Asupra contestaţiei formulate,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Contestaţia formulată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2019, la data de 8.03.2019, A. a contestat, în temeiul Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Decizia nr. 4/D/07.03.2019, pronunţată de Biroul Electoral Central în data de 07.03.2019, privind admiterea protocolului de constituire a B.
În motivarea contestaţiei, contestatorul susţine că B. are pe lista de candidaţi pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, un candidat pe nume C., care nu face parte dintr-un partid politic membru al B., acesta fiind membru în partidul D. şi chiar Preşedintele acestei formaţiuni politice, de la înfiinţare şi înregistrarea în Registrul Partidelor Politice în baza dosarului nr. x/2013, până în prezent.
Mai susţine că C. nu şi-a depus demisia din calitatea de Preşedinte al Partidului D. şi nici din calitatea de membru în acest partid.
Întrucât potrivit art. 30 din Legea nr. 14/2003 actualizată, în cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianţei, contestatorul consideră că prin formarea B. s-a încălcat legea partidelor politice, la depunerea listei de candidaţi pentru Alegerile Europarlamentare, având pe listă cel puţin un candidat care face parte din alt partid politic, profitând de electoratul acestui partid şi obstrucţionând accesul partidului D. la alegerile europarlamentare.
Arată că dacă domnul C. s-a înscris în unul din cele două partide care formează B., fără să îşi depună demisia din calitatea de Preşedinte al Partidului D., dar şi de membru al acestui partid, se face vinovat de încălcarea art. 8 pct. (1) din Legea nr. 14/2003, care statuează că un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice.
În subsidiar, contestatorul solicită instanţei ca, în cazul în care domnul C. s-a înscris în unul din cele două partide - F. sau E. - care formează B., să-l oblige pe acesta să predea cu celeritate toate documentele Partidului D., Biroului Executiv Naţional al D., pentru ca partidul să poată să îşi desfăşoare activitatea în continuare, fără vreo obstrucţie din partea domnului C.
Mai solicită să se constate că pentru constituirea B., ca şi reprezentant al unui aşa numit Grup Politico-Civic D., grup care nu există în realitate şi nu are membri, însă prin această "invenţie" a unui grup politico-civic la care i-a dat o denumire similară cu numele partidului al cărui preşedinte a fost sau mai este, a căutat să inducă în eroare electoratul Partidului D. pentru a strânge semnături de la aceşti cetăţeni, pentru B. şi de la acei cetăţeni care sunt simpatizanţi ai Partidului D., dar nu pentru o alianţă din care acest partid nu face parte.
În acest sens invocă dispoziţiile art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., privind înşelăciunea apreciind că obiectul juridic principal al acestei infracţiuni constă în relaţiile sociale cu caracter patrimonial, care trebuie să se bazeze pe încredere şi bună credinţă. În acest caz, încrederea a fost obţinută prin amăgirea cetăţenilor simpatizanţi ai Partidului D., pentru a obţine un folos pentru sine, respectiv candidatura domnului C. la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 pe lista B., sau un folos pentru altul (în condiţiile în care Partidul D. nu face parte din B.).
Arată că C. a refuzat să îşi dea demisia din Partidul D. după ce Consiliul Naţional al D. i-a retras sprijinul politic din calitatea de Preşedinte la data de 10.01.2019, din cauza faptului că a negociat o alianţă cu partidele F., respectiv E., fără acordul Consiliului Naţional.
Contestatorul consideră că C. se face vinovat de infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, conform art. 385 punctul (1) din C. pen., câtă vreme Partidul D. nu poate să mai depună la Biroul Electoral Central lista proprie de candidaţi pentru Alegerile Europarlamentare, întrucât acesta, în calitate de preşedinte, a refuzat să mai reprezinte propriul partid - D. şi să pună în aplicare deciziile Consiliului Naţional al partidului, iar el personal s-a înscris pe lista de participare la alegerile europarlamentare a unei alianţe din care partidul pe care îl reprezintă şi al cărui preşedinte este nu face parte.
Susţine că C. a refuzat şi să îşi dea demisia în termen rezonabil ca partidul D. să aibă timpul suficient de a organiza Adunarea Generală pentru alegerea unui nou preşedinte şi pentru ca, în urma alegerii, să poată depune la Biroul Electoral Central propria listă de candidaţi la alegerile europarlamentare.
