Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâţii Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând:
- nulitatea Hotărârii nr. 27/11.01.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
- nulitatea Raportului Agenţiei Naţionale de Integritate nr. x;
- nulitatea Rezoluţiei Inspecţiei Judiciare nr. x din 24.06.2016;
- constatarea stării de incompatibilitate în care se găseşte judecătorul B., inspector şef al Inspecţiei Judiciare;
- apărarea reputaţiei sistemului judiciar şi a contestatoarei.
Totodată, contestatoarea a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane - Agenţia Naţională de Integritate, întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei, se expun, în esenţă, cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulităţii Hotărârii nr. 27/11.01.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, următoarele argumente:
Nelegalitatea hotărârii atacate derivă din nelegala alcătuire a Plenului CSM, faţă de împrejurarea semnării unui protocol de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, prin care intimatul CSM primeşte sarcini de la SRI, dar şi oferă informaţii Serviciului despre magistraţi, fac planuri comune de anchetă disciplinară şi, astfel, unii magistraţi au fost înlăturaţi din magistratură.
O probă în acest sens este numirea în funcţia de consilier al preşedinţilor CSM, începând cu anul 2011, a doamnei C., fost ofiţer DIPI şi, totodată trebuie clarificat în ce a constat procedura de denunţare a Protocoalelor intervenite între Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară şi Serviciul Român de Informaţii.
Se invocă şi faptul că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea secretului deliberării, abatere disciplinară prevăzută de disp.art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, deoarece la deliberare au rămas secretarul general al CSM şi alte două persoane din aparatul propriu al CSM, mai mult, în realitate nu a avut loc nicio deliberare, ci doar s-au semnat buletinele de vot.
Contestatoarea susţine că s-a respins neîntemeiat cererea de apărare a reputaţiei, deoarece utilizarea sintagmei de "magistrat executant, corupt, nepregătit", pune într-o lumină nefavorabilă prestanţa şi credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său.
În privinţa capătului de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulităţii
Rezoluţiei nr. x/24.06.2016 a Inspecţiei Judiciare de exercitare a acţiunii disciplinare, se arată că este expresia unui abuz de putere săvârşit de către inspectorul-şef B., care a generat un conflict de natură constituţională între CSM, ICCJ, pe de o parte, şi Agenţia Naţională de Integritate, pe de altă parte.
Acest fapt se datorează lipsei constatării stării de incompatibilitate a contestatoarei de către Agenţia Naţională de Integritate şi, totodată, a declanşării acţiunii disciplinare prin Inspecţia Judiciară.
Contestatoarea invocă neconstituţionalitatea disp. art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, interpretate prin raportare la art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, existând un paralelism de competenţe între Agenţia Naţională de Integritate şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Rezoluţia nr. 1096/IJ/623/DIJ/24.06.2016 a Inspecţiei Judiciare de exercitare a acţiunii disciplinare este emanaţia unei persoane, consideră contestatoarea, aflate în stare de incompatibilitate şi, de aceea, este nulă.
Se susţine că inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, B. se află în incompatibilitate avându-se în vedere calitatea acestuia de membru al D., apartenenţă pentru care acesta este şi cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Contestatoarea a solicitat citarea în calitate de pârâţi a D., Agenţiei Naţionale de Integritate şi B.
2. Prin întâmpinare, pârâta Inspecţia Judiciară solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive pentru capetele de cerere privitor la constatarea nulităţii HPCSM nr. 27/2016 şi Raportului ANI nr. x/19.10.2017.
Se invocă excepţia inadmisibilităţii cererii în ceea ce priveşte anularea Rezoluţiei nr. x/2016.
Referitor la solicitarea de constatare a stării de incompatibilitate a inspectorului şef, învederează pârâta că nu există elemente concrete care să pună la îndoială imparţialitatea şi independenţa acestuia.
Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, solicitând pentru petitele 2 şi 4 din cerere, admiterea în principal, a excepţiei necompetenţei materiale a Înaltei Curţi şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti şi, în subsidiar, admiterea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi respingerea acţiunii ca nefiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă faţă de capătul de cerere nr. x, admiterea excepţiei necompetenţei funcţionare a Înaltei Curţi, secţia contencios administrativ şi fiscal şi trimiterea cauzei Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi; excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, excepţiei inadmisibilităţii aceleiaşi cereri; respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a disp. art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, ca inadmisibilă, în ceea ce priveşte capetele de cerere nr. x, 3 şi 4 şi existenţa pe rolul Înaltei Curţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a Dosarului nr. x/2018 cu acelaşi obiect, admiterea excepţiei de litispendenţă şi conexarea prezentei cauze la Dosarul nr. x/2018; cu privire la cererea de chemare în judecată a altor persoane, solicită respingerea ca inadmisibilă.
