346.500 RON valoarea actualizată a materialelor, manoperei şi utilajelor care au contribuit la edificarea celor 2 corpuri de clădire în litigiu, denumite C1 şi C2 din strada x nr. 43 - raport avut în vedere de instanţă la stabilirea valorii despăgubirii de trebuie achitată către reclamanta D.

Prin încheierea din data de 3 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale a Deciziei civile nr. 193/Ap din data de 1 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, formulată de petenţii A. şi B.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cererea formulată petenţii nu indică în mod concret în ce constă eroarea sau care este suma corectă ce ar fi trebuit avută în vedere de către instanţa de apel.

Pe de altă parte, stabilirea sumei de 346.500 RON a fost criticată de către petenţi şi prin cererea de recurs, în cadrul căreia au arătat că în mod nelegal s-a stabilit valoarea manoperei şi a materialelor la suma de 346.500 RON fără a se lua în discuţie şi fără să se motiveze de ce nu s-a luat în considerare ca valoare a manoperei şi a materialelor suma de 171.000 RON. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că această critică pune în discuţie rapoartele de expertiză şi că nu poate forma obiect de verificare în recurs.

La pronunţarea deciziei civile faţă de care se solicită îndreptarea erorii materiale, s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică C., suma de 346.500 RON fiind indicată de acesta, iar această sumă a fost cu exactitate preluată de către Curte, astfel că nu se poate pune problema unei erori de calcul.

Petenţii nu indică în cererea de îndreptare eroare materială, ca în cererea de recurs, faptul că nu s-a avut în vedere suma de 171.000 RON indicată în cadrul răspunsului la obiecţiuni.

Curtea a apreciat că şi dacă ar fi indicat aceste aspecte în cererea de îndreptare eroare materială, aceste motive nu s-ar fi încadrat în dispoziţiile art. 281 C. proc. civ., care indică erorile sau omisiunile de calcul sau alte asemenea erori materiale.

Faptul că instanţa de apel a avut în vedere concluziile raportului de expertiză şi nu răspunsul la obiecţiuni nu reprezintă eroare de calcul sau altă asemenea eroare materială.

Împotriva încheierii pronunţate de curtea de apel, petenţii au declarat recurs prin care au formulat următoarele critici, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:

Curtea de Apel în mod netemeinic a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, motivat de faptul că suma de 346.500 de RON a fost indicată de către expert şi ca această sumă a fost cu exactitate preluată de către Curte. Or, această sumă este rezultatul unei erori de calcul, întrucât expertul a ajuns la suma de 346.500 de RON ca urmare a stabilirii valorii pentru ambele construcţii.

Totodată, în cuprinsul încheierii recurate, Curtea de Apel face vorbire despre sumele pe care recurenţii le-ar fi menţionat într-o cerere de recurs, însă sumele vehiculate în motivele de recurs nu au nicio legătură cu cererea de îndreptare de eroare materială.

În urma verificării raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. se poate constata eroarea de calcul, întrucât expertul a avut în vedere ambele construcţii (în loc de C2) aspect care rezultă şi din modul de redactare al expertizei.

Pe de altă parte, temeinicia unei cereri de îndreptare stă în probatoriul administrat în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se cere a fi îndreptată. Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. rezultă temeinicia celor menţionate de petenţi, respectiv faptul că dintr-o eroare materială, de calcul, petenţii au plătit contravaloarea materialelor stabilite pentru ambele corpuri de clădire.

Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia civilă nr. 193/Ap din 1 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a fost respins apelul declarat de reclamanta D. împotriva Sentinţei civile nr. 112/S din data 13 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Braşov.

A fost admis, în parte, apelul declarat de pârâţii A. şi B. împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 346.500 RON, reprezentând contravaloarea materialelor şi a manoperei prestată pentru construcţia existentă pe terenul identificat cu nr. top. x din CF x Braşov.

S-a stabilit linia de hotar între imobilele înscrise în CF x Braşov sub top. xa/2/2 proprietatea reclamantei şi imobilul înscris în Cf x Braşov nr. top x proprietatea pârâţilor pe aliniamentul 307 - 308 - 309 din raportul de expertiză E. evidenţiat în anexa nr. 7 a raportului de expertiză, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

S-a stabilit un drept de servitute de trecere cu piciorul în favoarea imobilului înscris în CF x Braşov sub top. xa/2/2 în sarcina imobilului înscris în CF x sub nr. top. x potrivit anexei 7 a raportului de expertiză pe suprafaţa S 2.

A fost păstrat restul dispoziţiilor din sentinţa atacată.

Pârâţii A. şi B. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în această hotărâre.

În condiţiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Văzând acest text, Înalta Curte a apreciat că instanţa de apel a pronunţat o soluţie legală prin respingerea cererii de îndreptare, întrucât petenţii nu au dedus analizei o eroare de calcul, singura în măsură să justifice admiterea cererii de îndreptare.

Astfel, atât din cererea de îndreptare, cât şi din motivarea recursului rezultă că, în realitate, petenţii vor îndreptarea unei chestiuni care are natura erorii de judecată, de vreme ce susţin că suma la care au fost obligaţi a fost calculată pentru mai multe corpuri de clădire, iar nu doar pentru corpul de clădire C1.

Cum determinarea imobilelor pentru care se datorează despăgubiri ţine chiar de fondul litigiului, suma stabilită drept contravaloarea materialelor şi preţul muncii pentru acestea nu poate fi încadrată în noţiunea de "eroare materială".

Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul a fost respins, cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenţii B. şi A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 3 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în Dosarul nr. x/2008.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT