Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 468/2019

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2019

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secţia I civilă, la 9 martie 2016, sub nr. x/2016, precizată ulterior, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Arad, prin Primar, Primarul Municipiului Arad şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad, anularea Dispoziţiei nr. 383/2016, emisă de Primarul Municipiului Arad, prin care s-a respins Notificarea nr. x/12.02.2002, pe considerentul că nu au fost depuse actele necesare soluţionării favorabile; constatarea calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF x Aradul Nou; obligarea pârâtului Municipiul Arad la emiterea unei noi dispoziţii prin care să dispună restituirea parţială în natură a imobilului înscris în CF x Arad, nr. top. x, nr. cadastral x top x-1113, (nr. vechi - CF nr. x Aradul Nou), acordarea despăgubirilor şi înaintarea dosarului Comisiei centrale de achitare a despăgubirilor, din cadrul ANRP.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr. 165/2013.

La data de 28 aprilie 2016, pârâţii Municipiul Arad, prin Primar, şi Primarul Municipiului Arad au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acţiunii, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată.

Pe cale de excepţie au solicitat să se constate lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor A., B. şi C., respectiv lipsa calităţii de persoane îndreptăţite prin raportare la prevederile art. 3 şi art. 23 din Legea nr. 10/2001. De asemenea, au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primarului Municipiului Arad, faţă de dispoziţiile art. 21, art. 23 şi art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Arad, prin Primar, şi a pârâtului Primarul Municipiului Arad cu privire la solicitarea privind obligarea la acordarea despăgubirilor pentru imobilul care a făcut obiectul notificării.

La data de 11 mai 2016, a depus întâmpinare pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF x, nr. top. x Aradul Nou, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice, în nume propriu şi ca reprezentant al Statului Român faţă de capătul de cerere privind anularea Dispoziţiei nr. 383/2016 a Primarului Municipiului Arad, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, privind acordarea despăgubirilor băneşti.

Prin completarea la întâmpinare depusă la dosar la 27 mai 2016, pârâţii Municipiul Arad, prin Primar, şi Primarul Municipiului Arad au invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamanţilor de a solicita acordarea despăgubirilor pentru imobilul care face obiectul prezentului litigiu, înscris în CF nr. x Aradul Nou.

Reclamanţii au formulat cerere de chemare în garanţie a Cabinetului de Avocat D., însă, la termenul de judecată din 28 iunie 2016, au arătat că renunţă la judecarea acestei cereri.

La 29 noiembrie 2016 au depus cerere de intervenţie principală numiţii E., F., E., G., H. şi I., prin care au solicitat să se constate că sunt proprietarii apartamentului 2 din imobilul situat în Arad, str. x, compus din 2 camere şi bucătărie având o suprafaţa utilă de 46,44 mp, şi ai terenului aferent 60 mp, înscris în CF x, dobândit prin moştenire legală; să se dispună apartamentarea imobilului situat în Arad, str. x; să se dispună în sarcina Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad obligaţia de a înscrie dreptul de proprietate al intervenienţilor asupra ap. 2 din imobilul situat în Arad, jud. Arad.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 62 şi art. 66 C. proc. civ.

Prin încheierea din 13 decembrie 2016, Tribunalul Arad, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie principală formulată de intervenienţii E., F., E., G., H., I., încheiere care a fost schimbată în apel, prin Decizia civilă nr. 9 din 19 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în sensul admiterii în principiu a cererii.

Intervenienţii au precizat cererea de intervenţie principală, sub aspectul cadrului procesual, solicitând introducerea în cauză a numiţilor J. şi K., proprietarii apartamentului nr. x, înscris în CF x Arad, nr. top x-1113/b.