În combaterea contestaţiei formulate împotriva Hotărârii PCSM nr. 27/2018, intimatul CSM solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
Referitor la încălcarea secretului deliberării, reglementat de disp. art. 395 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la deliberare iau parte numai membrii completului de judecată care au participat la dezbateri, se arată că normele C. proc. civ. nu sunt incidente, nefiind în discuţie o procedură judiciară, ci administrativă.
Referitor la netemeinicia contestaţiei, intimatul susţine că relatările presei au avut ca scop informarea opiniei publice cu privire la un subiect de interes pentru publicul larg, respectiv integritatea justiţiei, motiv pentru care s-a apreciat că reputaţia profesională a magistratului nu a fost afectată, în contextul în care la acel moment cu privire la activitatea contestatoarei, existau suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unei abateri disciplinare.
Asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate, intimatul consideră că, în virtutea dreptului său de apreciere, Plenul CSM a reţinut, în mod corect, că opiniile critice apărute în presă şi analizate de Inspecţia Judiciară nu sunt de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale a magistratului sau independenţei sistemului judiciar, în ansamblul său.
Dreptul de apreciere, arată intimatul, s-a realizat fără exces de putere, cu respectarea competenţelor prevăzute de lege.
Agenţia Naţională de Integritate a depus la dosar un punct de vedere referitor la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie forţată, solicitând respingerea ca inadmisibilă a acesteia, în temeiul art. 68 C. proc. civ.
Prin întâmpinare, D. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive; excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru faptele prezentate la pagina 25-51 din contestaţie; excepţia autorităţii lucrului judecat pentru faptele cu caracter penal prezentate la pag. 25-51 din contestaţie; excepţia litispendenţei, deoarece există pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o serie de dosare ce au acelaşi obiect cu prezenta cauză.
Printr-o cerere completatoare depusă prin fax în data de 06.12.2018, contestatoarea invocă excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, prin raportare la disp. art. 1 alin. (5), art. 21, art. 126 alin. (6) din Constituţia României, în măsura în care nu permit verificarea rapoartelor de evaluare a ANI de către instanţele de contencios administrativ; neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 77/2018 prin care a fost prelungit mandatul inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare; formulează cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu interpretarea art. 2 şi art. 19 alin. (1) din TFUE şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Inspecţiei Judiciare a inspectorului şef.
3. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei formulate
3.1. Cu privire la cererea de anulare a HPCSM nr. 27/11.01.2018
Prin cererea de apărare a reputaţiei, contestatoarea a avut în vedere acuzaţiile de corupţie şi represiune nedreaptă ce i-au fost aduse în spaţiul public, precum şi motivele expuse în comunicatul public în data de 09.01.2017 pe website-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care s-au solicitat Inspecţiei Judiciare verificări faţă de declaraţiile ce au fost făcute la un post de televiziune, în perioada 28.12.2016 - 05.01.2017, cu referire la aceasta.
Prin hotărârea atacată, Plenul CSM a respins cererea de apărare a reputaţiei profesionale, reţinând rolul pe care îl ocupă presa, acela de a informa şi de a veghea la respectarea regulilor democraţiei, dar şi că relatările analizate au avut tocmai scopul de a informa opinia publică cu privire la un subiect care prezintă interes pentru publicul larg, şi anume înfăptuirea justiţiei.
S-a mai reţinut că reputaţia profesională a magistratului nu a fost afectată, în contextul în care, la acel moment, cu privire la activitatea contestatoarei, existau suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unei abateri disciplinare, iar ulterior, a şi fost aplicată acesteia o sancţiune disciplinară.
Înalta Curte, analizând motivele contestaţiei, urmează să constate că sunt nefondate.
În primul rând, aspectele referitoare la existenţa unui protocol de colaborare între CSM şi SRI nu au fost invocate cu ocazia analizării cererii de apărare a reputaţiei, aceeaşi concluzie desprinzându-se şi pentru aspectele referitoare la numirea doamnei C., în funcţia de consilier al preşedintelui CSM.
