După deliberare, asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 30 ianuarie 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti, reprezentată prin Primarul General, restituirea în natură a imobilului situat în Bucureşti, str. x, liber de orice sarcini, obligarea pârâtei la plata sumei de 500 RON pe zi, reprezentând daune pentru lipsa de folosinţă a imobilului, de la data înregistrării cererii până la punerea efectivă în posesie şi acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 10/2001 şi Decizia nr. 20 din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la aplicarea prevederilor art. 26 alin. (3) din actul normativ menţionat.
La 12 septembrie 2017, petenta B. a formulat cerere de intervenţie, prin care a solicitat: 1) respingerea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A.; admiterea cererii de intervenţie şi obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti să soluţioneze notificarea nr. x din 16 martie 2001, formulată în Dosarul nr. x; notificarea nr. x din 15 martie 2001, care formează Dosarul nr. x, promovate în baza Legii nr. 10/2001, precum şi emiterea deciziei privind restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. x, compus din teren în suprafaţă de 800 mp şi construcţia existentă pe acesta; 2) obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti la restituirea în natură a imobilului menţionat.
În drept, cererea de intervenţie a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ.
Prin încheierea din 28 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie principală formulată de B., în contradictoriu cu reclamantul A. şi pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti.
La termenul de judecată din 16 ianuarie 2018, petenta B. a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea cererii de apel formulate împotriva încheierii din 28 noiembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în Dosarul nr. x/2017.
Prin încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunţată în dosarul mai sus menţionat, în temeiul dispoziţiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea Dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, având ca obiect cererea de apel formulată de apelanta B. împotriva încheierii din 28 noiembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în Dosarul nr. x/2017
La 26 martie 2018, reclamantul A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, arătând că motivul care a stat la baza suspendării judecării acesteia a încetat, întrucât Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta B. împotriva încheierii din 28 noiembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Prin rezoluţia din 24 aprilie 2018, Tribunalul Bucureşti a stabilit termen de judecată la 12 iunie 2018, cu citarea părţilor, în vederea punerii în dezbatere a cererii de repunere pe rol formulate de reclamantul A.
La 7 mai 2018, petenta B. a exercitat calea de atac a apelului împotriva încheierii de repunere pe rol şi acordare a termenului de judecată la 12 iunie 2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2017. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la 14 mai 2018, sub nr. x/2017/a2.
Prin cererea formulată verbal în şedinţa publică de la 30 mai 2018, apelanta B. a înţeles să îl recuze pe preşedintele de complet C., susţinând că acesta i-a încălcat dreptul la apărare. Ulterior, apelanta a depus motivele de recuzare în scris, arătând că nu i-a fost acordat cuvântul asupra fondului cauzei, iar, în ceea ce îl priveşte pe judecătorul recuzat, sunt incidente prevederile art. 7 din Legea nr. 303/2004.
Prin încheierea din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins,ca neîntemeiată, cererea de recuzare a domnului judecător C.
Prin Decizia nr. 673/A din 6 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelanta B. împotriva încheierii de repunere pe rol şi acordare a termenului de judecată la 12 iunie 2018, în Dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018 şi a Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017 a formulat recurs recurenta B. la 11 iunie 2018. Cererile de recurs au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 19 iulie 2018, sub nr. x/2017/a2, fiind repartizate aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru nr. 4.
Prin rezoluţia completului din 11 septembrie 2018 s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, ulterior efectuării procedurii de comunicare prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.. Totodată, s-a dispus înştiinţarea recurentei, prin adresă, că are obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON pentru soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2017, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării căii de atac exercitate.
La 26 septembrie 2018, recurenta a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Prin încheierea din camera de consiliu din 3 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017.2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de petenta B.
La 5 octombrie 2018, intimatul A. a formulat întâmpinare, în termenul legal, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active/pasive a recurentei B., solicitând, în principal respingerea recursului declarat împotriva Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală pasivă în Dosarul nr. x/2017, iar, în subsidiar, respingerea recursurilor, ca nefondate.
Intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti, reprezentată prin Primarul General, nu a formulat întâmpinare.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, întocmit la 13 noiembrie 2018, în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., s-a reţinut, cu privire la recursul formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, că este admisibil în principiu, faţă de dispoziţiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ.
