Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra apelurilor declarate,

În baza lucrărilor şi actelor dosarului:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 577/PI din 20 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia Penală, în baza art. 248 din C. pen. din 1969 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata - A. pentru săvârşirea unui număr de 51 de acte materiale de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea 187/2012, a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II şi b C. pen. din 1969.

În temeiul art. 65 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea 187/2012, a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II şi b C. pen. din 1969, pe o perioada de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei.

În baza art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata A., pentru săvârşirea unui număr de 50 de acte materiale de fals intelectual în formă continuată la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare.

S-a constatat că infracţiunile care fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare prin sentinţa penală 327/PI/23.12.2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2013, definitivă prin Decizia nr. 78/A/09.04.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu infracţiunile pentru care a fost condamnată prin sentinţa penală nr. 560/PI/20.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, definitivă prin decizia penală nr. 372/A/31.10.2017 a Î.C.C.J.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 560/PI/20.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, definitivă în urma modificării prin decizia penală nr. 372/A/31.10.2017 a Î.C.C.J. în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată aplicată în temeiul art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 raportat la art. 7 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, b şi c C. pen. din 1969 pe o perioadă de 4 ani aplicată în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. din 1969.

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată aplicată în temeiul art. 290 C. pen. din 1969.

- pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice aplicată în temeiul art. 248 C. pen. din 1969 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000.

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual aplicată în temeiul art. 289 C. pen. din 1969.

- câte 4 (patru) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) din C. pen. din 1969 aplicate pentru fiecare din cele 8 (opt) infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 din C. pen. din 1969 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 din C. pen.

- câte 3 (trei) ani închisoare pentru fiecare din cele 8 (opt) infracţiuni de fals intelectual prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 din C. pen.

- câte 3 (trei) ani închisoare pentru fiecare dintre cele 2 (două) infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) şi (2) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 din C. pen.

- 1 (un) an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 din C. pen.

- înlătură provizoriu sporul de 3 (trei) ani închisoare;

În temeiul art. 36 alin. (1), art. 34 lit. b) C. pen. din 1969, raportat la art. 33 lit. a) C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele astfel repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare, pe care o sporeşte cu 3 (trei) ani, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 raportat la art. 12 alin. (1) din Legea 187/2012, a fost interzisă inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, art. 65 alin. (2) C. pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b şi c C. pen. din 1969 pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei A. perioadele executate din data de 10.06.2013, la 26.07.2016 şi din 31.10.2017, la 17.01.2018.

În baza art. 19, art. 25 şi 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349, art. 1357 din Legea 287/2009 privind C. civ., a admis acţiunea civilă şi obligă pe inculpata A. la plata sumei de 7668 RON către U.A.T. oraş Ineu, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19, şi 397 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părţilor civile U.A.T. oraş Sântana şi U.A.T. mun. Timişoara.

În temeiul art. 397 C. proc. pen., art. 256 C. proc. pen. şi art. 26 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus anularea sentinţelor civile false şi a actelor întocmite de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad în baza acestor sentinţe prin anularea numerelor cadastrale, sistarea şi anularea înscrierilor din cărţile funciare, respectiv:

- sentinţa civilă nr. 884/09.06.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011, atât în versiunea existentă în original în dosarul civil cât şi în versiunea care a fost utilizată la O.C.P.I. Arad în care nu mai apare pârâtul B., a efectelor produse de hotărâre respectiv anularea numerelor cadastrale şi sistarea C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

- sentinţa civilă nr. 885/09.06.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011, atât în versiunea existentă în original în dosarul civil cât şi în versiunea care a fost utilizată la O.C.P.I. Arad în care nu mai apare pârâtul B., a efectelor produse de hotărâre respectiv anularea numerelor cadastrale sistarea C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

- sentinţa civilă nr. 1667/27.10.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011 a efectelor produse de hotărâre respectiv anularea numerelor cadastrale şi sistarea C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

- sentinţa civilă nr. 1669/27.10.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011 a efectelor produse de hotărâre respectiv anularea numerelor cadastrale şi sistarea C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

- sentinţa civilă nr. 2026/15.12.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011 a efectelor produse de hotărâre respectiv anularea numerelor cadastrale şi sistarea C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

- sentinţa civilă nr. 2027/15.12.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011 a efectelor produse de hotărâre respectiv anularea numerelor cadastrale şi sistarea CF x Zărand, CF x Zărand, CF x Zărand, CF x Zărand, CF x Zărand şi CF x Zărand.

- sentinţa civilă nr. 1182/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1183/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1134/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1135/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1136/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1137/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1138/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1139/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1141/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1142/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1186/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1188/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1206/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1213/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1214/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1221/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1223/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1236/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1422/25.06.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1617/16.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1748/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1805/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 2370/12.11.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 966/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 967/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 968/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 969/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 970/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 971/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 975/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 978/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 965/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 972/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 976/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 977/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 979/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 980/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 981/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1224/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1749/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1750/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009;

- sentinţa civilă nr. 1242/12.08.2010 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010;

- sentinţa civilă nr. 1982/24.11.2010 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010;

- sentinţa civilă nr. 1204/28.07.2011 pronunţată în dosarul civil nr. x/2011, în cadrul cărora calitatea de reclamant a fost deţinută de S.C. "C." S.R.L. pentru care nu s-au plătit taxele judiciare de timbru precum şi a C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand (intabulare parcelă teren nr. x), C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand (intabulare parcelă teren nr. x), C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand şi C.F. nr. x Zărand.

S-a dispus ca după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri un exemplar al acesteia să fie comunicat Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad.

S-a respins cererea privind desfiinţarea/anularea dispoziţiilor din minuta şi din dispozitivul sentinţei civile nr. 796/26.05.2011 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010 în care calitatea de reclamant a fost deţinută de D. iar de pârât de E. prin care s-a admis cererea reclamantei din precizarea la acţiune din data de 31.08.2010 având ca obiect succesiunea şi partajul după imobilul situat în Şicula , judeţul Arad pentru care nu s-au plătit taxele judiciare de timbru de 7.668 RON prin înlăturarea din conţinutul minutei şi a sentinţei a dispoziţiilor - "Atribuie pârâtului imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad identificat în CF nr. x Şicula, cu o valoare de circulaţie de 20.000 euro" şi "Obligă pârâtul la plata unei sulte în sumă de 10.000 euro pentru imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad, către reclamantă".

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2017 din 22.02.2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, a fost trimisă în judecată inculpata A., magistrat judecător în cadrul Judecătoriei Ineu la data faptelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 248 din C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); fals intelectual în formă continuată (6 acte materiale) prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. (1969).

În actul de sesizare s-a reţinut în esenţă că inculpata A., magistrat judecător la Judecătoria Ineu la data comiterii faptelor, a pronunţat în cursul anului 2011 un număr de şase hotărâri judecătoreşti prin care, în mod nelegal, s-a transferat în patrimoniul reclamantului din cauzele civile respective (S.C. "F."S.R.L. Timişoara) dreptul de proprietate asupra a 254 parcele de teren situate în extravilanul comunei Zărand, judeţul Arad (respectiv 404,85 ha), care au făcut obiectul judecăţii, prin încălcarea şi ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce priveşte competenţa teritorială şi fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil şi, în felul acesta, s-a prejudiciat unitatea administrativ teritorială unde avea domiciliul/reşedinţa/sediul reclamantul din cauze, prin faptul că nu s-au încasat la bugetul local (U.A.T. municipiul Timişoara) sumele corespunzătoare taxelor aferente, în cuantum de 39.802,87 RON. De asemenea, soluţiile din cauzele civile au fost pronunţate de inculpată în absenţa persoanelor care în mod real au avut calitatea de părţi (titularii dreptului de proprietate din titlurile de proprietate) şi a probelor necesare adoptării unor soluţii juste, pronunţând astfel hotărâri contrare legii, prin care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor de teren care au făcut obiectul judecăţii.

