Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 44 din data de 26 martie 2018 pronunţată de Judecătoria Suceava, în baza art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6.000 RON amendă penală al cărei cuantum se compune din 200 zile amendă a câte 30 de RON pentru săvârşirea infracţiunii de "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului".
I s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63 C. pen. care prevăd că în caz de neexecutare a pedepsei amenzii cu rea-credinţă, în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiesc cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 500 RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 RON în faza de urmărire penală.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin Rechizitoriul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.
În fapt, în actul de sesizare s-a arătat că la data de 29 ianuarie 2017, în jurul orelor 9, inculpatul A. a condus autoturismul marca "X" cu nr. de înmatriculare x pe str. x de pe raza mun. Suceava, având în sânge o îmbibaţie alcoolică de 1,25 g/l alcool pur în sânge la prima probă (orele 11,22) şi de 1,10 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua probă (orele 12,22).
Prin încheierea camerei de consiliu din data de 17 ianuarie 2018, rămasă definitivă prin necontestare la data de 29 ianuarie 2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. x/2017 din data de 24 octombrie 2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava privind pe inculpatul A., precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpat .
Inculpatul A., în conformitate cu art. 374 alin. (4) C. proc. pen., a solicitat ca judecata să aibă loc în condiţiile art. 375 C. proc. pen., exclusiv în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, declarând în faţa instanţei de fond că recunoaşte faptele reţinute în sarcina sa .
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, inculpatul A. a declarat apel solicitând, în esenţă, prin avocatul său, renunţarea la aplicarea pedepsei conform art. 80 C. pen. sau amânarea aplicării pedepsei conform art. 83 C. pen.
Prin decizia penală nr. 767 din data de 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 144 din 26 martie 2018 a Judecătoriei Suceava.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul apelant a fost obligat la plata către stat a sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut că prima instanţă a făcut o corectă încadrare juridică a faptei -infracţiunea de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau alte substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
În privinţa sancţiunii penale aplicate de către prima instanţă, Curtea, având în vedere prevederile art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii - ce denotă o gravitate ridicată, fiind vorba de o infracţiune de pericol ce pune în pericol siguranţa tuturor participanţilor la traficul rutier, ţinând cont şi de persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a adoptat o poziţie procesuală corectă, fiind cunoscut ca o persoană cu un comportament corespunzător la locul de muncă şi în societate, a apreciat că aplicarea sancţiunii amenzii de 6.000 RON, redusă conform art. 396 alin. (10) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., satisface scopul preventiv şi de reeducare a inculpatului, fiind suficientă pentru a asigura pe viitor adecvarea comportamentului inculpatului la normele de conduită acceptate de societate şi prevenirea comiterii unor noi fapte circumscrise ilicitului penal.
Împotriva Deciziei penale nr. 767 din data de 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 9 noiembrie 2018, inculpatul A. prin apărător ales, avocat B., a declarat recurs în casaţie.
În motivarea cererii sale inculpatul a invocat ca temei de drept cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:
"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".
În motivarea scrisă a cererii sale inculpatul a susţinut că infracţiunea prevăzută în art. 336 alin. (1) C. pen. se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani sau amendă, situaţie în care, conform art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 şi 300 zile-amendă, iar ca urmare a reducerii cu o pătrime, prin aplicarea prevederilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aceste limite sunt cuprinse între 135 şi 225 zile-amendă.
Potrivit prevederilor art. 61 alin. (4) C. pen., limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 şi 300 de zile amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, iar potrivit alin. (6) al aceluiaşi text de lege, fracţiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplică limitelor speciale ale zilelor-amendă prevăzute în alin. (4).
Raportat la recunoaşterea şi regretul, la circumstanţele personale, la modalitatea de săvârşire a faptei, inculpatul a apreciat că instanţa deşi a reţinut art. 396 alin. 10 C. proc. pen., nu a făcut aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 61 alin. (2). 3. 4. lit. c), alin. (6) a art. 74 alin. (2) raportat la art. 74 alin. (1) C. pen., susţinând că amenda aplicată a fost orientată spre maximul special redus cu 1/4, fără o analiză globală a aspectelor de fapt care constituie criterii generale de individualizare a pedepsei, fără a respecta criteriile de proporţionalitate în raport cu gravitatea faptei şi persoana sa.
S-a susţinut că gravitatea infracţiunii este redusă, el nu prezint pericol pentru ordinea socială, fapta săvârşită având caracter izolat, fiind, de altfel, singura încălcare a legii penale, astfel că aplicarea unei pedepse cu amenda într-un cuantum spre minimul special era suficient pentru atingerea scopului procesului penal.
În concluzie s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi în rejudecare reducerea cuantumul pedepsei amenzii aplicate.
Prin încheierea din camera de consiliu din 16 ianuarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 767 din data de 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casaţie la Completul 8 şi s-a fixat termen la data de 13 martie 2019, cu citarea recurentului inculpat.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel Înalta Curte a apreciat că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. a fost făcută în termenul prevăzut de art. 435 C. proc. pen., împotriva unei hotărâri care poate fi atacată cu recurs în casaţie, conform art. 434 C. proc. pen.
În ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. s-a constatat că inculpatul a invocat cazul de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
Analizând recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 767 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Înalta Curte apreciază că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casaţie este acela de a supune Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Este în afara oricărei îndoieli rezonabile că înţelesul expresiei "în condiţiile legii" este lămurit de prevederile textelor de lege subsecvente, în special, de prevederile art. 434 C. proc. pen., referitoare la hotărârile supuse recursului în casaţie şi ale art. 438 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la cazurile în care se poate face recurs în casaţie.
Referitor la recursul în casaţie declarat de inculpatul A., Înalta Curte reaminteşte că motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., este incident în situaţia în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Constituie motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte limitele generale ale pedepsei prevăzute de art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită.
De asemenea, constituie motiv de casare stabilirea pedepsei sub sau peste limitele prevăzute de lege în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante şi, respectiv a circumstanţelor agravante sau nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru stabilirea pedepsei în caz de pluralitate de infracţiuni ori infracţiune continuată.
Cazul de casare analizat poate privi şi aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Inculpatul a susţinut că infracţiunea prevăzută în art. 336 alin. (1) C. pen. se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani sau amendă, situaţie în care, conform art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 şi 300 zile-amendă, iar ca urmare a reducerii cu o pătrime, prin aplicarea prevederilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aceste limite sunt cuprinse între 135 şi 225 zile-amendă.
În concluzie a solicitat, în temeiul art. 448 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate, şi, în rejudecare, reducerea cuantumului pedepsei amenzii aplicate invocând drept caz al recursului în casaţie cel prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constă că pedeapsa stabilită inculpatului - de 6.000 RON amendă penală al cărei cuantum se compune din 200 zile amendă a câte 30 de RON pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului se situează în limite prevăzute de lege, ca urmare a reducerii cu o pătrime, prin aplicarea prevederilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aceste limite fiind cuprinse între 135 şi 225 zile-amendă.
După cum se poate observa, recursul în casaţie are ca scop verificarea conformităţii hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege.
Înalta Curte constată că motivul invocat de inculpat cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., se circumscrie doar formal cazului de recurs în casaţie indicat, cazul de casare respectiv vizând numai ipoteza în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ceea ce în speţă nu s-a realizat, pedeapsa fiind în limite legale.
Totodată, pe calea recursului în casaţie se examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen. şi verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, astfel că aspectele privind netemeinicia nu pot fi analizate în această cale de atac.
Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 767 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 767 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 martie 2019.
Procesat de GGC - LM