Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 4156/2018

Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2018

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 1965 din data de 6 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva Sentinţei civile nr. 100 din data de 19 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A. Sucursala C. Turceni, având ca obiect "drept de autor şi drepturi conexe".

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, la data de 14 august 2018, sub nr. x/2018.

Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin Decizia nr. 2311 din data de 20 septembrie 2018, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 12 octombrie 2018.

În dezvoltarea motivului de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul, în esenţă, a susţinut că decizia atacată este potrivnică hotărârilor pronunţate în Dosarele nr. x/2009, nr. y/2011 şi nr. z/95/2009*.

Astfel, prin hotărârile pronunţate în Dosarul nr. x/2009 s-a stabilit că este, împreună cu alte patru persoane, autorul realizării tehnice denumită "Branşarea motoarelor electrice de 7,2 MW", iar realizarea tehnică este nouă şi utilă şi pârâta o foloseşte. Aceste hotărâri s-au pronunţat în baza expertizei efectuate în data de 12 mai 2009, conform celor specificate la cap. II pct. (1).

Cu referire la Dosarul nr. x/2011, a arătat că prin hotărârile pronunţate în acesta le-au fost acordate drepturile băneşti pentru perioada 2003 - 2006, iar în Dosarul nr. x/2009 le-au fost acordate drepturile băneşti pentru perioada 2006 - 2009, instanţele stabilind că realizarea tehnică este nouă şi utilă, precum şi că pârâta o foloseşte. Pentru pronunţarea acestor hotărâri s-a efectuat o expertiză tehnică de către expertul D., în care s-a reţinut că "la controlul efectuat la instalaţii a reieşit că soluţia tehnică e aplicată la blocurile nr. 1, nr. 3 şi nr. 7, respectiv se aplică la un număr de 6 (şase) motoare de 7,2 MW", iar la concluzii s-a reţinut că "şi în prezent soluţia tehnică a reclamanţilor se aplică la un număr de 6 (şase) motoare electrice de 7,2 MW şi anume la blocurile nr. 1, 3, 7".

În Dosarul nr. x/2012, în care nu le-au fost acordate drepturile pentru perioada 2009 - 2012, au fost efectuate două expertize, prin prima reţinându-se că s-au adus unele îmbunătăţiri la realizarea tehnică a reclamanţilor şi că este folosită de pârâtă, iar cea în cea de a doua în sensul celor reţinute prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Criticând decizia atacată prin prezenta cerere de revizuire, a arătat, în esenţă, şi că instanţa de apel nu a realizat o cercetare în vederea stabilirii situaţie de fapt şi a aplicării legii, nu a analizat raporturile juridice dintre părţi, prin prisma susţinerilor, apărărilor şi a probelor de la dosar.

Examinând cererea de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., de criticile formulate şi de motivul invocat, Înalta Curte constată următoarele:

Revizuentul invocă drept temei al cererii de revizuire prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că hotărârea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziilor nr. 3850 din data de 18 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. x/2009 (prin care a fost menţinută Sentinţa nr. 128 din data de 19 mai 2009 a Tribunalului Gorj), nr. y din data de 22 februarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2011 şi nr. z din data de 4 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. x/2009, prin care s-a reţinut că realizarea tehnică este nouă, utilă şi folosită de către intimata-pârâtă.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti în cauză să fie pronunţate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

Pe lângă lipsa triplei identităţi în raport cu toate hotărârile anterioare, de referinţă, se constată că în litigiul finalizat cu pronunţarea Deciziei nr. 1965 din data de 6 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017, atacată pe calea revizuirii, a fost invocată prezumţia autorităţii lucrului judecat a celor reţinute cu privire la caracterul de noutate şi utilitate al soluţiei tehnice invocate în cauză, iar instanţa s-a pronunţat cu privire la acest aspect.

Astfel, prin întâmpinarea depusă la data de 16 octombrie 2018, intimata-pârâta a invocat prezumţia autorităţii lucrului judecat, raportat la dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. x/2012, asupra noutăţii realizării tehnice raportat la stadiul tehnicii actual aplicat în unitate.

Revizuentul, prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 5 ianuarie 2018, a susţinut că prin Sentinţa civilă nr. 128/2009 a Tribunalului Gorj, Decizia nr. 261/2009 a Curţii de Apel Craiova şi Decizia nr. 3850/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţate în Dosarul nr. x/2009 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că soluţia tehnică este nouă şi utilă, precum şi că sunt coautorii realizării tehnice "branşarea motoarelor electrice de 7,2 MW", fiind îndreptăţiţi să solicite drepturile ce li se cuvin din exploatarea acestei realizări tehnice.

Totodată, a apreciat că intimata-pârâtă face o interpretare proprie a prezumţiei autorităţii lucrului judecat raportat la dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. x/2012, fără a face referire la Deciziile anterioare nr. 924 din data de 22 februarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. x/2011 (prin care coautorilor li s-au aprobat drepturile pentru perioada 2003 - 2006) şi nr. 3098 din data de 4 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. x/2009 (prin care li s-au aprobat drepturile pentru perioada 2006 - 2009).