Aceste aspecte ar fi trebuit să conducă (pe cale de excepţie) la anularea acţiunilor (pentru netimbrare), sancţiune prevăzută în mod expres de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 în vigoare la acel moment şi la declinarea cauzelor la instanţa competentă teritorial, respectiv Judecătoria Chişineu-Criş, în baza normelor prevăzute în C. proc. civ. în vigoare la acel moment.

Au fost astfel încălcate prevederile relative la competenţă din C. proc. civ. în vigoare la momentul judecării cauzelor precum şi art. 18, art. 19 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997, care stabilesc faptul că plata taxei judiciare de timbru se face anticipat de reclamanţii din dosar în contul unităţilor administrativ teritoriale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi că instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei procedează la determinarea cuantumului taxelor, în caz contrar acţiunile promovate urmând a fi anulate pentru netimbrare.

Totodată, s-a reţinut în corpul sentinţelor în mod nereal faptul că acţiunile sunt legal timbrate, că pârâţii şi reclamanţii din cauze au calitate procesuală pasivă respectiv activă şi că pârâţii au avut în patrimoniul acestora dreptul de proprietate cu privire la parcelele de teren menţionate în cererile de chemare în judecată. S-a mai reţinut că pârâţii din cauze au refuzat în prealabil încheierea contractelor în formă autentică îndeplinindu-se astfel condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Titlul X privind circulaţia juridică a terenurilor din Legea nr. 247/2005 pentru sesizarea instanţei şi pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract.

De asemenea, se menţionează la finalul hotărârilor judecătoreşti că la pronunţarea hotărârilor părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii deşi au fost legal citaţi nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

În acest mod hotărârile au rămas definitive şi irevocabile şi astfel s-a înlăturat orice posibilitate ca o instanţă superioară să le cenzureze.

Prin rechizitoriul nr. x/2018 din 07.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, a fost trimisă în judecată inculpata A., magistrat judecător în cadrul Judecătoriei Ineu la data faptelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (44 acte materiale), prev. de art. 248 din C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); fals intelectual în formă continuată (44 acte materiale) prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. (1969).

În actul de sesizare s-a reţinut în esenţă că inculpata A., magistrat judecător la Judecătoria Ineu la data comiterii faptelor, a pronunţat în perioada 2009-2011 un număr de 44 hotărâri judecătoreşti prin care în mod nelegal s-a transferat în patrimoniul reclamantului din cauzele civile respective (S.C. "C." S.R.L. Sântana) dreptul de proprietate asupra a 188 parcele de teren (în total 232,25 hectare) situat în extravilanul comunei Zărand, judeţul Arad, care au făcut obiectul judecăţii, prin încălcarea şi ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce priveşte competenţa teritorială şi fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil şi, în felul acesta, s-a prejudiciat unitatea administrativ teritorială unde avea domiciliul/reşedinţa/sediul reclamantul din cauze, prin faptul că nu s-au încasat la bugetul local (U.A.T. oraşul Sântana, judeţul Arad) sumele corespunzătoare taxelor aferente - 33.336,76 RON. De asemenea, soluţiile din cauzele civile au fost pronunţate de inculpată în absenţa persoanelor care în mod real au avut calitatea de părţi (inclusiv titularii dreptului de proprietate înscrişi titlurile de proprietate) şi a probelor necesare adoptării unor soluţii juste, pronunţând astfel hotărâri contrare legii, prin care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor de teren care au făcut obiectul judecăţii. Cauzele civile au avut ca obiect prestaţie tabulară şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare.

Aceste aspecte ar fi trebuit să conducă, pe cale de excepţie, la anularea acţiunilor (pentru netimbrare), sancţiune prevăzută în mod expres de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 în vigoare la acel moment şi la declinarea cauzelor la instanţa competentă teritorial, respectiv Judecătoria Chişineu-Criş, în baza normelor prevăzute în C. proc. civ. în vigoare la acel moment.

Au fost astfel încălcate prevederile relative la competenţă din C. proc. civ. în vigoare la momentul judecării cauzelor, precum şi art. 18, art. 19 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997, care stabilesc faptul că plata taxei judiciare de timbru se face anticipat de reclamanţii din dosar în contul unităţilor administrativ teritoriale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi că instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei procedează la determinarea cuantumului taxelor, în caz contrar acţiunile promovate urmând a fi anulate pentru netimbrare.

Totodată, s-a reţinut în corpul sentinţelor în mod nereal faptul că acţiunile sunt legal timbrate, că pârâţii şi reclamanţii din cauze au calitate procesuală pasivă, respectiv activă, că pârâţii au avut în patrimoniul acestora dreptul de proprietate cu privire la parcelele de teren menţionate în cererile de chemare în judecată şi că sunt cumpărători/moştenitorii proprietarilor menţionaţi în titlurile de proprietate. S-a mai reţinut, fără existenţa vreunei probe în acest sens, că pârâţii din cauze au refuzat în prealabil încheierea contractelor în formă autentică îndeplinindu-se astfel condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Titlul X privind circulaţia juridică a terenurilor din Legea nr. 247/2005 pentru sesizarea instanţei şi pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract.

De asemenea, se menţionează la finalul hotărârilor judecătoreşti că părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări şi că părţile nu au fost prezente la apelul nominal, pronunţarea făcându-se în majoritatea cazurilor în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

În acest mod hotărârile au rămas definitive şi irevocabile şi astfel s-a înlăturat orice posibilitate ca o instanţă superioară să le cenzureze.

Totodată, din studiul conţinutului celor 44 de sentinţe pronunţate, modul în care aceste au devenit irevocabile, a faptului că judecata şi pronunţarea hotărârii s-a făcut cu două excepţii la primul termen de judecată, s-a concluzionat fără echivoc că, în realitate, activitatea magistratului judecător care a judecat cauzele a fost doar formală şi după o modalitate prestabilită, scopul fiind producerea hotărârilor prin care în mod nelegal s-a transferat în patrimoniul reclamantului S.C. "C." S.R.L. Sântana dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzelor şi intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit de către reclamant în C.F.

S-a mai reţinut că pronunţarea de către magistratul judecător A. a celor 44 de hotărâri judecătoreşti s-a făcut în maniera descrisă în perioada 2009-2011, deşi în două dintre aceste cauze - dosarele civile nr. x/2009 şi nr. y/2009, la termenul din data de 07.05.2009, când a judecat magistratul judecător G., s-a pronunţat în fiecare dintre aceste dosare câte o încheiere prin care s-a dispus citarea reclamantei S.C. "C." S.R.L. cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 161 RON în dosarul nr. x/2009 şi respectiv 84 de RON în dosarul nr. x/2009, precum şi cu menţiunea pentru acelaşi reclamant de a depune înscrisuri din care rezulte calitatea procesuală pasivă a pârâtului B., întrucât s-a constatat că la dosarele cauzelor nu existau dovezile privind plata taxelor judiciare şi din precontractele de vânzare cumpărare rezulta că pârâtul, care avea calitatea de vânzător, nu figura ca titular al dreptului de proprietate în titlurile de proprietate unde figurau înscrise parcelele de teren care făceau obiectul vânzării către reclamantul S.C. "C." S.R.L. şi la dosar nu erau înscrisuri din care să rezulte că acest drept s-ar fi transferat în patrimoniul pârâtului de la proprietarii din titluri.

