Deliberând asupra sesizării privind întreruperea cursului justiţiei formulată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori constată următoarele:
Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori s-a dispus, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen., sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu referire la existenţa unei situaţii de întrerupere a cursului justiţiei.
S-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării excepţiei.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că, la termenul din 11 iulie 2018, cauza a fost amânată pentru data de 13 septembrie 2018 având în vedere cererea formulată de către avocatul ales al apelanţilor - inculpaţi A., B., C., D., E., F., G., H., d-nul avocat I., referitoare la declasificarea înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de D.G.P.I. la data de 08.06.2018, cerere care a fost admisă. A fost încuviinţată cererea formulată de către avocatul ales al apelanţilor - inculpaţi A., B., C., D., E., F., G., H., d-nul avocat I., referitoare la declasificarea înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de D.G.P.I. la data de 08.06.2018.
Prin aceeaşi încheiere, s-a dispus declasificarea înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de către D.G.P.I. la data de 08.06.2018, conform prevederilor art. 352 alin. (11) C. proc. pen. emiterea unei adrese către Curtea de Apel Cluj - Cabinetul Preşedintelui, cu solicitarea de a restitui unităţii emitente documentele cu caracter "secret de serviciu", cu menţiunea că s-a dispus declasificarea de urgenţă a acestora, pentru a avea acces toţi participanţii la această informaţie, având în vedere că prin prevederile Deciziei nr. 21 din data de 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale a României (parag. 31) s-a statuat că informaţiile clasificate esenţiale pentru soluţionarea cauzei au valoare probatorie, iar legalitatea administrării probelor are o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului penal, singura concluzie stabilită fiind aceea că inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate în vederea combaterii sau a susţinerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalităţii administrării probelor.
La termenul din 13 septembrie 2018, cauza s-a amânat pentru data de 25 octombrie 2018 faţă de lipsa unui răspuns de la Direcţia Generală de Protecţie Internă - Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Sălaj.
S-a dispus a se reveni cu adresă către Direcţia Generală de Protecţie Internă - Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Sălaj în sensul celei anterioare, precizând faptul că, în şedinţa din 11 iulie 2018, s-a dispus declasificarea de urgenţă a înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de către D.G.P.I. la data de 08.06.2018 pentru a avea acces toţi participanţii la această informaţie, având în vedere că prin prevederile Deciziei nr. 21 din data de 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale a României (parag. 31) s-a statuat că informaţiile clasificate esenţiale pentru soluţionarea cauzei au valoare probatorie, iar legalitatea administrării probelor are o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului penal, singura concluzie stabilită fiind aceea că inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate în vederea combaterii sau a susţinerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalităţii administrării probelor.
La termenul din 25 octombrie 2018, s-a constatat că a sosit un răspuns din partea Direcţiei Generale de Protecţie Internă; de asemenea, s-au comunicat înscrisuri Curţii de Apel Cluj - Cabinetul Preşedintelui, care urmau a fi prelucrate, o parte dintre înscrisuri au fost declasificate în urma solicitării instanţei şi au fost scanate şi adăugate în sistemul informatizat, respectiv în aplicaţia Ecris, instanţa de judecată rămânând să aprecieze în ce manieră se va proceda pe viitor în legătură cu documentele clasificate având în vedere Decizia nr. 21/2018 a Curţii Constituţionale a României prin care au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art. 352 alin. (11) C. proc. pen. prin raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" şi art. 352 alin. (12) C. proc. pen. cu privire la "autoritatea emitentă". Cauza a fost amânată pentru data de 22 noiembrie 2018 faţă de înscrisurile comunicate ce urmau a fi prelucrate, o parte dintre înscrisuri fiind declasificate în urma solicitării instanţei şi ulterior scanate şi adăugate în sistemul informatizat, respectiv în aplicaţia Ecris, pentru ca părţile şi participanţii din cauză să aibă posibilitatea să le studieze.