Referitor la aspectul autorităţii lucrului judecat invocat, Tribunalul Gorj, secţia I civilă, prin Sentinţa civilă nr. 100 din data de 19 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, a reţinut că prin hotărârile pronunţate în Dosarul nr. x/2009 s-a constatat că reclamantul şi alte patru persoane sunt autorii realizării tehnice denumită "branşarea motoarelor electrice de 7,2 MW", realizare tehnică utilizată la C. Turceni din anul 1991, iar pentru perioada 2003 - 2006 şi 2006 - 2009, prin hotărâri judecătoreşti s-au stabilit pentru reclamant şi ceilalţi coautori drepturile băneşti decurgând din folosirea de la această unitate a realizării tehnice, însă, pentru acordarea drepturilor băneşti aferente perioadei 8 septembrie 2014 - 8 septembrie 2017 se impune verificarea caracterului noutăţii realizării tehnice al cărui autor este reclamantul şi utilităţii acesteia în activitatea pârâtei.

Totodată, a constatat că prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie s-a stabilit cu putere de lucru judecat că în perioada 1 iulie 2009 - 30 iunie 2012 la Sucursala C. Turceni soluţia tehnică folosită este diferită de realizarea tehnică iniţială pentru care reclamantul este recunoscut ca autor în Dosarul nr. x/2009. Implicit, rezultă că realizarea tehnică invocată de reclamanţi nu mai prezintă caracter de noutate şi utilitate faţă de soluţia tehnică utilizată în activitatea pârâtei la Sucursala C. Turceni, astfel încât aceasta nu mai datorează reclamanţilor despăgubiri în raport de rezultatele economice obţinute.

Tribunalul Gorj, secţia I civilă, a apreciat că respingerea acţiunii reclamanţilor pentru perioada 1 iulie 2009 - 30 iunie 2012 atrage şi respingerea acţiunii reclamantului pentru perioadele ulterioare, fiind evident că o realizare tehnică deja depăşită nu poate avea caracter de noutate într-o perioadă ulterioară.

Prin urmare, prima instanţă a analizat aspectul vizând puterea lucrului judecat a aspectelor dezlegate prin hotărârile judecătoreşti anterioare invocate, înlăturându-l motivat.

Totodată, prin întâmpinarea formulată în faza apelului, în care s-a pronunţat decizia atacată pe calea revizuirii, intimata-pârâtă a invocat în apărarea sa prezumţia autorităţii lucrului judecat raportat la dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra noutăţii realizării tehnice conform stadiului tehnicii actual aplicat în unitate, prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 pronunţată în Dosarul nr. x/2012, iar prin răspunsul la întâmpinare revizuentul a reluat susţinerile anterioare privind acordarea drepturilor băneşti pentru perioadele 2003 - 2006 şi 2006 - 2009 şi reţinerea caracterului de noutate şi utilitate al soluţiei tehnice, prin hotărârile pronunţate în Dosarele nr. x/2011 şi nr. y/2009

Curtea de Apel Craiova, prin decizia atacată prin prezenta revizuire, a validat raţionamentul instanţei de fond care s-a fundamentat pe puterea lucrului judecat a celor statuate cu privire la lipsa caracterului de noutate şi utilitate al soluţiei tehnice prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 pronunţată în Dosarul nr. x/2012 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut că, raportat la dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., constatarea pe cale judecătorească a intervenirii unor modificări în timp ale realizării tehnice face ca aceeaşi problemă să nu poată primi o soluţionare diferită în cadrul unui alt litigiu, vizând o perioadă ulterioară, aceasta din urmă instanţă învestită fiind legată de dezlegarea dată, indiferent de alte considerente pe care le-ar avea, aceasta excepţie a puterii de lucru judecat punând în discuţie obligativitatea unei hotărâri judecătoreşti prezumată a exprima adevărul.

Instanţa a mai reţinut că Dosarul nr. x/2009 a avut un obiect diferit de al celor care i-au succedat, respectiv constatarea calităţii de autor al realizării tehnice, în timp ce dosarele ulterioare au avut ca obiect pretenţii, respectiv obligarea unităţii la plata unor despăgubiri derivând din încălcarea art. 73 alin. (3) din Legea nr. 64/1991.

Aşa fiind, astfel cum chiar Înalta Curte a stabilit, a mai reţinut instanţa de apel, chiar dacă cerinţele de atestare a unei realizări tehnice se raportează la data la care este făcută publică şi se aplică, în litigiile vizând despăgubiri pentru un interval ulterior acestui moment se poate invoca faptul că soluţia propusă pentru realizarea tehnică nu se mai aplica în forma de la data la care a fost făcută publică, că a suferit modificări, situaţie de fapt a cărei verificare coincide cu verificarea noutăţii şi realizării tehnice, în sensul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 64/1991. Aceasta a fost, de altfel, situaţia constatată în cursul soluţionării cauzei ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2012 al Tribunalului Gorj, privind pretenţiile aferente perioadei 2009 - 2012, reţinându-se modificarea soluţiei tehnice propuse prin realizarea tehnică, situaţie ce a dus la respingerea acţiunii.

Înalta Curte constată că în prezentul litigiu părţile au pus în discuţie puterea lucrului judecat, prin raportare la hotărârile judecătoreşti ce susţin cererea de revizuire, iar instanţele de fond şi de apel s-au pronunţat, înlăturând-o argumentat.

Instanţa de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei deciziei ce face obiectul prezentului dosar, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat a celor statuate anterior şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.

În măsura în care autoritatea lucrului judecat a fost analizată în dosarul în care s-a pronunţat decizia atacată pe calea revizuirii, cenzurarea modului de soluţionare nu este permisă instanţei de revizuire.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1965 din data de 6 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - NN