În felul acesta, a prejudiciat unitatea administrativ teritorială unde avea domiciliul/reşedinţa/sediul reclamantul din cauze, prin faptul că nu s-au încasat la bugetul local (U.A.T. oraşul Ineu, judeţul Arad) sumele corespunzătoare taxelor aferente - 7.668 RON şi a determinat obţinerea ca folos necuvenit pentru D., reclamant în dosarul civil, a sumei de 7.668 RON (care nu a fost plătită anticipat de reclamant în contul U.A.T. oraşul Ineu)

Această infracţiune de abuz în serviciu s-a consumat la data de 26.05.2011 când inculpata A. în calitate de magistrat judecător la Judecătoria Ineu a pronunţat sentinţa nr. 796/2011 în dosarul civil nr. x/2010

Rechizitoriul nr. x a fost înaintat Curţii de Apel Timişoara la data de 22.02.2018, care a format dosarul nr. x/2018, iar rechizitoriul nr. x/2018 a fost înaintat Curţii de Apel Timişoara la data de 07.03.2018 şi s-a format dosarul nr. x/2018.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 11.04.2018, pronunţată în dosar nr. x/2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2017 din data de 22.02.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara privind pe inculpata A. şi a dispus începerea judecăţii.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 11.04.2018, pronunţată în dosar nr. x/2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2018 din data de 07.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara privind pe inculpata A. şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 24.09.2018 în dosarul nr. x/2018, cu procedura legal îndeplinită, ulterior prezentării succinte a actului de sesizare de către grefierul de şedinţă, în baza art. 374 C. proc. pen., instanţa a pus în vedere inculpatei drepturile prevăzute de art. 374 alin. (2) C. proc. pen., a întrebat-o pe aceasta dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., iar, în urma răspunsului pozitiv al inculpatei, a procedat potrivit art. 375 alin. (1) C. proc. pen., la audierea sa, în sensul recunoaşterii în totalitate a faptelor reţinute în sarcina acesteia, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate în file distincte la dosarul cauzei.

La acelaşi termen de judecată (24.09.2018) în dosarul nr. x/2018, instanţa a procedat în aceeaşi manieră cu cea mai sus-arătată, inculpata fiind de acord cu soluţionarea cauzei în procedura prev. de art. 374 alin. (4) şi art. 375 C. proc. pen., sens în care s-a procedat la luarea unei declaraţii inculpatei precum şi a acordului în ceea ce priveşte efectuarea de muncă în folosul comunităţii în situaţia în care aceasta va fi găsită vinovată.

În cadrul aceleiaşi şedinţe de judecată, astfel cum rezultă din încheierile de şedinţă aflate la dosar nr. x/2018 a Curţii de Apel Timişoara şi nr. 120 dosar x/2018 a Curţii de Apel Timişoara, având în vedere dispoziţiile art. 36 C. pen. şi pe cele ale art. 43 C. proc. pen. s-a dispus reunirea dosarului nr. x/2018 la dosarul nr. x/2018, pentru a asigura o mai bună înfăptuire a actului de justiţie.

În urma reunirii celor două dosare mai sus arătate şi având în vedere activitatea infracţională derulată de către inculpată pe durata perioadei 2009-2011 precum şi modalitatea în care aceasta a acţionat, Curtea de apel a dispus schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 386 C. proc. pen. din infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 248 din C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); fals intelectual în formă continuată (6 acte materiale) prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. (1969) (încadrare juridică în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Timişoara) şi infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (44 acte materiale), prev. de art. 248 din C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); fals intelectual în formă continuată (44 acte materiale) prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. (1969) (încadrare juridică în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Timişoara) în infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (44 acte materiale+6 acte materiale+1 act material), prev. de art. 248 din C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); fals intelectual în formă continuată (44 acte materiale+6 acte materiale) prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. (1969) (noua încadrare juridică), urmând ca analizarea existenţei elementelor de tipicitate pentru noua încadrare juridică să fie efectuată în prezenta cauză.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri: fişa de cazier judiciar la zi a inculpatei, iar inculpatei i-a fost respinsă cererea în probaţiune prin care se solicita a se efectua adrese şi verificări dacă în dosarele x/2013 şi nr. y/2016 ale Curţii de Apel Timişoara au fost efectuate acte de procedură ca urmare a aplicării protocolului de cooperare încheiat la data de 04.02.2009 între Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi SRI, instanţa apreciind-o ca nefiind utilă cauzei deoarece se referă la alte dosare penale decât cele deduse judecăţii.

Analizând ansamblul probatoriu administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În fapt, inculpata A., magistrat judecător la Judecătoria Ineu la data comiterii faptelor, în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Ineu a pronunţat sentinţa civilă nr. 884/09.06.2011 privind suprafaţa de 64,91 ha teren. Calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş, iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numiţii B., H., din comuna Zărand, judeţul Arad. Cauza a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi a fost judecată fără plata taxei judiciare de timbru de 4.847,38 RON şi timbru judiciar mobil de 5 RON.

Pentru soluţionarea cauzei civile au fost avute în vedere cererea de chemare în judecată formulată la data de 20.05.2011 în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara, prin reprezentant Toţa Daniel, un antecontract de vânzare cumpărare încheiat în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. - cumpărător şi pârâtul B. - vânzător, dovezi îndeplinire procedură citare părţi, titluri de proprietate în copie.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a minutei şi a sentinţei civile nr. 884/09.06.2011 pronunţate în cauză de judecătorul A. au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil, a rezultat că această cauză a fost judecată fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţei civile (partea introductivă şi considerente) se menţionează în mod nereal aspecte contrare din care rezultă că cererea este legal timbrată şi că s-a depus la dosar chitanţa de plată a taxelor judiciare de timbru.

Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 03.03.2015, a rezultat că dosarul civil a fost judecat fără ca la dosar să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită la suma de 4.847,38 RON.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, a rezultat că instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la dosar era depus doar un antecontract de vânzare cumpărare încheiat în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. - cumpărător, prin reprezentant Toţa Daniel şi pârâtul B. - vânzător, nesemnat la rubrica vânzător şi datat cu data de 23.05.2002 şi în condiţiile în care nu există titluri de proprietate în original sau certificate conform cu originalul (astfel cum solicită dispoziţiile procedurale civile) sau alte înscrisuri doveditoare legale care să ateste că vânzătorul B. este proprietarul parcelelor de teren care au făcut obiectul antecontractului.

La dosarul cauzei civile existau depuse în copie mai multe titluri de proprietate din care rezultă că alte persoane sunt titularii dreptului de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul antecontractului, fără existenţa vreunui înscris din care să rezulte că dreptul a fost transferat pârâtului B.

Din studierea acestuia a rezultat că vânzătorul B. i-a vândut la 23.05.2002 cumpărătorului S.C. "F." S.R.L. suprafaţa totală de 64,91 ha teren arabil situat pe raza comunei Zărand, judeţul Arad, teren individualizat după numărul de parcele şi numărul titlurilor de proprietate în care erau înscrise acestea, în condiţiile în care marea majoritate a titlurilor de proprietate menţionate în antecontractul datat cu data de 23.05.2002, în cadrul cereri de chemare în judecată şi în cadrul sentinţei civile sunt emise ulterior acestei date de 23.05.2002 şi prin urmare data menţionată pe antecontract este falsificată prin antedatare.

Referitor la competenţa teritorială, a rezultat că magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza, deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş.

De asemenea, pârâtul principal - B. avea domiciliul în comuna Zărand, iar ceilalţi pârâţi aveau domiciliile în comuna Zărand (localităţile Zărand şi Cintei), oraşul Chişineu-Criş, municipiile Arad şi Timişoara, localităţi care, de asemenea, nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Ineu.

