Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatoarea A..
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligată contestatoarea la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., cheltuielile în cuantum de 130 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Craiova a reţinut următoarele:
La data de 16 ianuarie 2019, s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. împotriva Sentinţei penale nr. 179 din 10 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017, prin care a solicitat amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la împlinirea vârstei de 1 an de către minora nou născută la data de 26 noiembrie 2018, respectiv până la data de 25 noiembrie 2019.
În motivarea contestaţiei la executare s-a arătat că prin Sentinţa penală nr. 179 din 10 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017 s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile americane - Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul Mijlociu al Statului Carolina de Nord, în dosarul nr. 1:16 CR 31-1 privind pe cetăţeanul român A., în vederea judecării pentru săvârşirea infracţiunii de conspiraţie la comiterea infracţiunii de fraudă bancară, prev. de secţiunea 1349, respectiv 1344 din Codul Statelor Unite ale Americii. S-a dispus extrădarea persoanei extrădabile, cu respectarea regulii specialităţii prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. În baza art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 s-a amânat predarea către autorităţile judiciare americane până la împlinirea vârstei de 1 an de către minorul B., respectiv până la data de 3 iulie 2018. S-a dispus arestarea persoanei extrădabile A., în vedere predării, pe o durată de 30 de zile de la data încetării cauzei menţionate anterior pentru care s-a dispus amânarea predării şi emiterea mandatului de arestare care va fi pus în executare la aceeaşi dată.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Craiova a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 179 din 10 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017 a fost admisă, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cererea de extrădare formulată de autorităţile americane - Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul Mijlociu al Statului Carolina de Nord, în dosarul nr. 1:16 CR 31-1 privind pe cetăţeanul român A., în vederea judecării pentru săvârşirea infracţiunii de conspiraţie la comiterea infracţiunii de fraudă bancară, prev. de secţiunea 1349, respectiv 1344 din Codul Statelor Unite ale Americii, fiind întrunite condiţiile extrădării.
S-a dispus extrădarea persoanei extrădabile, cu respectarea regulii specialităţii prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
În baza art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 s-a amânat predarea către autorităţile judiciare americane până la împlinirea vârstei de 1 an de către minorul B., respectiv până la data de 03 iulie 2018.
S-a dispus arestarea persoanei extrădabile A., în vedere predării, pe o durată de 30 de zile de la data încetării cauzei menţionate anterior pentru care s-a dispus amânarea predării şi emiterea mandatului de arestare care va fi pus în executare la aceeaşi dată.
Curtea de Apel Craiova a reţinut că, potrivit art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, predarea poate fi amânată atunci când persoana extrădată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În acest caz, predarea se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, astfel încât predarea să fie posibilă.
Din analiza acestui text se dezvoltă ideea potrivit căreia instanţa are această facultate de a dispune amânarea predării persoanei extrădate, fără a se institui o obligativitate prin simpla existenţă a unui copil mai mic de un an.
Analiza temeiniciei contestaţiei vizând amânarea predării persoanei extrădate a fost efectuată de instanţă prin realizarea unui paralelism între necesităţile copilului sub un an care reclamă prezenţa mamei în familie şi conduita petentei din perspectivă infracţională.
Astfel, Curtea de Apel Craiova a constatat că persoana extrădată A. este cercetată în Statele Unite ale Americii pentru comiterea în perioada 2014 - 2016 a unor infracţiuni grave de fraudă bancară, pedepsite de legislaţia americană cu închisoare până la 30 ani, prejudiciile produse fiind de aproximativ 4.100.000 USD.
S-a reţinut că deşi prin sentinţa penală nr. 179 din 10 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017 persoana extrădată a beneficiat de aplicarea prevederilor art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dispunându-se amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la împlinirea vârstei de 1 an de către minorul B., respectiv până la data de 03 iulie 2018, petenta A. s-a sustras, ulterior acestei date, de la punerea în executare a mandatului de arestare preventivă în vederea predării, dovedind rea credinţă.
După cum rezultă din Adresele nr. x din 13 iulie 2018 şi 75608 din 5 octombrie 2018 emise de I.P.J. Dolj - Serviciul de Investigaţii Criminale organele de poliţie au efectuat, în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, verificări şi investigaţii atât la locul de domiciliu, cât şi la alte adrese ale rudelor acesteia, persoana în cauză nefiind găsită. S-a dispus urmărirea la nivel naţional a persoanei extrădate, efectuându-se în continuare activităţi specifice în vederea localizării şi depistării acesteia.
