Asupra cauzei de faţă, constata următoarele:
Prin Decizia nr. 2525 din 14 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtul A. împotriva Deciziei civile nr. 416 din 15 iunie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii, pârâtul A. a formulat calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare.
Pârâtul şi-a întemeiat contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) pct. 2 şi pct. 3 C. proc. civ.
În cuprinsul acesteia, pârâtul a susţinut că instanţa de recurs a apreciat greşit asupra câtimii obiectului cererii de chemare în judecată, făcând trimitere doar la valoarea bunurilor imobile, a căror valoare este de 994.490 RON, iar nu la întregul obiect al acţiunii, care mai cuprinde şi anularea actului de lichidare a regimului comunităţii legale. Or, a susţinut pârâtul, comunitatea legală cuprinde mai multe bunuri, printre care şi un autoturism, a cărui valoare este 62.423 RON.
Aşadar, în raport de toate acestea, valoarea obiectului cererii de chemare în judecată se face prin cumularea valorilor bunurilor cuprinse în convenţia matrimonială, sumă care depăşeşte pragul de 1.000.000 RON.
Această greşeală a instanţei de recurs se circumscrie art. 503 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., fiind o greşeală materială cauzată de calcul eronat.
A solicitat şi judecarea cauzei în lipsă.
Analizând excepţia de inadmisibilitate a contestaţiei în anulare, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:
Căile de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 503 alin. (2) C. proc. civ., (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, reglementată de dispoziţiile art. 503 alin. (2) C. proc. civ., poate fi promovată în situaţia în care se atacă o hotărâre pronunţată în recurs, respectiv când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare pot fi valorificate doar nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
În speţă, prin motivele contestaţiei în anulare, contestatorul A. a susţinut că instanţa de judecată a greşit când a apreciat că obiectul cererii de chemare în judecată nu depăşeşte suma de 1.000.000 RON. A apreciat că este o greşeală materială, de calcul, pentru că instanţa a omis să aibă în vedere totalitatea bunurilor cuprinse în comunitatea legală.
Înalta Curte constată că aceste susţineri nu pot fi circumscrise textelor de lege care reglementează cazurile contestaţiei în anulare, mai sus citate, contestatorul criticând, în realitate, administrarea şi interpretarea probelor, precum şi soluţia instanţei de recurs.
De asemenea, Înalta Curte mai reţine şi că prin Decizia nr. 2525 din 14 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost soluţionat recursul declarat de pârâtul A., potrivit art. 493 alin. (5) C. proc. civ., iar decizia pronunţată în cauză nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin urmare, nefiind întrunite condiţiile art. 503 C. proc. civ. raportat la art. 504 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia în anulare urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 451 alin. (1) C. proc. civ., precum şi înscrisul aflat la fila 42, urmează să oblige pe contestatorul A. la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată către intimata B., reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 2525 din data de 14 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Obligă contestatorul la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată către intimata B.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 04.10.2018.