Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 08.03.2018 şi precizată la data de 20.03.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C., D. şi E., solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctei F. pentru bunurile imobile rămase de pe urma acestei şi care nu au fost cuprinse în Certificatul de moştenitor nr. x/16.01.2009, respectiv cota de 1/2 din imobilul teren în suprafaţă de 4,32 ha situat în intravilanul şi extravilanul localităţii Făgeţelu, judeţul Olt, conform titlului de proprietate nr. x din data de 30.01.2007 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.
A mai solicitat ieşirea din indiviziune şi cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 16 ianuarie 2009 a fost dezbătută succesiunea defunctei F., însă în masa succesorală nu a fost inclusă şi cota acesteia din terenul în suprafaţă de 4,32 ha situat în intravilanul şi extravilanul localităţii Făgeţelu, judeţul Olt, conform titlului de proprietate nr. x din data de 30.01.2007 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.
A mai arătat că G. a decedat, succesorii săi fiind pârâţii C., în calitate de fiu şi D. şi E., în calitate de nepoţi de fiu predecedat (H.). A mai precizat că pârâta B. este sora sa şi fiica defunctei F.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1143 şi următoarele C. civ.
Prin Sentinţa nr. 3485 din 19 septembrie 2018, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
În motivare, a reţinut incidenţa art. 118 C. proc. civ., potrivit căruia, până la ieşirea din indiviziune, cererile privitoare la moştenire şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia sunt de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului.
În cauză, a constatat că ultimul domiciliu al defunctei F. a fost în Bucureşti, (conform Certificatului de deces nr. x din 10.09.2008 - dosar şi Certificatului de moştenitor nr. x din 16.01.2009 - dosar), faţă de care competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a pronunţat Sentinţa nr. 11884 din 1 noiembrie 2018, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Slatina. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să soluţioneze conflictul.
În motivare, a reţinut incidenţa în cauză a art. 118 alin. (2) C. proc. civ., întrucât cererea priveşte mai multe moşteniri deschise, care sunt de competenţa instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
Judecătoria a reţinut că defunctul G. a decedat la data de 26.01.2004, cu ultim domiciliu în localitatea Făgeţelu judeţul Olt, iar defuncta F. a decedat la data de 09.09.2008, cu ultim domiciliu în Bucureşti Sector 3.
Astfel, instanţa a arătat că, în situaţia mai multor moşteniri deschise succesiv, reclamantul are alegerea între instanţe deopotrivă competente, adică instanţa ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
Instanţa a reţinut că art. 118 alin. (2) C. proc. civ. reglementează o prorogare legală de competenţă, iar instanţa aleasă de reclamant - Judecătoria Slatina, instanţa de la domiciliul defunctului G. - devine competentă să soluţioneze prezentul litigiul.
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ. "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare;
2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar.".
Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că "Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".
Prin cererea de chemare în judecată, depusă la data de 8 martie 2018 pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., D. şi E., ieşirea din indiviziune asupra unui teren de 4,32 ha, aflat în Făgeţelu sat Chitila judeţul Olt, potrivit Titlului de proprietate nr. x din 31 ianuarie 2007.
Întrucât titlul de proprietate asupra respectivului teren fusese emis pe numele de F. şi G., ambii decedaţi la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat şi stabilirea calităţii de moştenitori legali ai autorilor F. şi G.
Înalta Curte constată că, în cauză, este incident art. 118 C. proc. civ., întrucât, în speţă, cererea de chemare în judecată este o cerere în materie de moştenire, formulată până la ieşirea din indiviziune. Cum în cauză sunt doi defuncţi de pe urma cărora urmează să se stabilească succesiunea, este incident alin. (2) al articolului mai sus citat, care stabileşte o competenţă alternativă în favoarea instanţei de la ultimul domiciliul al oricăruia dintre defuncţi.
Din copia certificatului de deces de pe urma defunctei F., aflat la dosarul Judecătoriei Slatina, rezultă că ultimul domiciliul al acestei a fost în Bucureşti.
De asemenea, din copia extrasului din registrul de deces de pe urma defunctului I., aflat la dosarul Judecătoriei Slatina, rezultă că ultimul domiciliul al acestuia a fost în comuna Chitila, sat Făgeţelu, judeţul Olt.
Aşadar, în aplicarea prevederilor mai sus citate, în cauză sunt competente atât Judecătoria Sectorului 3, cât şi Judecătoria Slatina.
Potrivit art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente".
Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Slatina, reclamantul a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în favoarea Judecătoriei Slatina, ca primă instanţă competentă sesizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - NN