În ceea ce priveşte rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate, s-a reţinut la finalul acesteia că la pronunţarea hotărârilor părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

Cu privire la efectele produse de sentinţă, s-a constatat că prin aceasta s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 50 de parcele de teren din zona comunei Zărand, care totalizau 64,91 ha, din care reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş a intabulat prin utilizarea hotărârii dreptul de proprietate asupra unui număr de 22 parcele de teren, după cum rezultă din C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand. Totodată, în ceea ce priveşte 11 parcele de teren, solicitarea reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara de intabularea dreptului de proprietate a fost respinsă, după cum rezultă din C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

Din studierea cărţilor funciare menţionate, rezultă că S.C. "F." S.R.L. Timişoara a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren în baza sentinţei civile nr. 884/09.06.2011 pronunţate în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Ineu printr-un număr de 55 de cereri, din care O.C.P.I. Arad - B.C.P.I. Chişineu-Criş a admis intabularea într-un număr de 22 de cazuri când s-au pronunţat încheierile de admitere nr. 13219/20.06.2013, 13220/20.06.2013, 15590/11.11.2011, 14899/28.10.2011, 2443/14.02.2012, 20171/09.10.2013, 13215/20.06.2013, 15591/11.11.2011, 15644/11.11.2011, 14897/28.10.2011, 13217/20.06.2013, 6654/29.03.2013, 13216/20.06.2013, 5300/22.03.2012, 14898/28.10.2011, 13218/20.06.2013, 15589/11.11.2011, 15588/11.11.2011, 13222/20.06.2013, 15198/03.11.2011, 15246/03.11.2011, 15587/11.11.2011 şi a respins intabularea într-un număr de 33 de cazuri ocazie cu care s-au pronunţat încheierile de respingere nr. 9690/01.06.2012, 15653/11.11.2011, 9976/06.06.2012, 14580/09.07.2014, 19915/29.10.2015, 15649/11.11.2011, 9973/06.06.2012, 14581/09.07.2014, 19917/29.10.2015, 15650/11.11.2011, 9974/06.06.2012, 14582/09.07.2014, 19914/29.10.2015, 5299/22.03.2012, 9691/01.06.2012, 2442/14.02.2012, 15652/11.11.2011, 9694/01.06.2012, 6655/29.03.2013, 15651/11.11.2011, 10194/08.06.2012, 14583/09.07.2014, 19916/29.10.2015, 15243/03.11.2011, 13744/27.06.2014, 15200/03.11.2011, 15643/2011, 14895/2011, 15244/2011, 18149/2011, 15202/2011, 15201/2011, 2439/2012, cu precizarea că au existat situaţii când iniţial s-au pronunţat încheieri de respingere iar ulterior de admitere sau mai multe încheieri de respingere pentru aceeaşi parcelă.

Din studierea minutei şi a sentinţei civile, aşa cum se regăsesc în original la dosarul cauzei, a rezultat că în cadrul minutei primul pârât menţionat este B. din localitatea Zărand judeţul Arad, urmat de I. din localitatea Zărand, judeţul Arad, iar în cadrul sentinţei civile nr. 884/09.06.201, atât în cadrul părţii introductive, cât şi a considerentelor şi dispozitivului, primul pârât menţionat este B. din localitatea Zărand, judeţul Arad, urmat de I. din localitatea Zărand, judeţul Arad.

Din studierea încheierilor de C.F. şi a înscrisurilor aferente a rezultat că la cererile de intabulare a dreptului de proprietate S.C. "F." S.R.L. Timişoara a folosit o altă versiune a sentinţei civile nr. 884/09.06.2011, unde pârâtul B. din localitatea Zărand judeţul Arad nu mai apare. Pe această versiune a sentinţei este aplicată ştampila Judecătoriei Ineu rotundă şi dreptunghiulară şi consemnarea menţiunilor definitivă şi irevocabilă.

În dosarul civil nr. x/2011, s-a pronunţat de către magistratul judecător A. sentinţa civilă nr. 885/09.06.2011 (aflate în vol. VI dosar x/2017 UP), privind suprafaţa de 59,1283 ha teren. Calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş, iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numiţii B. din comuna Zărand, J., din municipiul Arad, judeţul Arad + 37. Cauza a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi a fost judecată fără plata taxei judiciare de timbru de 6.343,42 RON şi timbru judiciar mobil de 5 RON.

Pentru soluţionarea cauzei civile, au fost avute în vedere cererea de chemare în judecată formulată la data de 20.05.2011 în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara, prin reprezentant Toţa Daniel, un antecontract de vânzare cumpărare încheiat în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. - cumpărător şi pârâtul B. - vânzător, dovezi îndeplinire procedură citare părţi, titluri de proprietate în copie, înscrisuri denumite contracte de vânzare cumpărare încheiate între numitul B. cu celelalte părţi în copie.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a minutei şi a sentinţei civile nr. 885/09.06.2011 pronunţate în cauză de judecătorul A. au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil a rezultat că această cauză a fost judecată fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţei civile (partea introductivă şi considerente) se menţionează în mod nereal aspecte contrare, din care rezultă că cererea este legal timbrată şi că s-a depus la dosar chitanţa de plată a taxelor judiciare de timbru.

Referitor la calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la dosar a fost depus un antecontract de vânzare cumpărare încheiat în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. - cumpărător, prin reprezentant Toţa Daniel şi pârâtul B. - vânzător, nesemnat la rubrica vânzător şi datat cu data de 23.05.2002.

Din studierea acestuia rezultă că vânzătorul B. i-a vândut la 23.05.2002 cumpărătorului S.C. "F." S.R.L. suprafaţa totală de 59,1283 ha teren arabil, situat pe raza comunei Zărand, judeţul Arad, teren individualizat după numărul de parcele şi numărul titlurilor de proprietate în care erau înscrise acestea, în condiţiile în care marea majoritate a titlurilor de proprietate menţionate în antecontractul datat cu data de 23.05.2002, în cadrul cereri de chemare în judecată şi în cadrul sentinţei civile, sunt emise ulterior acestei date de 23.05.2002 şi, prin urmare, data menţionată pe antecontract este falsificată prin antedatare.

Cu privire la competenţa teritorială, magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza, deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş. De asemenea, pârâtul principal - B. avea domiciliul în comuna Zărand, iar ceilalţi pârâţi aveau domiciliile în comuna Zărand (localităţile Zărand şi Cintei), oraşul Chişineu-Criş, municipiul Arad, localităţi care de asemenea nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Ineu.

Analizând efectele produse de sentinţă, s-a constatat că prin aceasta s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 39 de parcele de teren din zona comunei Zărand, care totalizau 59,1283 ha, din care reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş a intabulat prin utilizarea hotărârii dreptul de proprietate asupra unui număr de 14 parcele de teren, după cum rezultă din C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

Din studierea cărţilor funciare menţionate, a rezultat că S.C. "F." S.R.L. Timişoara a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren în baza sentinţei civile nr. 885/09.06.2011 pronunţate în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Ineu, printr-un număr de 21 de cereri din care O.C.P.I. Arad - B.C.P.I. Chişineu-Criş a admis intabularea într-un număr de 14 de cazuri, când s-au pronunţat încheierile de admitere nr. 15460/09.11.2011, 10199/08.06.2011, 15909/18.11.2011, 9975/06.06.2012, 6476/27.03.2013, 15456/09.11.2011, 20169/09.10.2013, 13230/20.06.2013, 13231/20.06.2013, 9971/06.06.2012, 9970/06.06.2012, 15462/09.11.2011, 15458/09.11.2011, 15457/09.11.2011 şi a respins intabularea într-un număr de 7 de cazuri, ocazie cu care s-au pronunţat încheierile de respingere nr. 6647/2013, 15778/2011, 15908/2011, 14894/2011, 15894/2011, 15459/2011, 15905/2011, cu precizarea că au existat situaţii când iniţial s-au pronunţat încheieri de respingere iar ulterior de admitere.

Din studierea minutei şi a sentinţei civile, aşa cum se regăsesc în original la dosarul cauzei, rezultă că în cadrul minutei primul pârât menţionat este B. din localitatea Zărand judeţul Arad, urmat de J. din municipiul Arad, judeţul Arad + 37, iar în cadrul sentinţei civile nr. 885/09.06.201, atât în cadrul părţii introductive, cât şi a considerentelor şi dispozitivului, primul pârât menţionat este B. din localitatea Zărand judeţul Arad, urmat de J. din municipiul Arad, judeţul Arad + 37. Din studierea încheierilor de C.F. şi a înscrisurilor aferente, rezultă că la cererile de intabulare a dreptului de proprietate S.C. "F." S.R.L. Timişoara a folosit o altă versiune a sentinţei civile nr. 885/09.06.2011, unde pârâtul B. din localitatea Zărand judeţul Arad nu mai apare. Pe această versiune a sentinţei este aplicată ştampila Judecătoriei Ineu rotundă şi dreptunghiulară şi consemnarea menţiunilor definitivă şi irevocabilă.