Prin Sentinţa civilă nr. 222 din 19 decembrie 2017, Tribunalul Arad, secţia I civilă, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A. şi B. A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarului Municipiului Arad şi a Municipiului Arad, prin Primar. A respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune privind solicitarea despăgubirilor. A respins cererea de constatare a nulităţii notificării. A admis acţiunea civilă precizată, exercitată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Arad, prin Primar, şi Primarul Municipiului Arad. A admis cererea de intervenţie formulată de E., F., E., G., H., I., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Arad, prin Primar, Primarul Municipiului Arad şi terţii intervenienţi K. şi J. A apartamentat imobilul înscris în CF x Arad, nr. top. x (nr. vechi - CF nr. x Aradul Nou), conform raportului de expertiză efectuat în cauză şi a anexelor 1.37 şi 1.38 D, care fac parte integrantă din sentinţă, astfel: ap. 1, cu suprafaţă utilă de 30 mp, cota parte indiviză din părţile comune ale construcţiei C1 de 14/93 mp, şi cota de teren aferentă acestuia de 48/378 mp + cota de 5/6 din construcţia C4 (2,5 mp) şi 2/3 din cota de 3/378 mp teren (2 mp), proprietatea Statului Român (anexele 1.37 şi 1.38D); ap. 2 cu suprafaţă utilă de 47 mp, cota parte indiviză din părţile comune ale construcţiei C1 de 22/93 mp, şi cota de teren aferentă acestuia de 75/378 mp (60/378 proprietate personală şi 15/378 proprietatea Statului Român), proprietatea lui E., F., E., G., H., I.; ap. 3 cu suprafaţă utilă de 120 mp, cota parte indiviză din părţile comune ale construcţiei C1 de 57/93 mp şi cota de teren aferentă acestuia de 191/378 mp (71/378, proprietate personală şi 120/378, proprietatea Statului Român) + cota de 1/6 din construcţia C4 (0.5 mp) şi 1/3 din cota de 3/378 mp teren (1 mp) + construcţia C2 în suprafaţă de 33 mp şi terenul aferent acesteia 36/378 mp (20/378, proprietate personală şi 16/378, proprietatea Statului Român) + construcţia C3 în suprafaţă de 23 mp şi terenul aferent acesteia 25/378 mp (13/378, proprietate personală şi 12/378, proprietatea Statului Român), proprietatea terţilor intervenienţi K. şi J. (anexele 1.37 şi 1.38 D). A dispus ca OCPI Arad, la rămânerea definitivă a sentinţei, să înscrie în CF x Arad, dreptul de proprietate al Statului Român asupra ap. 1, al intervenienţilor E., F., E., G., H. şi I. asupra ap. 2 şi al terţilor intervenienţi K. şi J. asupra apartamentului nr. x. A anulat Dispoziţia nr. 383/26.02.2016 privind aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001 cu privire la imobilul situat în Arad, str. x (str. x), înscris în CF x Aradul Nou. A dispus emiterea de către pârâtul Primarul Municipiului Arad a unei noi dispoziţii prin care să dispună restituirea în natură ap. 1 din imobil, aflat în proprietatea Statului Român, iar pentru ap. 2 şi 3 să propună despăgubiri (măsuri compensatorii) în condiţiile Legii nr. 165/2013. A luat act de renunţarea la judecată împotriva pârâtului Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice. A luat act de renunţarea cererii de chemare în garanţie a Cabinetului de Avocat D.. A obligat terţii intervenienţi K. şi J. să plătească reclamanţilor suma de 400 RON, iar intervenienţilor suma de 400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinţei civile nr. 222 din 19 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia I civilă, au declarat apel pârâţii Primarul Municipiului Arad şi Municipiul Arad, prin Primar, la 5 februarie 2018, precum şi intervenienţii J. şi K., la 14 februarie 2018. Apelurile au fost înregistrate pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă la 28 februarie 2018, sub acelaşi număr de dosar.

Prin Decizia civilă nr. 76 din 8 mai 2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a admis apelul formulat de pârâţi. A schimbat în parte sentinţa atacată, în limita soluţiei privind emiterea unei noi dispoziţii de pârâtul Primarul Municipiului Arad, în privinţa propunerii de despăgubiri (măsuri compensatorii), în condiţiile Legii nr. 165/2013, pentru ap. 2 şi 3, despăgubiri care vor avea în vedere configuraţia imobilului de la data preluării, cu menţinerea dispoziţiei de restituire în natură a ap. 1 din imobil. A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate. A respins apelul formulat împotriva aceleiaşi sentinţe de intervenienţii J. şi K.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs intervenienţii J. şi K., la 29 iunie 2018. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 19 iulie 2018, sub acelaşi număr de dosar, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 11 filtru.

Prin rezoluţia completului din 3 august 2018, s-a dispus, conform prevederilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raportul întocmit s-a reţinut că hotărârea atacată nu este supusă recursului, faţă de dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, şi în raport de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., decizia fiind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din acelaşi cod.

Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin rezoluţia din 6 noiembrie 2018, Completul de filtru nr. 11 a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru a depune puncte de vedere, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) din cod.

Raportul a fost comunicat părţilor la 16, 20 şi 21 noiembrie 2018, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs.

La 28 noiembrie 2018 (data depunerii la oficiul poştal), recurenţii au depus un punct de vedere la raport şi completare a motivelor de recurs.

De asemenea, la 4 decembrie 2018 (data depunerii la oficiul poştal), intimaţii Municipiului Arad, prin Primar, şi Primarul Municipiului Arad au depus puncte de vedere la raport.

Celelalte părţi nu şi-au exprimat poziţia procesuală prin formularea unui punct de vedere cu privire la raport.

Prin rezoluţia din 13 decembrie 2018, Completul de filtru nr. 11 a stabilit termen de judecată pentru soluţionarea recursului, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., la data de 14 februarie 2019.

