Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Incompatibilitate. Nulitate absolută

 

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Participanţii în procesul penal. Competenţa organelor judiciare. Incompatibilitatea

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- incompatibilitate

- nulitate absolută

 C. proc. pen., art. 64 alin. (3), art. 281 alin. (1) lit. a), art. 421 pct. 2 lit. b)

Dacă judecătorul, care a participat la judecarea cauzei în primă instanţă, a participat la rejudecarea aceleiaşi cauze după desfiinţarea sentinţei în apel de către instanţa de control judiciar, este incident cazul de incompatibilitate prevăzut în art. 64 alin. (3) C. proc. pen., care determină nulitatea absolută conform art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi aplicarea dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

 

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 420/A din 30 decembrie 2019

 

Prin sentința nr. 57/F din 11 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secţia penală, în rejudecare, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a recunoscut sentinţa penală nr. 19/13 Reg. Sent. 45/12/R.G. pronunţată la data de 18 aprilie 2013 de Curtea de Apel cu Juri din Roma, Secţia a III-a, definitivă la data de 23 septembrie 2014, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 20 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi tâlhărie.

S-a dispus transferarea condamnatului A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 20 de ani închisoare.

Împotriva acestei sentințe, persoana condamnată A. a declarat apel.

Analizând apelul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat, urmând să fie admis, însă doar pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Având în vedere critica formulată de către reprezentantul Ministerului Public, în sensul că judecătorul care a pronunțat sentința apelată s-a aflat într-o situație de incompatibilitate, deoarece se pronunțase, în primul ciclu procesual, asupra fondului cererii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine şi transferare a persoanei condamnate într-un penitenciar din România, examinând actele dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reține următoarele:

Prin sentința nr. 21/F din 19 aprilie 2019, Curtea de Apel Brașov, Secția penală a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, iar în baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, a recunoscut sentinţa penală nr. 19/13 Reg. Sent. 45/12/R.G. pronunţată la data de 18 aprilie 2013 de Curtea de Apel cu Juri din Roma, Secţia a III-a, definitivă la data de 23 septembrie 2014, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 20 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi tâlhărie.

S-a dispus transferarea condamnatului A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 20 de ani închisoare.

Prin decizia nr. 214/A din 19 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, s-a admis apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 21/F din 19 aprilie 2019 a Curții de Apel Brașov, a fost desființată sentința atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În al doilea ciclu procesual, dosarul Curții de Apel Brașov, Secția penală a fost soluționat prin sentința penală nr. 57/F din 11 octombrie 2019, ce face obiectul prezentului apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constatând că, la rejudecarea cauzei după desființarea hotărârii, a participat același judecător care a pronunțat, în primul ciclu procesual, sentința nr. 21/F din 19 aprilie 2019 a Curții de Apel Brașov, Secția penală.

Potrivit dispozițiilor care reglementează situațiile de incompatibilitate a judecătorului, în speță art. 64 alin. (3) C. proc. pen., judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la rejudecarea cauzei după desființarea hotărârii.

În conformitate cu dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., încălcarea dispozițiilor legale privind compunerea completului de judecată determină aplicarea sancțiunii nulității absolute.

Ca atare, procedura este afectată de nulitate absolută atunci când din compunerea completului de judecată face parte un judecător aflat într-una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Prin urmare, constatând că în cauză sunt incidente prevederile legale menționate, având în vedere și dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. - teza potrivit căreia rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută (cu excepția cazului de necompetență) - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei nr. 57/F din 11 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, Secţia penală.

A desfiinţat sentinţa penală apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Braşov, Secţia penală.