În dosarul civil nr. x/2011 s-a pronunţat de către magistratul judecător A. sentinţa civilă nr. 1667/27.10.2011, privind suprafaţa de 67,82 ha teren. Calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numiţii K., din comuna Zărand, sat Zărand nr. 859, judeţul Arad +26. Cauza a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi a fost judecată fără plata taxei judiciare de timbru de 6.735,63 RON şi timbru judiciar mobil de 5 RON.

Pentru soluţionarea cauzei civile au fost avute în vedere cererea de chemare în judecată formulată la data de 10.10.2011 în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara, prin reprezentant L., dovezi îndeplinire procedură citare părţi, titluri de proprietate în copie.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a minutei şi a sentinţei civile nr. 1667/27.10.2011, pronunţate în cauză de judecătorul A., au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil rezultă că această cauză a fost judecată fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţei civile (partea introductivă şi considerente) se menţionează în mod nereal aspecte contrare, din care rezultă că cererea este legal timbrată şi că s-a depus la dosar chitanţa de plată a taxelor judiciare de timbru.

Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 17.09.2015, a rezultat că dosarul civil a fost judecat fără ca la dosar să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită la suma de 6.735,63 RON.

Referitor la calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la dosar nu este depus vreun înscris din care să rezulte că dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzei a fost transferat de la pârâţi la reclamantul S.C. F. S.R.L.

În cadrul cererii de chemare în judecată, dar şi a sentinţei pronunţate, se face referire la existenţa unor contracte sub semnătură privată, respectiv a unui contract de vânzare cumpărare, care ar fi fost încheiate la data de 23.05.2002 între reclamantul S.C. "F." S.R.L. în calitate de cumpărător şi pârâţii din cauză în calitate de vânzător. Dacă se ia în considerare această dată de 23.05.2002, aşa cum se menţionează în cererea introductivă şi hotărârea judecătorească pronunţată şi se compară cu data la care figurează eliberate titlurile de proprietate în care se regăsesc parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii de constată că marea majoritate a titlurilor de proprietate menţionate sunt emise ulterior acestei date de 23.05.2002 şi, prin urmare, data menţionată în cererea de chemare în judecată şi reţinută în hotărârea judecătorească nu este reală.

Cu privire la competenţa teritorială, magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza, deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş. De asemenea, pârâţii aveau domiciliile în comuna Zărand (localitatea Zărand) şi municipiul Arad, localităţi care, de asemenea, nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Ineu.

În ceea ce priveşte rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate, se reţine la finalul acesteia că la pronunţarea hotărârilor părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

Analizând efectele produse de sentinţă, s-s constatat că prin aceasta s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 33 de parcele de teren din zona comunei Zărand, care totalizau 67,82 ha, din care reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş a intabulat prin utilizarea hotărârii dreptul de proprietate asupra unui număr de 12 parcele de teren, după cum rezultă din C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand.

Din studierea cărţilor funciare menţionate, a rezultat că S.C. "F." S.R.L. Timişoara a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren în baza sentinţei civile nr. 1667/27.10.2011 pronunţate în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Ineu printr-un număr de 21 de cereri, din care O.C.P.I. Arad - B.C.P.I. Chişineu-Criş a admis intabularea într-un număr de 12 de cazuri, când s-au pronunţat încheierile de admitere nr. 20168/09.10.2013, 10196/08.06.2012, 18125/28.12.2011, 13223/20.06.2013, 15393/24.07.2014, 13199/20.06.2014, 18115/28.12.2011, 13225/20.06.2013, 20167/09.10.2013, 18123/28.12.2011, 13224/20.06.2013, 18116/28.12.2011 şi a respins intabularea într-un număr de 9 de cazuri, ocazie cu care s-au pronunţat încheierile de respingere nr. 17168/2011, 10139/2012, 17171/2011, 18122/2011, 18112/2011, 17169/2011, 6641/2013, 18119/2011, 17166/2011, cu precizarea că au existat situaţii când iniţial s-au pronunţat încheieri de respingere, iar ulterior de admitere.

În dosarul civil nr. x/2011 s-a pronunţat de către magistratul judecător A. sentinţa civilă nr. 1669/27.10.2011, privind suprafaţa de 55,0179 ha teren. Calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numiţii M., din judeţul Arad. Cauza a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi a fost judecată fără plata taxei judiciare de timbru de 5.755,61 RON şi timbru judiciar mobil de 5 RON.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a minutei şi a sentinţei civile nr. 1669/27.10.2011, pronunţate în cauză de judecătorul A., au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil, a rezultat că şi această cauză a fost judecată fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţei civile (partea introductivă şi considerente), se menţionează în mod nereal aspecte contrare, din care rezultă că cererea este legal timbrată şi că s-a depus la dosar chitanţa de plată a taxelor judiciare de timbru. Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 17.09.2015, rezultă că dosarul civil a fost judecat fără ca la dosar să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită la suma de 5.755,61 RON.

Referitor la calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, rezultă că instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la dosar nu este depus vreun înscris din care să rezulte că dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzei a fost transferat de la pârâţi la reclamantul S.C. F. S.R.L. În cadrul cererii de chemare în judecată, dar şi a sentinţei pronunţate, se face referire la existenţa unor contracte sub semnătură privată, respectiv a unui contract de vânzare cumpărare care ar fi fost încheiate la data de 23.05.2002 între reclamantul S.C. "F." S.R.L. în calitate de cumpărător şi pârâţii din cauză în calitate de vânzător. Dacă se ia în considerare această dată de 23.05.2002, aşa cum se menţionează în cererea introductivă şi hotărârea judecătorească pronunţată şi se compară cu data la care figurează eliberate titlurile de proprietate în care se regăsesc parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii, de constată că marea majoritate a titlurilor de proprietate menţionate sunt emise ulterior acestei date de 23.05.2002 şi, prin urmare, data menţionată în cererea de chemare în judecată şi reţinută în hotărârea judecătorească nu este reală.

Cu privire la competenţa teritorială, a rezultat că magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza, deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş. De asemenea, pârâţii aveau domiciliile în comuna Zărand (localităţile Zărand şi Cintei), municipiile Arad şi Bucureşti, oraşul Chişineu-Criş, localităţi care, de asemenea, nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Ineu.

Analizând efectele produse de sentinţă, s-a constatat că prin aceasta s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 30 de parcele de teren din zona comunei Zărand, care totalizau 55,0179 ha, din care reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş a intabulat prin utilizarea hotărârii dreptul de proprietate asupra unui număr de 17 parcele de teren, după cum rezultă din C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand. Totodată, în ceea ce priveşte o parcelă de teren, solicitarea reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara de intabularea dreptului de proprietate a fost respinsă, după cum rezultă din C.F. x Zărand.