Curtea de Apel Craiova a reţinut că acordarea unei noi amânări a predării persoanei extrădabile A. ar contraveni principiilor statului de drept, în care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie pusă în executare în mod clar, eficient şi într-un termen cât mai scurt, dar şi principiilor cooperării judiciare internaţionale în materie penală, rolul extrădării fiind acela de a evita sustragerea infractorilor de la urmărirea penală ori de la judecată prin părăsirea teritoriului statului unde au comis infracţiunea, extrădarea reprezentând astfel un act de asistenţă juridică pe care statele şi-o acordă reciproc, în vederea combaterii criminalităţii.
Faţă de aceste considerente, s-a apreciat că este neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea A..
Împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, a formulat contestaţie A..
În susţinerea căii de atac, în esenţă, contestatoarea a menţionat că, astfel cum rezultă şi din actele dosarului, are în îngrijire un copil minor în vârstă de aproximativ 3 luni, aspect care constituie o cauză de amânare a predării, fiind incidente dispoziţiile art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004.
Contestatoarea a susţinut că nu s-a sustras procedurilor, arătând că după ce a introdus o nouă solicitare la Curtea de Apel Craiova, în perioada cuprinsă între depunerea contestaţiei şi fixarea termenului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reţinută pentru punerea în executare a mandatului în vederea predării.
Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 425 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii contestate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei la executare şi amânarea predării contestatoarei către autorităţile judiciare din S.U.A., conform dispoziţiilor art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, până când fiica minoră a acesteia va împlini vârsta de un an.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată următoarele:
I. Într-adevăr, în concordanţă cu susţinerile reprezentantului Ministerului Public, luând în considerare dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 - Preeminenţa dreptului internaţional, potrivit cărora această lege "se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate", se constată că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, care reglementează în mod expres predarea amânată.
În conformitate cu aceste dispoziţii legale: "Statul solicitat poate amâna procedurile de extrădare privind o persoană care este urmărită penal sau se află în executarea unei pedepse în acel stat. Amânarea poate continua până când urmărirea persoanei căutate s-a finalizat sau până când pedeapsa aplicată a fost executată."
Or, contestatoarea A. nu se află în niciuna dintre aceste situaţii, aşa încât cererea contestatoarei de amânare a predării, este nefondată.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în cauză, prin Sentinţa penală nr. 179 din 10 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile americane - Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul Mijlociu al Statului Carolina de Nord, dispunându-se şi amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la împlinirea vârstei de 1 an de către minorul B., respectiv până la data de 3 iulie 2018, conform dispoziţiilor art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004.
În plus, prin sentinţa atacată, cererea contestatoarei de a se dispune din nou amânarea predării a fost analizată tot din perspectiva acestor dispoziţii legale, fără să se fi invocat inaplicabilitatea prevederilor din Legea nr. 302/2004.
Chiar examinând, din această perspectivă, solicitarea persoanei extrădate A., Înalta Curte constată că este nefondată.
Prima instanţă a examinat cererea în mod temeinic şi complet prin hotărârea contestată.
În mod corect, s-a avut în vedere natura dispoziţiilor art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, fiind vorba de norme supletive, care dau posibilitatea instanţei de a aprecia cu privire la amânarea predării, fără să impună vreo obligaţie în acest sens.
Chiar dacă persoana extrădată a dovedit că în data de 26 noiembrie 2018 a dat naştere încă unui copil, faţă de împrejurările cauzei, luând în considerare că, în baza aceluiaşi temei - art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, s-a mai dispus amânarea predării, a cărei durată a expirat la data de 3 iulie 2018 şi că A. s-a sustras de la punerea în executare a mandatului de arestare în vederea predării, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, apreciază că persoana extrădată nu mai poate beneficia încă o dată de dispoziţiile legale sus-menţionate.
Referitor la sustragerea de la executarea mandatului, apărarea contestatoarei este infirmată prin înscrisurile depuse la dosar, de verificare şi de căutare a acesteia (Adresele nr. x din 13 iulie 2018 şi 75608 din 5 octombrie 2018 emise de I.P.J. Dolj - Serviciul de Investigaţii Criminale, Dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Craiova).
În ce priveşte situaţia copiilor minori ai persoanei extrădate, se constată, astfel cum rezultă din susţinerile contestatoarei, că aceştia sunt în grija familiei (bunica maternă a persoanei extrădate).
Nu în ultimul rând, la evaluarea întregii situaţii, trebuie avute în vedere şi principiile de cooperare internaţională şi scopul Tratatului de extrădare ratificat prin Legea nr. 111/2008, astfel cum sunt prevăzute în preambulul acestui tratat, şi anume, alături de necesitatea respectării drepturilor omului, şi respectarea supremaţiei legii, precum şi asigurarea între România şi Statele Unite ale Americii a unei cooperări mai eficiente în lupta împotriva criminalităţii.