Faţă de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:

Obiectul litigiului dedus judecăţii constă în cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secţia I civilă, la 9 martie 2016, sub nr. x/2016, precizată ulterior, prin care reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Arad, prin Primar, Primarul Municipiului Arad şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad, anularea Dispoziţiei nr. 383/2016, emisă de Primarul Municipiului Arad, prin care s-a respins Notificarea nr. x/12.02.2002, pe considerentul că nu au fost depuse actele necesare soluţionării favorabile; constatarea calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF x Aradul Nou; obligarea pârâtului Municipiul Arad la emiterea unei noi dispoziţii prin care să dispună restituirea parţială în natură a imobilului înscris în CF x Arad, nr. top. x, nr. cadastral x top x-1113 (nr. vechi - CF nr. x Aradul Nou), acordarea despăgubirilor şi înaintarea întregului dosar Comisiei centrale de achitare a despăgubirilor, din cadrul ANRP.

Prin cererea de intervenţie principală, formulată la 29 noiembrie 2016, intervenienţii E., F., E., G., H. şi I. au solicitat să se constate că sunt proprietarii apartamentului nr. x din imobilul situat în Arad, str. x, compus din 2 camere şi bucătărie cu suprafaţa utilă de 46,44 mp, cu terenul aferent de 60 mp, înscris în CF x, dobândit prin moştenire legală; să se dispună apartamentarea imobilului situat în Arad, str. x şi înscrierea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. x din acest imobil.

La termenul din 28 februarie 2017, instanţa de fond a dispus introducerea în cauză, în calitate de terţi intervenienţi, a recurenţilor J. şi K., proprietari tabulari ai ap. 3 din imobilul situat în Arad, jud. Arad.

Înalta Curte constată că litigiul pendinte a fost soluţionat în raport de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr. 165/2013, cu trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, prin care au fost aprobate Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 prevede, în art. 25 alin. (1), obligaţia unităţii deţinătoare de a se pronunţa, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, potrivit art. 23, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură.

De asemenea, reglementează dreptul persoanei îndreptăţite să atace decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare, hotărârea tribunalului fiind supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel (art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor).

În cauză, cererea de chemare în judecată având ca obiect contestaţia formulată de reclamanţii A., B. şi C. împotriva Dispoziţiei nr. 383/2016, emisă de Primarul Municipiului Arad în baza dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, a fost înregistrată pe rolul instanţei de fond la 9 martie 2016, dată la care erau în vigoare dispoziţiile C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.

Astfel, se constată că împotriva sentinţei pronunţate de tribunal, ca instanţă de fond, putea fi exercitată numai calea de atac a apelului, conform dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care stipulează că, în cazul în care în acest act normativ nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se menţionează că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară, dispoziţiile alin. (1) fiind incidente şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.

Dispoziţiile din Capitolul II, Secţiunea a 3-a intitulată "Alte persoane care pot lua parte la judecată" din C. proc. civ., respectiv art. 61 - 79, vizează terţele persoane care intervin voluntar sau forţat în proces şi care dobândesc sau nu calitatea de parte.

Din analiza acestor norme legale rezultă că participarea terţilor la judecată implică existenţa unui singur proces în cadrul căruia sunt formulate cererile de intervenţie, caz în care instanţa de judecată se pronunţă atât asupra raportului juridic substanţial dintre reclamant şi pârât, cât şi asupra raporturilor juridice dintre terţii intervenienţi şi părţile iniţiale.

Ca atare, faţă de dispoziţiile legale mai sus evocate, Înalta Curte constată că împotriva sentinţei pronunţate de tribunal, prin care a fost soluţionată cererea de chemare în judecată formulată în baza Legii nr. 10/2001, putea fi exercitată numai calea de atac a apelului.

Or, apelul declarat de pârâţii Primarul Municipiului Arad şi Municipiului Arad, respectiv de intervenienţii J. şi K. împotriva Sentinţei civile nr. 222 din 19 decembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Arad, secţia I civilă, a fost soluţionat definitiv de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin Decizia civilă nr. 76 din 8 mai 2018, obiect al recursului pendinte.

Conform prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Prin urmare, Decizia civilă nr. 76 din 8 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, este definitivă, în înţelesul textului legal menţionat, motiv pentru care împotriva acesteia nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Faţă de cele menţionate, din coroborarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu cele ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 şi art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012, rezultă că decizia recurată nu poate fi supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Motivele suplimentare înaintate la dosar de către recurenţi după comunicarea raportului nu vor fi avute în vedere de Înalta Curte, fiind depuse cu depăşirea termenului legal prevăzut de art. 468 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru toate considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienţii K. şi J. împotriva Deciziei nr. 76 din data de 8 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienţii K. şi J. împotriva Deciziei nr. 76 din data de 8 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN