Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 07 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus, printre altele cu privire la cererea formulată de petenta A., în temeiul art. 278 C. proc. pen. îndreptarea erorii materiale strecurată în antepenultimul paragraf al Deciziei penale nr. 57/22.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. x/2016, în ceea ce priveşte cuantumul onorariilor apărătorilor din oficiu, în sensul că în mod corect se va consemna suma de câte 3000 RON pentru fiecare.
S-a dispus efectuarea menţiunilor în acest sens la finalul actului corectat.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a reţinut că petiţionarii B., A., C. şi D., avocaţi în cadrul Baroului Argeş, au formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul Deciziei penale nr. 57/2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, în sensul acordării integrale a onorariilor de avocat, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
În legătură cu cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petiţionari, Curtea a constatat că petiţionarii mai sus menţionaţi, avocaţi în cadrul Baroului Argeş, au avut calitatea de apărători desemnaţi din oficiu, fiecare pentru mai mulţi inculpaţi, în cauza care a format obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Piteşti.
Prin Hotărârea penală nr. 57/22.01.2019, prin care s-a soluţionat fondul cauzei, Curtea a dispus reducerea onorariilor avocaţilor desemnaţi din oficiu, de la suma ce ar fi rezultat ca urmare a aplicării protocoalelor existente în materie, în raport cu numărul inculpaţilor asistaţi de fiecare dintre avocaţi, menţionând în hotărâre, pentru fiecare avocat, suma de 1000 RON ca onorariu în raport cu prestaţia efectuată.
În cuprinsul încheierii contestate s-a arătat că instanţa a avut în vedere respectarea principiilor echităţii, al rezonabilităţii şi al proporţionalităţii între prestaţia efectivă pe care petiţionarii au avut-o în calitate de avocaţi şi onorariul cuvenit. În esenţă, Curtea a avut în vedere că fiecare avocat desemnat din oficiu în cauză şi-a exercitat în mod corect şi cu bună-credinţă atribuţiile profesionale. Cu toate acestea, s-a reţinut că în raport de natura cauzei, prestaţia efectivă a fiecăruia dintre avocaţii din oficiu în ceea ce priveşte fondul cauzei a fost identică pentru toţi inculpaţii pe care i-au asistat. Pentru a se evita nerespectarea principiilor de drept mai sus menţionate şi pentru a se da eficienţă şi dreptului constituţional fundamental la un proces echitabil, consacrat de disp.art. 21 din Constituţia României, instanţa a considerat că se impune reducerea onorariilor avocaţilor din oficiu faţă de criteriile prevăzute de protocoalele în vigoare.
S-a mai arătat că o astfel de decizie a instanţei este în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a instanţelor de drept comun, inclusiv a Curţii de Apel Piteşti. A fost amintită, în acest sens, Decizia nr. 401 din 14.07.2005 a Curţii Constituţionale a României publicată în M.O. nr. 848/20.09.2005.
Instanţa Constituţională a statuat în esenţă că, dreptul de a fi asistat de un avocat presupune în mod necesar şi plata onorariului cuvenit, în conformitate cu conţinutul convenţiei încheiate între părţi. Cu toate acestea, instanţa poate cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată cuantumul onorariului avocaţial în raport cu principiul proporţionalităţii şi amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse.
S-a mai reţinut că jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie.
Pe de altă parte, independent de cele arătate anterior, Curtea de Apel Piteşti a constatat că cererea formulată de petiţionari, avocaţi în cadrul Baroului Argeş este întemeiată, în sensul că în mod greşit s-a menţionat în decizia pronunţată suma de 1000 RON cuvenită cu titlu de onorariu pentru fiecare dintre avocaţi desemnaţi din oficiu în cauză.
În consecinţă, Curtea a înţeles să stabilească onorariul care se cuvine fiecăruia dintre avocaţi la suma de 3000 RON, în raport cu principiile de drept mai sus-expuse şi a prestaţiei efective pe care aceştia a avut-o.
Împotriva acestei încheieri a declarat contestaţie petenta A., la data de 25.02.2019.
La data de 26.06.2019 petenta contestatoare a depus la dosar o cerere olografă prin care a renunţat la judecarea cauzei privind contestaţia înregistrată în data de 25.02.2019.
Examinând contestaţia formulată de petenta A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport de conţinutul cererii de retragere a contestaţiei, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voinţă a petentei, pentru următoarele considerente:
Retragerea unei căi de atac, în cauză a contestaţiei împotriva încheierii penale din data de 07 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, este un act de dispoziţie, care odată exercitat, conduce la pierderea unui drept.
Din economia textelor legale în materia contestaţiei, Înalta Curte constată că în cuprinsul C. proc. pen. nu sunt prevăzute dispoziţii exprese referitoare la renunţarea sau retragerea acestei căi de atac, însă prin raportare la dispoziţiile referitoare la calea de atac a apelului, respectiv art. 415 C. proc. pen., rezultă că până la închiderea dezbaterilor la instanţa investită cu judecarea acestei căi de atac, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage calea de atac declarată.
Potrivit aceluiaşi text de lege retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei.
În cauză, contestatoarea şi-a manifestat voinţa de a-şi retrage calea de atac înainte de primul termen de judecată, respectiv la data de 26.02.2019, printr-o cerere olografă înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va lua act de retragerea contestaţiei formulată de petenta A. împotriva încheierii penale din data de 07 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care şi-a retras contestaţia, va obliga contestatoarea petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea contestaţiei formulată de petenta A. împotriva încheierii penale din data de 07 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă contestatoarea petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 iunie 2019.
Procesat de GGC - GV