Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petenţii A. şi C. împotriva încheierii nr. 12 din data de 21.06.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Craiova a reţinut următoarele:
Prin încheierea din camera de consiliu nr. 7/17.01.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenţii A. şi C. împotriva ordonanţei de clasare nr. 1138/P/2016 din data de 25.05.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, menţinută prin ordonanţa nr. 55/II/2/2017 din data de 26.07.2017 adoptată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.
Prin decizia penală nr. 108 pronunţată la data de 08.03.2018 de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorii A. şi C. împotriva încheierii nr. 7/17.01.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci în dosarul nr. x/2017.
Împotriva acestei decizii revizuienţii au promovat o nouă cale de atac, calificată de către Curtea de Apel Craiova drept contestaţie. S-a reţinut că deşi petenţii au intitulat calea de atac ca fiind apel, în cauză s-a pronunţat o încheiere de judecătorul de cameră preliminară întemeiată pe dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen.
Potrivit art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi alin. (7) pct. 1 şi pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7)1 este definitivă.
S-a constatat că soluţia adoptată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci, în raport de temeiul juridic reţinut a fi aplicabil în speţă, se regăseşte în cazurile enumerate la art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., iar încheierea pronunţată este definitivă.
Raportat la dispoziţiile art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., potrivit cărora încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1 lit. a), b) şi d) şi alin. (7)1 este definitivă şi, de asemenea, având în vedere dispoziţiile art. 341 alin. (10) din C. proc. pen., instanţa de control judiciar a respins cererea de repunere a cauzei pe rol şi de reluare a cercetării judecătoreşti, cerere formulată de petentul A., fiind constatată inadmisibilitatea căii de atac formulate în cauză.
Împotriva acestei ultime decizii au formulat cerere de revizuire petenţii A. şi C.
Analizând cererea de revizuire, instanţa a constatat că aceasta este inadmisibilă potrivit dispoziţiilor art. 452 şi următoarele din C. proc. pen.
În sensul dispoziţiilor art. 452 C. proc. pen., hotărârile supuse revizuirii sunt hotărârile pronunţate de o instanţă penală, indiferent că vizează latura penală sau latura civilă a cauzei ori hotărârea în întregime şi de aceea sunt vizate hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece "finalitatea revizuirii constă în înlăturarea erorii judiciare, iar funcţia procesuală a instituţiei se concentrează în înlesnirea descoperirii, adunarea şi deducerea în faţa justiţiei a unui material probar cu totul inedit sau cel puţin necunoscut instanţei, care să permită constatarea erorii judiciare şi înlăturarea ei".
S-a reţinut că ceea ce este supus revizuirii de către petenţi este reprezentat de decizia instanţei prin care s-a respins ca inadmisibilă o cale de atac exercitată la o altă cale de atac, inadmisibilă la rându-i.
Fără a pune în discuţie posibilitatea practică a unui astfel de demers (exercitarea unei căi extraordinare de atac în condiţiile în care legea oferă posibilitatea exercitării căii ordinare de atac a contestaţiei), s-a apreciat că este inadmisibilă calea extraordinară de atac formulată împotriva unei decizii, hotărâre judecătorească ce nu a antamat fondul cauzei.
Întrucât legea nu distinge asupra cazurilor ce au dus la respingerea plângerilor formulate în condiţiile art. 340 C. proc. pen., dacă sunt vizate nulităţi sau alte motive privind măsurile şi actele de urmărire penală, distincţia realizată de revizuient nu a primit semnificaţie juridică nici în situaţia arătată, nulitatea unui act procesual neputând fundamenta calea extraordinară de atac promovată.
Împotriva deciziei nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2018, revizuenţii A. şi C. au formulat contestaţie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 28 septembrie 2018.
La termenul din data de 27 noiembrie 2018, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţiei inadmisibilităţii căii de atac formulate împotriva deciziei nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în dosarul nr. x/2018.
Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
Dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi a celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În urma unui scurt istoric al cauzei, se constată următoarele:
- prin încheierea din camera de consiliu nr. 7/17.01.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenţii A. şi C. împotriva ordonanţei de clasare nr. 1138/P/2016 din data de 25.05.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci;
- prin decizia penală nr. 108 din data de 08.03.2018 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorii A. şi C. împotriva încheierii nr. 7/17.01.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci în dosarul nr. x/2017;
- prin încheierea nr. 12 din data de 21.06.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017 s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 108 pronunţate la data de 08.03.2018 de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2017.
- prin decizia nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petenţii A. şi C. împotriva încheierii nr. 12 din data de 21.06.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017.
În cauza de faţă, revizuenţii A. şi C. au formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2018, prin care, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva încheierii nr. 12 din data de 21.06.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017.
Conform dispoziţiilor art. 459 alin. (7) din C. proc. pen., "Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea."
Hotărârea la care se referă revizuirea este reprezentată de încheierea nr. 12 din data de 21.06.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017, care este definitivă.
În raport de dispoziţiile art. 459 alin. (7) teza finală din C. proc. pen., având în vedere că hotărârea la care se referă revizuirea este definitivă, Înalta Curte constată că este inadmisibilă contestaţia exercitată de revizuenţii A. şi C.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de revizuenţii A. şi C. împotriva deciziei nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2018.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi contestatorii revizuenţi A. şi C. la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de revizuenţii A. şi C. împotriva deciziei nr. 413 din 17 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2018.
Obligă contestatorii revizuenţi A. şi C. la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27.11.2018.