Aspectele invocate nu conduc în niciun mod la dezlegarea pricinii de faţă ce are ca obiect apărarea reputaţiei profesionale.
În al doilea rând, sunt nefondate şi criticile prin care se susţine încălcarea secretului deliberării, prin rămânerea la deliberare a unor persoane ce nu sunt membri ai Consiliului, ci din aparatul propriu al CSM, avându-se în vedere că dispoziţiile C. proc. civ. cu privire la deliberarea pentru pronunţarea hotărârilor judecătoreşti nu sunt aplicabile, fiind vorba despre o procedură administrativă.
Cu privire la netemeinicia hotărârii atacate, se invocă doar abuzul de putere, fără a se motiva în niciun mod afirmaţia şi faptul că sintagma "magistrat executant, corupt, nepregătit", este de natură să pună într-o lumină nefavorabilă prestanţa şi credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său.
Nici această afirmaţie nu este motivată în cuprinsul contestaţiei, mai mult, prin hotărârea atacată s-a reţinut că doar într-o singură emisiune, unul dintre invitaţi a arătat că se va sesiza împotriva unor infracţiuni, cum ar fi represiunea nedreaptă, fără a se reţine ca veridice şi celelalte afirmaţii făcute de contestatoare.
Faţă de acestea, se constată că Hotărârea PCSM nr. 27/2018 este legală, opiniile critice apărute în presă nefiind de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale a contestatoarei şi independenţei sistemului judiciar, în ansamblul său.
3.2. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/19.10.2017 emis de Agenţia Naţională de Integritate şi de contestatoare a stării de incompatibilitate a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, B.
În temeiul art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea celor două capete de cerere şi va declina competenţa în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, avându-se în vedere că sunt incidente disp. art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de soluţia dispusă, se reţine că Înalta Curte nu se poate pronunţa asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a D., excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de D., excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CSM, excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată a altor persoane întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ., excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspecţiei Judiciare şi excepţiei lipsei de reprezentare a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare.
3.3. Cu privire la cererea de anulare a Rezoluţiei nr. x din 24.06.2016
Prin rezoluţia atacată s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de contestatoare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2007 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, solicitându-se totodată secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004.
Deşi prin Hotărârea nr. 1J/08.02.2017 a fost admisă acţiunea disciplinară şi i s-a aplicat contestatoarei sancţiunea excluderii din magistratură şi, ulterior, ICCJ - Completul de 5 judecători, prin Decizia nr. 336/13.12.2017 s-a dispus înlocuirea sancţiunii excluderii din magistratură cu sancţiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureş, în prezenta cauză, contestatoarea atacată direct în faţa instanţei Rezoluţia nr. 1096/2016.
Întrucât Înalta Curte, secţia contencios administrativ şi fiscal este competentă să se pronunţe numai cu privire la hotărârea adoptată de Plenul CSM, iar Completul de 5 judecători al ICCJ soluţionează contestaţiile în materie disciplinară împotriva hotărârilor secţiei pentru judecători a CSM, urmează a se admite excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe şi a se declina acest capăt de cerere către Curtea de Apel Constanţa, întrucât contestatoarea are calitatea de judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
3.4. Cu privire la cererile de sesizare a Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Avându-se în vedere că neconstituţionalitatea disp. art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 prin raportare la art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi O.U.G. nr. 77/2018 priveşte capetele de cerere a căror competenţă de soluţionare a fost declinată, se apreciază că prezenta instanţă nu are posibilitatea să se pronunţe asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Aceeaşi soluţie va fi luată şi în privinţa cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniuni Europene cu întrebări referitoare la Mecanismul de Cooperare şi verificare (MCV).
3.5. Cu privire la excepţia de litispendenţă, Înalta Curte, observând că se contestă HPCSM diferite, a respins excepţia ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Rezoluţiei nr. 1096/IJ/623/DIJ/2016 al Inspecţiei Judiciare, ca inadmisibilă.
Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 27 din 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.
Admite excepţia necompetenţei materiale şi, în consecinţă, declină competenţa de soluţionare a capetelor de cerere privind nulitatea Raportului ANI nr. x/19.10.2017, constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului şef B. şi constatarea nulităţii Rezoluţiei nr. x/2016 în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2019.