Din studierea cărţilor funciare menţionate rezultă că S.C. "F." S.R.L. Timişoara a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren în baza sentinţei civile nr. 1669/27.10.2011 pronunţate în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Ineu printr-un număr de 30 de cereri din care O.C.P.I. Arad - B.C.P.I. Chişineu-Criş a admis intabularea într-un număr de 17 de cazuri, când s-au pronunţat încheierile de admitere nr. 10201/08.06.2012, 9979/06.06.2012, 9972/06.06.2012, 18068/28.12.2011, 13227/20.06.2013, 18074/28.12.2011, 10130/07.06.2012, 10134/07.06.2012, 13228/20.06.2013, 14319/04.07.2014, 9709/01.06.2012, 10202/08.06.2012, 13226/20.06.2013, 20175/09.10.2013, 10131/07.06.2012, 18065/28.12.2011, 10198/08.06.2012 şi a respins intabularea într-un număr de 11 de cazuri, ocazie cu care s-au pronunţat încheierile de respingere nr. 10204/08.06.2012, 18064/2011, 18071/2011, 18078/2011, 18077/2011, 18075/2011, 18072/2011, 18076/2011, 18070/2011, 6632/2013, 18067/2011, cu precizarea că au existat situaţii când iniţial s-au pronunţat încheieri de respingere, iar ulterior de admitere şi o situaţie când s-a solicitat şi admis doar notarea sentinţei într-un C.F. - încheierea nr. 13745/27.06.2014.

În dosarul civil nr. x/2011 s-a pronunţat de către magistratul judecător A. sentinţa civilă nr. 2026/15.12.2011, privind suprafaţa de 79,7818 ha teren. Calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numiţii N., din comuna Zărand, sat Cintei, judeţul Arad. Cauza a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi a fost judecată fără plata taxei judiciare de timbru de 8.100,09 RON şi timbru judiciar mobil de 5 RON.

Pentru soluţionarea cauzei civile au fost avute în vedere cererea de chemare în judecată formulată la data de 29.11.2011 în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara, prin reprezentant L. şi titluri de proprietate în copie.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a minutei şi a sentinţei civile nr. 2026/15.12.2011 pronunţate în cauză de judecătorul A. au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil, a rezultat că prezenta cauză a fost judecată fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţei civile (partea introductivă şi considerente), se menţionează în mod nereal aspecte contrare, din care rezultă că cererea este legal timbrată şi că s-a depus la dosar chitanţa de plată a taxelor judiciare de timbru. Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 03.03.2015, rezultă că dosarul civil a fost judecat fără ca la dosar să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită la suma de 8.100,09 RON.

Referitor la calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, rezultă că instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la dosar nu este depus vreun înscris din care să rezulte că dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzei a fost transferat de la pârâţi la reclamantul S.C. F. S.R.L. În cadrul sentinţei pronunţate se face referire la existenţa unui contract de vânzare cumpărare care ar fi fost încheiat la data de 23.05.2002 între reclamantul S.C. "F." S.R.L., în calitate de cumpărător şi pârâţii din cauză în calitate de vânzător. Dacă se ia în considerare această dată de 23.05.2002, aşa cum se menţionează în hotărârea judecătorească pronunţată şi se compară cu data la care figurează eliberate titlurile de proprietate în care se regăsesc parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii, se constată că marea majoritate a titlurilor de proprietate menţionate sunt emise ulterior acestei date de 23.05.2002 şi, prin urmare, data reţinută în hotărârea judecătorească nu este reală. De asemenea, se constată că cererea de chemare în judecată formulată la data de 29.11.2011 în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara, prin reprezentant L., nu este semnată.

Cu privire la competenţa teritorială, a rezultat că magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ. a reţinut că este competent şi a judecat cauza. deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş. De asemenea, pârâţii aveau domiciliile în comuna Zărand (localităţile Zărand şi Cintei), municipiul Arad şi localităţi care, de asemenea, nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Ineu.

În ceea ce priveşte rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate, s-a arătat la finalul acesteia că la pronunţarea hotărârii părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţă se reţine că pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, deşi la dosarul cauzei nu există dovezi privind procedura de citare, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

Analizând efectele produse de sentinţă, s-a constatat că prin aceasta s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 61 de parcele de teren din zona comunei Zărand, care totalizau 79,7818 ha, din care reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş a intabulat prin utilizarea hotărârii dreptul de proprietate asupra unui număr de 37 parcele de teren, după cum rezultă din C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Sintea Mare, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand, C.F. x Zărand. Totodată, în ceea ce priveşte o parcelă de teren solicitarea reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara de intabularea dreptului de proprietate a fost respinsă, după cum rezultă din C.F. x Zărand.

Din studierea cărţilor funciare menţionate a rezultat că S.C. "F." S.R.L. Timişoara a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren în baza sentinţei civile nr. 2026/15.12.2011 pronunţate în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Ineu printr-un număr de 39 de cereri din care O.C.P.I. Arad - B.C.P.I. Chişineu-Criş a admis intabularea într-un număr de 37 de cazuri, când s-au pronunţat încheierile de admitere nr. 5707/18.03.2013, 5731/18.03.2013, 5709/18.03.2013, 5812/19.03.2013, 5814/19.03.2013, 5805/19.03.2013, 5729/18.03.2013, 5819/19.03.2013, 5717/18.03.2013, 5718/18.03.2013, 5720/18.03.2013, 5721/18.03.2013, 5822/19.03.2013, 5724/18.03.2013, 6658/29.03.2013, 6257/25.03.2013, 6255/25.03.2013, 14483/10.07.2013, 5817/19.03.2013, 11137/22.06.2012, 5704/18.03.2013, 5826/19.03.2013, 11134/22.06.2012, 20165/09.10.2013, 24817/04.12.2013, 14482/10.07.2013, 6250/25.03.2013, 6247/25.03.2013, 5705/2013, 5708/2013, 5725/2013, 5820/2013, 5807/2013, 5713/2013, 5703/2013, 5816/2013 şi 5802/2013 şi a respins intabularea într-un număr de 2 de cazuri, ocazie cu care s-au pronunţat încheierile de respingere nr. 20172/09.10.2013, 5827/2013, cu precizarea că a existat o situaţie când iniţial s-a pronunţat o încheiere de respingere, iar ulterior de admitere.

În dosarul civil nr. x/2011 s-a pronunţat de către magistratul judecător A. sentinţa civilă nr. 2027/15.12.2011 privind suprafaţa de 78,1948 ha teren. Calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş, iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numiţii O., din comuna Zărand, sat Zărand nr. 152, judeţul Arad +41. Cauza a avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi a fost judecată fără plata taxei judiciare de timbru de 8.020,74 RON şi timbru judiciar mobil de 5 RON.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a minutei şi a sentinţei civile nr. 2027/15.12.2011 pronunţate în cauză de judecătorul A., au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil rezultă că şi această ultimă cauză a fost judecată fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţei civile (partea introductivă şi considerente), se menţionează în mod nereal aspecte contrare, din care rezultă că cererea este legal timbrată şi că s-a depus la dosar chitanţa de plată a taxelor judiciare de timbru. Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 29.01.2018, rezultă că dosarul civil a fost judecat fără ca la dosar să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită la suma de 8.020,74 RON.

Referitor la calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, a rezultat că instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la dosar nu este depus vreun înscris din care să rezulte că dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzei a fost transferat de la pârâţi la reclamantul S.C. "F." S.R.L. În cadrul sentinţei pronunţate se face referire la existenţa unui contract de vânzare cumpărare care ar fi fost încheiat între reclamantul S.C. "F." S.R.L. în calitate de cumpărător şi pârâţii din cauză în calitate de vânzător, fără să fie menţionată o dată la care ar fi fost încheiat contractul. De asemenea, se constată că cererea de chemare în judecată formulată la data de 29.11.2011 în numele reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara, prin reprezentant L., nu este semnată.

Cu privire la competenţa teritorială, magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza, deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş. De asemenea, majoritatea pârâţilor aveau domiciliile în comuna Zărand (localităţile Zărand şi Cintei), municipiul Arad şi localităţi care, de asemenea, nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Ineu.

În ceea ce priveşte rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate, s-a arătat la finalul acesteia că la pronunţarea hotărârilor părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, deşi la dosarul cauzei nu există dovezi privind procedura de citare, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

Analizând efectele produse de sentinţă, s-a constatat că prin aceasta s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 41 de parcele de teren din zona comunei Zărand, care totalizau 78,1948 ha, din care reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara, judeţul Timiş a intabulat, prin utilizarea hotărârii, dreptul de proprietate asupra unui număr de 6 parcele de teren, după cum rezultă din CF x Zărand, CF x Zărand, CF x Zărand, CF x Zărand, CF x Zărand şi CF x Zărand.