La termenul din 22 noiembrie 2018, Curtea a constatat faptul că există încă şapte documente care nu au fost declasificate, iar membrii completului de judecată nu au semnat angajamentele prevăzute de Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin urmare cele şapte documente nu au putut fi studiate de complet; prin art. 2 Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturi pentru accesul la informaţii clasificate fiind instituită cerinţa semnării de către judecători a angajamentului scris, angajament care nu a fost semnat de membrii completului întrucât au apreciat că acesta nu este necesar câtă vreme, potrivit art. 34 din Legea nr. 303/2004, la intrarea în profesie au depus un jurământ. Această hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii a fost atacată de Asociaţia Magistraţilor din România cu plângere prealabilă care, însă, a fost respinsă, existând magistraţi care au respectivul aviz, aceştia semnând respectivul angajament.
Cauza s-a amânat pentru data de 14 decembrie 2018, instanţa apreciind că se impune efectuarea unei adrese către Direcţia Generală de Protecţie Internă - Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Sălaj pentru a se comunica motivele pentru care nu au procedat la declasificarea celor şapte înscrisuri cu caracter "secret de serviciu" şi să comunice răspunsul sub sancţiunea prev. de art. 283 alin. (4) lit. d) C. proc. pen., respectiv amendă judiciară între 500 şi 5000 RON, şi a unei adrese către Compartimentul pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Curţii de Apel Cluj, solicitând să comunice motivul pentru care este refuzat accesul celor doi membri ai completului la cele şapte documente clasificate; s-a menţionat faptul că Decizia nr. 21/2018 a Curţii Constituţionale a României în parag. 67 - 68 prevede accesul nelimitat al judecătorilor la toate documentele cauzei, fără alte condiţionalităţi şi limitări.
La termenul din 14 decembrie 2018, Curtea a constatat faptul că, la dosar, prin registratură, s-au depus adrese emise de Direcţia Generală de Protecţie Internă şi de Compartimentul pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Curţii de Apel Cluj; prin adresa emisă de către Direcţia Generală de Protecţie Internă s-a comunicat faptul că, din cele şapte documente care nu au fost declasificate, trei ar aparţine altor instituţii, însă nu se precizează care sunt instituţiile emitente.
Din adresa emisă de Compartimentul pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Curţii de Apel Cluj a rezultat că motivul pentru care judecătorii din acest complet nu au acces la respectivele documente clasificate îl constituie nesemnarea angajamentului reglementat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii.
În raport de conţinutul adresei comunicate de Compartimentul pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Curţii de Apel Cluj, membrii completului de judecată au formulat declaraţie de abţinere de la judecarea cauzei având în vedere că le este interzis practic accesul la documente pe care ar trebui să le cunoască în vederea pronunţării soluţiei; s-a dispus trimiterea completului de judecată nr. 9A, spre soluţionare, declaraţia de abţinere formulată de membrii completului de judecată, respectiv de domnii judecători J. şi K.
Prin încheierea din 17 decembrie 2018 în baza art. 70 C. proc. pen. au fost respinse cererile de abţinere formulate de domnii judecători J. şi K. în cauza cu numărul de mai sus, iar prin încheierea din 20 decembrie 2018 în baza art. 70 C. proc. pen. a fost respinsă cererea de recuzare a domnilor judecători J. şi K. în cauza cu numărul de mai sus, cerere formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
La termenul de judecată fixat pentru soluţionarea apelului în data de 17 ianuarie 2019, instanţa din oficiu a invocat excepţia întreruperii cursului justiţiei, întrucât prin raportare la actele dosarului şi a răspunsurilor primite din partea Direcţiei Generale de Protecţie Internă - Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Sălaj şi al Compartimentului pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Curţii de Apel Cluj se constată că este interzis, în baza unui act cu caracter administrativ, respectiv HCSM nr. 140/2014 accesul membrilor acestui complet la toate actele dosarului, situaţie în care instanţa nu poate asigura şi respecta în mod efectiv dreptul la un proces echitabil al părţilor.