Referitor la recursul declarat împotriva Deciziei nr. 673/A din 6 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care s-a soluţionat apelul declarat împotriva unei măsuri de administrare judiciară, s-a constatat că nu este admisibil, raportat la art. 465 C. proc. civ.. În subsidiar, s-a considerat că recursul este inadmisibil şi faţă de împrejurarea că vizează o decizie pronunţată în apel, într-o cauză având ca obiect contestaţie întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, supusă numai apelului, conform art. 26 alin. (3) din acest act normativ, modificat prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, coroborat cu art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active/pasive a recurentei B., invocată de intimatul-pârât A. prin întâmpinare, s-a apreciat că va fi avută în vedere prin raportare la ordinea de soluţionare a excepţiilor, raportat la considerentele expuse cu privire la admisibilitatea recursului declarat împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Prin raport, s-a reţinut, de asemenea, că recurenta datorează, pentru soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2017, o taxă judiciară de timbru de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrate.
Prin rezoluţia din 20 noiembrie 2018, Completul de filtru nr. 4 a luat act de conţinutul raportului şi a dispus comunicarea acestuia părţilor pentru a depune, în scris, punct de vedere, în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Acestea nu şi-au exprimat poziţia procesuală cu privire la constatările raportorului.
Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar, raportul a fost comunicat părţilor la 29 noiembrie 2018, respectiv la 3 decembrie 2018.
Prin rezoluţia din 1 februarie 2019, s-a stabilit termen de judecată a recursurilor la 21 martie 2019, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursurilor, faţă de care constată următoarele:
În ceea ce priveşte recursul formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, "pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
Art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013 stipulează că cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces pentru care se solicită recuzarea, este de 100 RON.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În speţă, prin rezoluţia completului din 11 septembrie 2018, s-a dispus înştiinţarea recurentei B., prin adresă, că are obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON pentru soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2017, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării căii de atac exercitate.
Adresa emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 19 septembrie 2018 a fost comunicată recurentei la data de 24 septembrie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.
La 26 septembrie 2018, recurenta a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă prin încheierea din camera de consiliu din 3 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017.
Încheierea a fost comunicată petentei la 23 octombrie 2018, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosar.
Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, s-a reţinut că recurenta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorată conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, pentru soluţionarea recursului, sub sancţiunea anulării căii de atac exercitate.
Raportul a fost comunicat recurentei la 29 noiembrie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.
Faţă de constatările raportorului din cuprinsul raportului, prin rezoluţia din 1 februarie 2019, s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursurilor la 21 martie 2019, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat recurenta nu a făcut dovada achitării judiciare de timbru aferente recursului formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de recurenta B. împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.
Cât priveşte recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Înalta Curte constată următoarele:
Prin decizia mai sus menţionată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelanta B. împotriva încheierii de repunere pe rol şi acordare a termenului de judecată la 12 iunie 2018, în Dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. şi intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti, reprezentată prin Primarul General.
Motivul pentru care Curtea a adoptat această soluţie a fost determinat de împrejurarea că a constatat că Tribunalul Bucureşti nu a dispus, în condiţiile prevăzute de art. 415 C. proc. civ., redeschiderea judecăţii suspendate prin încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunţate în Dosarul nr. x/2017, ci a luat măsura administrativă privind acordarea unui termen în vederea punerii în dezbatere a cererii de repunere pe rol formulate de reclamantul A., prin rezoluţia de la Dosarul nr. x/2017 al acestei instanţe, astfel încât nu se pune problema existenţei unei încheieri de repunere pe rol.
În acest context, a reţinut că ceea ce a atacat apelanta nu era o încheiere, ci o măsură de administrare judiciară în înţelesul art. 465 C. proc. civ., care stipulează în sensul că "Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul niciunei căi de atac."
Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva Deciziei nr. 673/A din 6 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care s-a soluţionat apelul declarat împotriva unei măsuri de administrare judiciară nu este admisibil, raportat la art. 465 C. proc. civ.
Astfel, de vreme ce măsura de stabilire a unui termen de judecată reprezintă o măsură de administrare judiciară, nesusceptibilă de căi de atac, conform textului de lege menţionat, nici decizia pronunţată în apel, prin care s-a reţinut caracterul inadmisibil al căii de atac declarate cu încălcarea art. 465 C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac, în consecinţă, nici recursului.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
În raport de soluţia care urmează a fi adoptată cu privire la recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, respectiv de constatare a inadmisibilităţii acestuia, Înalta Curte constată că nu se impune examinarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active/pasive a recurentei B., invocată de intimatul-pârât A. prin întâmpinare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de recurenta B. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 martie 2019.
Procesat de GGC - GV