Consideră că C. şi B. se fac vinovaţi, potrivit art. 244 alin. (2) C. pen., de înşelăciune săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase, întrucât se folosesc de denumirea "D.", similară cu denumirea partidului din care făcea parte D. şi al cărui preşedinte era, pentru a candida la Alegerile Europarlamentare pe lista B..
2. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Analizând contestaţia prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerentele:
Contestaţia are ca obiect Decizia nr. 4/D/07.03.2019 emisă de Biroul Electoral Central, prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "B." dintre F. şi E..
În considerentele deciziei se menţionează că cele două părţi semnatare ale protocolului de constituire a alianţei electorale sunt înscrise în Registrul partidelor politice la poziţiile nr. 71 şi nr. 96, unde sunt menţionaţi în calitate de preşedinţi semnatarii protocolului, iar protocolul de constituire a alianţei electorale "B." este întocmit şi depus cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa reţine că potrivit disp. art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din această lege, (1) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia.
(3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
Rezultă că ceea ce a verificat intimatul Biroul Electoral Central la momentul emiterii deciziei contestate este îndeplinirea condiţiilor legale pentru admiterea protocolului de constituire a alianţei electorale.
Or, din motivarea contestaţiei rezultă că ceea ce se contestă este candidatura lui C., despre care contestatorul susţine că nu face parte dintr-un partid politic membru al B., acesta fiind membru în partidul D.
Se menţionează în contestaţie că prin formarea B. s-a încălcat legea partidelor politice, la depunerea listei de candidaţi pentru Alegerile Europarlamentare, având pe listă cel puţin un candidat care face parte din alt partid politic.
Înalta Curte reţine că depunerea candidaturilor este o etapă distinctă, ulterioară etapei constituirii alianţelor electorale, aspect care rezultă cu claritate atât din prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cât şi din dispoziţiile H.G. nr. 81/2019 din 15 februarie 2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019.
Astfel, potrivit art. 16 alin. (1) - (4) din legea sus-menţionată, "(1) Pot propune liste de candidaţi numai partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, precum şi alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi. Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă.
(2) Listele de candidaţi se depun în scris, în 4 exemplare - un exemplar original şi 3 copii -, se semnează de conducerea partidului politic, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale sau de persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna şi cuprind numele, prenumele, prenumele părinţilor, locul şi data naşterii, cetăţenia, adresa, apartenenţa politică, ocupaţia şi profesia candidaţilor.
(3) Candidaţii propuşi de un partid politic, o alianţă politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianţei respective.
(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 200.000 de susţinători. Lista susţinătorilor se depune într-un singur exemplar."
H.G. nr. 81/2019 din 15 februarie 2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019 prevede la pct. 19 că cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă: 28 martie 2019, ora 24:00 are loc depunerea şi înregistrarea candidaturilor; la pct. 32 că în termen de cel mult 10 zile de la înregistrarea candidaturilor, cel mai târziu la data de: 6 aprilie 2019, are loc admiterea sau respingerea candidaturilor, iar la pct. 38 se prevede că până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referinţă, cel mai târziu la data de: 12 aprilie 2019 se pot formula contestaţii privind admiterea sau respingerea candidaturilor.
Reiese din aceste reglementări, aşa cum s-a precizat anterior, că depunerea candidaturilor se face ulterior admiterii protocolului de constituire a unei alianţe electorale, astfel încât criticile invocate în susţinerea prezentei contestaţii nu constituie motive de nelegalitate a deciziei a cărei anulare se solicită, din moment ce intimatul Biroul Electoral Central nu a analizat candidatura lui C. la alegerile pentru Parlamentul European.
Având în vedere aceste considerente, reţinând că decizia atacată este un act administrativ legal, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de A. - membru al Partidului D. împotriva Deciziei nr. 4/D/07.03.2019, emise de Biroul Electoral Central, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de A. - membru al Partidului D. împotriva Deciziei nr. 4/D/07.03.2019, emise de Biroul Electoral Central, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 martie 2019.
Procesat de GGC - GV