În acest sens, a fost considerat elocvent răspunsul înaintat instanţei de către Compartimentul pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Curţii de Apel Cluj din care reiese că singura procedură legală ce ar putea fi urmată pentru a putea avea acces la documentele nedeclasificate ar fi semnarea angajamentului prevăzut de HCSM 140/2014, angajament care adaugă nu numai la legea internă, ci chiar la deciziile Curţii Constituţionale a României şi Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În plus, din răspunsul înaintat de Direcţia Generală de Protecţie Internă - Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Sălaj s-a reţinut că, din cele şapte documente nedeclasificate, trei ar fi emise de o altă instituţie, însă şi identitatea acestei structuri, căreia instanţa s-ar putea eventual adresa în vederea declasificării, este ocultată membrilor completului de judecată.
Dincolo de existenţa unei practici judiciare consistente a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul că accesul judecătorului la orice act din dosar nu poate fi îngrădit şi limitat sub nicio formă şi, dincolo de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 21/2018 a Curţii Constituţionale - considerente general obligatorii, Curtea a constatat că membrilor completului de apel li se opune un act administrativ, fără putere de lege sau cu o putere net inferioară, respectiv Hotărârea CSM nr. 140/2014.
În aceste circumstanţe, întrucât nici un judecător nu poate fi obligat să semneze angajamentul la care face referire HCSM 140/2014, urmează să se constate că, în prezenta cauză s-a întrerupt cursul justiţiei, membrilor completului de judecată nefiindu-le permis accesul la toate actele dosarului, situaţie în care instanţa este practic lipsită de atributele şi de rolul său esenţial, acela de a asigura un proces echitabil, în condiţii de contradictorialitate şi cu respectarea deplină a dreptului la apărare garantat subiecţilor procesuali. Mai mult, nici nu se poate susţine că se poate pronunţa o hotărâre prin ignorarea şi înlăturarea celor 7 înscrisuri clasificate, întrucât instanţa nu cunoaşte conţinutul acestora şi nici dacă ele au constituit sau nu mijloace de probă în faza de urmărire penală.
Faţă de cele sus-expuse, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen. Curtea s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu referire la existenţa unei situaţii de întrerupere a cursului justiţiei, urmând ca aceasta să statueze dacă este incidentă o astfel de situaţie în cauză şi, în caz afirmativ, să stabilească în ce măsură şi prin ce mijloace procesuale această situaţie poate înceta.
S-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea examinării împrejurării dacă este incidentă o situaţie de întrerupere a cursului justiţiei în această cauză, întrucât membrii completului de judecată nu au acces la toate actele dosarului, urmând a se aprecia, în acest context, şi dacă HCSM nr. 140/2014, precum şi refuzul Compartimentului pentru evidenţa, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate, din cadrul Curţii de Apel Cluj, de a interzice accesul la aceste documente a judecătorilor care nu au semnat angajamentele prevăzute de Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, constituie temeiuri suficiente pentru a împiedica judecătorii cauzei să aibă acces la întreaga probaţiune din dosar.
Examinând sesizarea privind întreruperea cursului justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.
Din examinarea doctrinară, dar şi din jurisprudenţa instanţei supreme, rezultă că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) există o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;
b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze;
c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă;
d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.
În acest sens, întreruperea cursului justiţiei presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală.
Or, în speţă, Curtea de Apel Cluj a sesizat Înalta Curte cu excepţia întreruperii cursului justiţiei invocând aspecte care ţin de administrarea probatoriului, nefiind pusă în discuţie niciun moment competenţa soluţionării apelurilor declarate de inculpaţi împotriva Sentinţei penale nr. 88 din data de 31.10.2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Sălaj.
Aşadar, instanţa de apel a invocat o instituţie şi, prin aceasta, un temei de drept complet străine problematicii dosarului, subsumate aspectelor legate de administrarea probatoriului în faza cercetării judecătoreşti. În realitate, instanţa de apel a înţeles să invoce instituţia întreruperii cursului justiţiei pentru a solicita instanţei supreme o dezlegare asupra modalităţii administrării unui anumit tip de probatoriu, ceea ce excede cenzurii într-o astfel de procedură.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind întreruperea cursului justiţiei formulată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2015.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu, în cuantum de câte 35 RON, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind întreruperea cursului justiţiei formulată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în Dosarul nr. x/2015.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu, în cuantum de câte 35 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 06 februarie 2019.
Procesat de GGC - NN