Astfel cum a reţinut şi prima instanţă, potrivit hotărârii definitive de extrădare (Sentinţa penală nr. 179 din 10 august 2017 a Curţii de Apel Craiova), numita A. este cercetată în Statele Unite ale Americii pentru comiterea, în perioada 2014 - 2016, a unor infracţiuni grave de fraudă bancară, pedepsite de legislaţia americană cu închisoarea de până la 30 ani, prejudiciile produse fiind de aproximativ 4.100.000 USD.
II. Referitor la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, de menţinere a măsurii arestării în vederea predării, Înalta Curte constată următoarele:
Obiectul cauzei deduse judecăţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îl reprezintă o contestaţie formulată în temeiul dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 302/2004 (au fost invocate disp. art. 425 din C. proc. pen., dar, potrivit art. 54 din Legea nr. 302/2004: "dispoziţiile art. 52 alin. (8) şi art. 53 se aplică în mod corespunzător şi în cazurile în care instanţa se pronunţă cu privire la amânarea extrădării, (...)".
Această cale de atac a fost exercitată împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care a fost respinsă contestaţia la executare formulată în temeiul art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, prin care se solicită o nouă amânare a predării persoanei extrădate.
Această contestaţie vizează executarea Sentinţei penale nr. 179 din 10 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017, prin care, odată cu admiterea cererii de extrădare, s-a dispus şi amânarea predării, precum şi emiterea unui mandat de arestare în vederea predării, cu menţiunea că acesta va fi pus în executare la data încetării cauzei de amânare.
În concret, acest mandat a fost pus în executare la data de 21 februarie 2019, după încetarea motivului de amânare a predării şi după depistarea persoanei extrădate A., care s-a sustras de la executare.
Faţă de cele reţinute, luând în considerare limitele sesizării, dar şi dispoziţiile legale, se constată că, în speţa de faţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este îndrituită să dispună asupra măsurii arestării în vederea predării.
În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii nu conţine dispoziţii referitoare la durata arestării în vederea predării sau la menţinerea, prelungirea sau încetarea acestei măsuri.
Pe cale de consecinţă, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 302/2004.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 43 alin. (3) - (5) din acest act normativ, care conţin referiri la menţinerea, prelungirea, verificarea periodică a măsurii arestării, se constată că acestea reglementează arestarea provizorie în vederea extrădării, care poate fi dispusă în cursul procedurii de soluţionare a cererii de extrădare, nu şi după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus extrădarea, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu, şi arestarea în vederea predării.
Relevante în acest sens sunt următoarele dispoziţii din Legea nr. 302/2004:
- art. 43 alin. (6) şi (7), conform cărora:
"(6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării.
(7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române."
- art. 56 alin. (3), care prevede că "Data predării va fi comunicată Ministerului Justiţiei şi curţii de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (1). În cazul în care data predării nu a fost fixată în intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române informează asupra demersurilor luate şi motivelor pentru care data predării nu a putut fi stabilită în acest interval."
- art. 57 alin. (3), (4) şi 5, conform cărora "(3) În caz de acordare a extrădării, statul solicitant va fi informat despre locul şi data predării, precum şi asupra duratei arestului în vederea extrădării, executat de persoana extrădabilă.
(4) Locul predării va fi un punct de frontieră al României. Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române asigură, prin Biroul Naţional Interpol, predarea şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi curtea de apel competentă. Persoana extrădată este predată şi preluată sub escortă.
(5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile."
Analizând dispoziţiile legale mai sus-menţionate, se constată că acestea nu reglementează o durată anume a măsurii arestării în vederea predării şi nici o procedură de soluţionare a unor cereri de menţinere sau prelungire a acestei măsuri, textul de lege prevăzând în mod expres doar încetarea de drept a măsurii, în funcţie de respectarea termenului şi a procedurii de predare a persoanei extrădate.
În egală măsură, instanţa de control judiciar care verifică legalitatea şi temeinicia unei sentinţe de soluţionare a contestaţiei prin care se solicită amânarea predării, cum este cazul în speţă, nu poate dispune cu privire la mandatul de arestare în vederea predării, emis în baza hotărârii de extrădare rămasă definitivă.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte va pronunţa o soluţie în limitele legale de învestire, aşa încât, urmează să respingă, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligată contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 martie 2019.
Procesat de GGC - LM