Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 439/2020

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu, secţia Civilă la 12 octombrie 2017 sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A. - Membră a Grupului C. of Greece, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate caracterul abuziv al clauzei contractuale inserate la art. 6 pct. 1, lit. b) din Contractul de credit bancar ipotecar nr. x din 7 septembrie 2007 privind comisionul de acordare/administrare, să dispună eliminarea din convenţie a acestei prevederi contractuale şi restituirea sumei de 979 CHF reţinute reclamantei, sumă actualizată cu dobânda legală şi indicele de inflaţie anuală, de la data încheierii contractului şi până la data restituirii efective; să constate, în baza principiilor nominalismului monetar şi impreviziunii, caracterul abuziv al clauzei de risc valutar inserate la art. 1 pct. 2 şi art. 5 pct. 1 din contractul de credit şi eliminarea acesteia; să constate nulitatea absolută a acestei clauze contractuale; să dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-Leu pentru efectuarea plăţilor în temeiul convenţiilor încheiate la valoarea de la data încheierii şi semnării contractului, rambursarea creditului la valoarea LEU/CHF de la data semnării contractului, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia şi restituirea sumelor plătite în plus de către reclamantă rezultate din diferenţa de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăţi şi cursul de la data semnării contractului de credit, sume actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie anuală, de la data încasării fiecărei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acestora de către pârâtă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1578 alin. (2) şi art. 970 din C. civ. de la 1864, Directiva C.E.E. 93/13, O.G. nr. 21/1992, Legea nr. 193/2000, Legea nr. 296/2004, Legea nr. 363/2007, O.U.G. nr. 174/2008, Legea nr. 288/2010.

Prin sentinţa civilă nr. 1554/2018 din 09 martie 2018, Judecătoria Târgu-Jiu, secţia Civilă a respins ca nefondată acţiunea civilă formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei B. S.A. - Membră a Grupului C. of Greece.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată.

Prin decizia nr. 441/2018 din 02 octombrie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a Civilă a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă A., a schimbat sentinţa în sensul că a admis acţiunea, a constatat nulitatea absolută a clauzei de la art. 6.1 lit. b) din contract privind comisionul de administrare şi a dispus restituirea sumei încasată cu acest titlu, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de la data încasării la data plăţii; a constatat nulitatea absolută parţială a clauzelor de la art. 1 pct. 2 şi 5 pct. 1 din contract, prin care riscul valutar este lăsat în sarcina exclusivă a consumatorului cu consecinţa recalculării şi plăţii ratelor creditului pe durata contractului în moneda CHF la cursul de schimb valutar de la data încheierii contractului; a dispus restituirea sumelor de bani reprezentând diferenţe de curs valutar încasate, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de la data încasării la data plăţii; a obligat intimata pârâtă la 3000 RON cheltuieli de judecată la fond şi în apel către apelanta reclamantă.

Împotriva acestei decizii, pârâta B. S.A. - Membră a Grupului C. of Greece a declarat recurs, prin care a invocat motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 4, pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, fiind înregistrat pe rolul instanţei supreme la 15 februarie 2019.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 132 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de tribunal în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.

Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018 se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 441/2018 din 02 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3), raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. - Membră a Grupului C. of Greece împotriva deciziei nr. 441/2018 din 2 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 februarie 2020.