Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1329/2018

Şedinţa publică din data de 27 martie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Bistriţa a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice:

1. Anularea Deciziei nr. 175 din 19.05.2014 privind soluţionarea contestaţiei formulată de către unitatea administrativ teritorială Municipiul Bistriţa şi înregistrată la M.D.R.A.P. sub nr. x din 17.04.2014 (transmisă prin fax) şi sub nr. x din 17.04.2014 (transmisă prin poştă);

2. Admiterea Contestaţiei privind Nota de neconformitate nr. x din 17.10.2013 prin care s-a hotărât aplicarea unei reduceri procentuale de 5 % pentru contractul de finanţare nr. x din 31.08.2011, cod SMIS 7331, cu titlul "Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, axa 1, 2, 3"

3. Anularea Notei de neconformitate nr. x din 17.10.2013 prin care s-a hotărât aplicarea unei reduceri procentuale de 5 % pentru contractul de finanţare nr. x din 31.08.2011, cod SMIS 7331, cu titlul "Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, axa 1, 2, 3"

4. Obligarea pârâtului la reluarea procedurii de finanţare, respectiv rambursarea sumelor aferente corecţiei aplicate.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 429 din 17 februarie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Bistriţa, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Municipiul Bistriţa, care a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.

În motivarea cererii, recurenta a susţinut că prima instanţă nu a analizat atent fondul cauzei.

Contractul de servicii, a argumentat reclamanta în esenţă, nu avea ca obiect exclusiv prestarea de servicii de publicitate media, ponderea acestora fiind de circa 12% din valoarea estimată a contractului, astfel încât în speţă nu sunt incidente prevederile art. 58 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

În concluzie, procedura de achiziţie s-a derulat cu respectarea prevederilor legale şi a principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică.

1.4. Apărările intimatului

Legal citat, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea recursului, ca nemotivat, iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii primei instanţe, ca legală şi temeinică.

Motivele invocate de recurent nu pot fi încadrate în vreunul din cazurile limitativ prevăzute la art. 488 C. proc. civ., fiind practic o reiterare a argumentelor prezentat la fondul cauzei.

A mai argumentat intimatul că în speţă nu se aplică procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011 şi că în mod corect s-a constatat că recurentul a încălcat principiul tratamentului egal şi principiul transparenţei în procedura de achiziţie, fiind legală şi temeinică nota de neconformitate întocmită.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 7 februarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2017, completul filtru a constatat, faţă de conţinutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a declarat recursul formulat de reclamantul Municipiul Bistriţa ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen pentru judecata pe fond a acestuia.

2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Examinând actele şi înscrisurile cauzei, raportat la susţinerile părţilor şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Nota de neconformitate nr. x din 17.10.2013, emisă de intimatul-pârât cu ocazia verificărilor generate de Cererea de rambursare nr. x aferentă contractului de finanţare pentru proiectul cod SMIS 7331, cu titlul "Regenerare urbană a centrului istoric Bistriţa, axa turistică 1, 2, 3", prin care s-a reţinut încălcarea prevederilor art. 2 alin. (2), art. 58 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 105 din H.G. nr. 925/2006 în ceea ce priveşte procedura de atribuire a contractului nr. x/L din 28.03.2012, încheiat de către reclamantă cu SC A. SRL.

Potrivit art. 58 din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la momentul iniţierii procedurii de achiziţie în speţă):

"(1) În cazul atribuirii contractelor de publicitate media, cu o valoare anuală cumulată, fără TVA, estimată ca fiind mai mare decât echivalentul în RON a 15.000 euro, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica un anunţ de participare şi un anunţ de atribuire, în sistemul informatic de utilitate publică disponibil pe internet, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), prin contract de publicitate media se înţelege orice contract de servicii având ca obiect difuzarea de reclamă sau alte forme de promovare prin intermediul mijloacelor de informare în masă scrise, audiovizuale sau electronice".

Prevederile art. 105 din H.G. nr. 925/2006 (forma în vigoare la momentul iniţierii procedurii de achiziţie în speţă) stabileau:

"Sistemul informatic de utilitate publică prevăzut la art. 58 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă este operat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi este disponibil la adresa de internet www.x.ro".

Recurentul-reclamant nu neagă faptul că nu ar fi asigurat publicitatea proiectului în sensul arătat de norma legală indicată, dar argumentează, în esenţă, că numai o parte din serviciile contractate privesc publicitatea media, iar valoarea acestora se situează sub pragul prevăzut de art. 58 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 58 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, "prin contract de publicitate media se înţelege orice contract de servicii având ca obiect difuzarea de reclamă sau alte forme de promovare prin intermediul mijloacelor de informare în masă scrise, audiovizuale sau electronice."

Examinând obiectul contractului încheiat de recurentă cu SC A. SRL, indicat chiar de aceasta în nota justificativă ca fiind "servicii de informare şi publicitate", precum şi activităţile detaliate, Înalta Curte constată însă, în acord cu instanţa de fond, că toate serviciile contractate, detaliate în înscrisurile depuse de recurentă, sunt servicii de publicitate în sensul art. 58 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. Acestea vizează informarea publicului asupra proiectului prin intermediul mijloacelor de informare în masă, categorie care include atât realizarea unor spoturi (TV, radio, anunţuri în presă), cât şi organizarea unor evenimente de relaţii publice, respectiv informarea prin intermediul pliantelor, afişelor sau a unui panou de promovare.

Astfel, întrucât valoarea contractului, de 151.000 RON, depăşeşte plafonul de 15.000 Euro (echivalent în RON al sumei de 64.800 RON, la data iniţierii procedurii de atribuire), în mod corect a fost constatată, de către intimat, încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2), art. 58 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 105 din H.G. nr. 925/2006.

Pentru aceste considerente, constatând că nu există motive de casare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, în baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Bistriţa prin Primar împotriva Sentinţei civile nr. 429 din 17 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2018.

Procesat de ED