Din cererile de chemare în judecată, înscrisurile anexate la acestea, hotărârile pronunţate în dosarele civile ale Judecătoriei Ineu nr. x/2011, nr. x/2011, nr. x/2011, nr. x/2011, nr. x/2011 şi nr. x/2011, se constată că în primele cinci dosare au fost avute în vedere înscrisuri care priveau transferul dreptului de proprietate la reclamantul S.C. "F." S.R.L. Timişoara pentru parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzelor din aceeaşi dată de 23.05.2002, în condiţiile în care majoritatea parcelelor de teren erau înscrise în titluri de proprietate emise ulterior acestei date. Totodată, din studiul conţinutului sentinţelor pronunţate, modul în care aceste au devenit irevocabile, a faptului că judecata şi pronunţarea hotărârii s-a făcut în toate cazurile la primul termen de judecată, se poate concluziona fără echivoc că, în realitate, activitatea magistratului judecător care a judecat cauzele a fost doar formală şi după o modalitate prestabilită, scopul fiind producerea hotărârilor prin care în mod nelegal s-a transferat în patrimoniul reclamantului S.C. "F." S.R.L. Timişoara dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul judecăţii cauzelor şi intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit de către reclamant în Cartea Funciară.

În ceea ce priveşte sentinţele civile ce au fost analizate în cadrul rechizitoriului nr. x, Curtea, din studierea celor 44 de dosarelor civile în care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de către magistratul judecător A. a reţinut că într-un număr de 23 de dosare civile calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "C." S.R.L. Sântana, judeţul Arad, iar calitatea de pârât a fost deţinută de către numitul B. din comuna Zărand, judeţul Arad, astfel:

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1182/21.05.2009, privind suprafaţa de 0.86 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1183/21.05.2009, privind suprafaţa de 0.43 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1134/14.05.2009, privind suprafaţa de 0.54 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1135/14.05.2009, privind suprafaţa de 1,55 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1136/14.05.2009, privind suprafaţa de 1,40 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1137/14.05.2009, privind suprafaţa de 0,86 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1138/14.05.2009, privind suprafaţa de 0,57 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1139/14.05.2009, privind suprafaţa de 0,19 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1141/14.05.2009, privind suprafaţa de 8,32 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1142/14.05.2009, privind două parcele de teren care totalizează 0,56 ha;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1186/21.05.2009, privind suprafaţa de 0,86 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1188/21.05.2009, privind suprafaţa de 0,43 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1206/28.05.2009, privind suprafaţa de 0,99 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1213/28.05.2009, privind suprafaţa de 1,60 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1214/28.05.2009, privind suprafaţa de 3,44 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1221/28.05.2009, privind suprafaţa de 1,56 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1223/28.05.2009, privind suprafaţa de 1,70 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1236/28.05.2009, privind un număr de 15 parcele de teren care totalizează 20,24 ha;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1422/25.06.2009, privind un număr de 23 parcele de teren care totalizează 25,29 ha;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1617/16.07.2009, privind un număr de 23 parcele de teren care totalizează 31,44 ha;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1748/30.07.2009, privind un număr de 23 parcele de teren care totalizează 21,76 ha;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1805/30.07.2009, privind un număr de 23 parcele de teren care totalizează 30,86 ha;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 2370/12.11.2009, privind un număr de 6 parcele de teren care totalizează 10,06 ha.

Cauzele au avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi au fost judecate fără plata taxei judiciare de timbru.

Pentru soluţionarea cauzelor civile au fost avute în vedere cererile de chemare în judecată formulate în numele reclamantului S.C. "C." S.R.L. Sântana prin reprezentant P. respectiv Q., antecontracte de vânzare cumpărare încheiat în numele reclamantului S.C. "C." S.R.L. - cumpărător şi pârâtul B. - vânzător, dovezi îndeplinire procedură citare părţi, titluri de proprietate în copie, cereri de renunţare la calea de atac.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarele cauzelor, a minutelor şi a sentinţelor civile pronunţate în cauză de judecătorul A. au rezultat următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil a rezultat că aceste cauze au fost judecate fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, deşi în cadrul sentinţelor civile, partea introductivă şi considerente, se menţionează în mod nereal aspecte contrare din care rezultă că cererile sunt legal timbrate (în unele cazuri s-a menţionat tot în mod nereal şi o sumă concretă de 30 de RON) şi că s-au depus la dosar chitanţele de plată a taxelor judiciare de timbru. În legătură cu acest aspect, se mai reţine că pronunţarea hotărârilor judecătoreşti s-a făcut în maniera descrisă de către magistratul judecător A., deşi în dosarele civile ale Judecătoriei Ineu nr. x/2009 şi nr. x/2009 la termenul din data de 07.05.2009 când a judecat magistratul judecător G. s-a pronunţat în fiecare dintre aceste dosare câte o încheiere prin care s-a dispus citarea reclamantei S.C. "C." S.R.L. cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 161 RON în dosarul nr. x/2009 şi, respectiv, 84 de RON în dosarul nr. x/2009, întrucât la dosare nu existau dovezile din care să rezulte plata taxelor judiciare. Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 02.04.2015 şi 03.03.2015, rezultă că cele 23 de cauze civile au fost judecate fără ca la dosare să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită pentru fiecare dosar în parte.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, a rezultat că instanţa a reţinut aceste calităţi pentru părţi, deşi la fiecare dosar în parte sunt depuse precontracte de vânzare cumpărare încheiate în numele reclamantului S.C. "C." S.R.L. - cumpărător prin reprezentanţi şi pârâtul B. - vânzător, în condiţiile în care în titlurile de proprietate unde erau înscrise parcelele de teren care făceau obiectul antecontractelor, respectiv figurau alte persoane şi nu pârâtul din cauze, B.. În acelaşi sens, se mai reţine în mod nereal în cadrul sentinţelor şi fără ca la dosarele cauzelor să existe dovezi, că pârâtul B. ar fi avut calitatea de moştenitor/cumpărător de la proprietarii menţionaţi în titlurile de proprietate a acelor parcele de teren şi astfel, în aparenţă se legitima că acesta avea în patrimoniu dreptul de proprietate privind parcelele de teren vândute reclamantului S.C. "C." S.R.L. Totodată, pronunţarea hotărârilor judecătoreşti s-a făcut în maniera descrisă de către magistratul judecător A., deşi în dosarele civile ale Judecătoriei Ineu nr. x/2009 şi nr. x/2009, când la termenul din data de 07.05.2009 a judecat magistratul judecător G., s-a pronunţat în fiecare dintre aceste dosare câte o încheiere prin care s-a dispus reclamantei S.C. "C." S.R.L. din ambele dosare să depună înscrisuri din care rezulte calitatea procesuală pasivă a pârâtului B., întrucât s-a constatat că din precontractele de vânzare cumpărare acesta avea calitatea de vânzător, iar S.C. "C." S.R.L. de cumpărător, dar în titlurile de proprietate unde figurau înscrise parcelele de teren care făceau obiectul vânzării erau menţionate alte persoane şi la dosar nu existau depuse înscrisuri din care să rezulte că proprietarii menţionaţi în titlurile de proprietate i-au vândut pârâtului B. acele parcele de teren.

Referitor la competenţa teritorială, a rezultat că magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza, deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii şi pârâtul - B. erau din comuna Zărand, judeţul Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Judecătoriei Chişineu-Criş.

În ceea ce priveşte rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate, s-a reţinut că părţile prin cereri au renunţat la calea de atac odată cu depunerea şi înregistrarea la instanţă a cauzelor, fapt din care se poate concluziona că rezultatul procesului civil era cunoscut încă dinainte, aceste acţiuni având scopul de securizare a viitoarelor hotărâri care urmau a fi pronunţate pentru ca să devină definitive şi irevocabile şi să poată fi folosite pentru intabularea parcelelor de teren care făceau obiectul judecăţii.

