Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2379/2019

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2019

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin încheierea din 13 noiembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor deciziei nr. 52/2018, pronunţată în dosar nr. x/2018, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de recurenta reclamantă A..

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamanta A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 26 noiembrie 2018.

La termenul de judecată din 17 ianuarie 2019, instanţa a dispus suspendarea judecăţii pricinii, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât nici una din părţi nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluţie, s-a acordat termen, din oficiu, pentru a se verifica dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 416 C. proc. civ.

La termenul de judecată din 5 decembrie 2019, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei perimării.

Analizând excepţia perimării cauzei, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

În speţă, suspendarea judecăţii cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a intervenit la 17 ianuarie 2019, dată de la care a început să curgă termenul de perimare de 6 luni, calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., care s-a împlinit la 17 iulie 2019.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

Întrucât cauza a fost suspendată pentru lipsa părţilor, pentru redeschiderea procesului este necesară formularea unei cereri de către partea interesată, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 417 C. proc. civ.

În cauză, nu a fost formulată o astfel de cerere de către recurentă, care să arate intenţia de a continua judecata.

Dispoziţiile art. 417 C. proc. civ. nu prevăd posibilitatea instanţei de a repune cauza pe rol, în vederea continuării judecăţii, situaţie în care nu are relevanţă în curgerea termenului de perimare rezoluţia prin care s-a acordat termen în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., câtă vreme prin aceasta nu s-a luat vreo măsură în ce priveşte reluarea judecăţii.

Se reţine că de la data suspendării judecăţii (17 ianuarie 2019) şi până la data împlinirii termenului de perimare (17 iulie 2019), partea interesată nu a efectuat niciun act procedural în virtutea căruia cursul perimării ar fi putut fi întrerupt, astfel cum impun dispoziţiile imperative ale art. 417 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată întrunirea în cauză a condiţiilor prevăzute de art. 416 alin. (1) C. proc. civ. şi urmează a constata perimată cererea de recurs cu a cărei soluţionare a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de şedinţă din 13 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2015.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2019.