Pe de altă parte, într-un număr de 21 de dosare civile calitatea de reclamant a fost deţinută de către S.C. "C." S.R.L. Sântana, judeţul Arad, iar calitatea de pârât a fost deţinută de către persoane din comuna Zărand, judeţul Arad, municipiul Arad, judeţul Arad (două situaţii), comuna Şicula, judeţul Arad (două situaţii), oraşul Ineu, judeţul Arad (o situaţie) astfel:

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 966/23.04.2009, privind suprafaţa de 1,83 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 967/23.04.2009, privind suprafaţa de 1,11 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 968/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,58 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 969/23.04.2009, privind suprafaţa de 2,62 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 970/23.04.2009, privind suprafaţa de 2,40 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 971/23.04.2009, privind suprafaţa de 2,443 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 975/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,7942 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 978/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,6774 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 965/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,46 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 972/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,5494 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 976/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,71 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 977/23.04.2009 privind suprafaţa de 0,71 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 979/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,6096 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 980/23.04.2009, privind suprafaţa de 1,1655 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 981/23.04.2009, privind suprafaţa de 0,55 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1224/28.05.2009, privind suprafaţa de 2,16 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1749/30.07.2009, privind suprafaţa de 2,10 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2009 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1750/30.07.2009, privind suprafaţa de 1,14 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2010 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1242/12.08.2010, privind un număr de 3 parcele de teren care totalizează suprafaţa de 7,04 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2010 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1982/24.11.2010, privind un număr de 23 parcele de teren care totalizează suprafaţa de 19,88 ha teren;

- în dosarul civil nr. x/2011 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1204/28.07.2011, privind un număr de 11 parcele de teren care totalizează suprafaţa de 17,92 ha teren.

Cauzele au avut ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract şi au fost judecate fără plata taxei judiciare de timbru.

Pentru soluţionarea cauzelor civile au fost avute în vedere cererile de chemare în judecată formulate în numele reclamantului S.C. "C." S.R.L. Sântana, prin reprezentant P., respectiv Q., antecontracte de vânzare cumpărare încheiate în numele reclamantului S.C. "C." S.R.L. - cumpărător şi pârâţi - vânzători, dovezi îndeplinire procedură citare părţi, titluri de proprietate în copie, cereri de renunţare la calea de atac.

Din studierea acestor înscrisuri depuse la dosarele cauzelor, a minutelor şi a sentinţelor civile pronunţate în cauză de judecătorul A. rezultă următoarele:

În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare şi a timbrului judiciar mobil, a rezultat că aceste cauze au fost judecate fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil. În cadrul sentinţelor civile (partea introductivă şi considerente) se menţionează în mod nereal aspecte contrare, din care rezultă că cererile sunt legal timbrate şi că s-au depus la dosar chitanţele de plată a taxelor judiciare de timbru, cu excepţia hotărârilor pronunţate în dosarele nr. x/2010, nr. y/2010. În legătură cu acest aspect, se mai reţine că pronunţarea hotărârilor judecătoreşti s-a făcut în maniera descrisă de către magistratul judecător A. deşi în dosarele civile ale Judecătoriei Ineu nr. x/2009 şi nr. x/2009 la termenul din data de 07.05.2009, când a judecat magistratul judecător G., s-a pronunţat în fiecare dintre aceste dosare câte o încheiere prin care s-a dispus citarea reclamantei S.C. "C." S.R.L., cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 161 RON în dosarul nr. x/2009 şi, respectiv, 84 de RON în dosarul nr. x/2009, întrucât la dosare nu existau dovezile din care să rezulte plata taxelor judiciare. Din răspunsul Judecătoriei Ineu din data de 05.12.2016, 07.10.2015 şi 14.10.2015 rezultă că cele 21 de cauze civile au fost judecate fără ca la dosare să se regăsească dovada plăţii taxelor judiciare de timbru, ocazie cu care această taxă a fost stabilită pentru fiecare dosar în parte.

Referitor la calitatea procesuală activă şi pasivă a reclamantului şi a pârâţilor din cauză, a rezultat că instanţa a reţinut în mod nereal în cadrul sentinţelor şi fără că la dosarele nr. x/2009, nr. y/2009, nr. z/2009, nr. w/2009, nr. t/2009, nr. s/2009 să existe dovezi că pârâţii ar fi avut calitatea de moştenitor/cumpărător de la proprietarii menţionaţi în titlurile de proprietate a parcelelor de teren care au făcut obiectul vânzării şi astfel, în aparenţă, se legitima că pârâţii aveau în patrimoniu dreptul de proprietate privind parcelele de teren vândute reclamantului S.C. "C." S.R.L.

Prin sentinţele pronunţate în dosarele civile nr. x/2010, nr. y/2010 şi nr. x/2011, instanţa a reţinut, în mod nereal, că antecontractele anexate la cererile de chemare în judecată în care figurează S.C. "C." S.R.L. - cumpărător şi R. - vânzător sunt valide şi că părţile au calitate procesuală pasivă şi activă, deşi acestea nu sunt semnate la rubrica vânzător de către persoana care avea calitatea de vânzător - R.. În ceea ce priveşte calităţile procesuale din aceste trei dosare, se mai constată că la dosare nu există înscrisuri din care să rezulte că pârâta din cauze R. avea în patrimoniu dreptul de proprietate privind parcelele de teren care au făcut obiectul antecontractelor încheiate cu S.C."C." S.R.L., întrucât în titlurile de proprietate în care figurau terenurile erau menţionate ca titulari al dreptului de proprietate alte persoane (dosarele civile nr. x/2010, nr. y/2011). În ceea ce priveşte dosarul civil nr. x/2010, acesta a fost judecat în condiţiile în care reclamantul S.C. "C." S.R.L. a anexat doar antecontracte de vânzare cumpărare încheiate cu pârâta R., nesemnate de aceasta la rubrica vânzător şi fără ca măcar să mai fie anexate titlurile de proprietate unde figurau parcelele de teren care au făcut obiectul antecontractelor. În ceea ce priveşte dosarul civil nr. x/2011, instanţa în minuta şi sentinţa pronunţată a reţinut calitatea de pârâtă unei alte persoane decât cea chemată în judecată - prin cererea reclamantei S.C. "C." S.R.L., respectiv numitei S., deşi prin cererea introductivă a fost chemată în judecată pârâta R.

Totodată, pronunţarea hotărârilor judecătoreşti s-a făcut în maniera descrisă de către magistratul judecător A. deşi în dosarele civile ale Judecătoriei Ineu nr. x/2009 şi nr. x/2009, când la termenul din data de 07.05.2009 a judecat magistratul judecător G., s-a pronunţat în fiecare dintre aceste dosare câte o încheiere prin care s-a dispus reclamantei S.C. "C." S.R.L. din ambele dosare să depună înscrisuri din care rezulte calitatea procesuală pasivă a pârâtului B., întrucât s-a constatat că din precontractele de vânzare cumpărare acesta avea calitatea de vânzător iar S.C. "C." S.R.L. de cumpărător, dar în titlurile de proprietate unde figurau înscrise parcelele de teren care făceau obiectul vânzării erau menţionate alte persoane şi la dosar nu existau depuse înscrisuri din care să rezulte că proprietarii menţionaţi în titlurile de proprietate i-au vândut pârâtului B. acele parcele de teren.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, magistratul judecător, prin încălcarea normelor imperative din C. proc. civ., a reţinut că este competent şi a judecat cauza deşi terenurile care făceau obiectul judecăţii şi pârâţii nu erau din zona sa de competenţă.

Referitor la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate, în dosarele civile nr. x/2009, nr. y/2009, nr. z/2009, nr. w/2010, nr. t/2010 şi nr. x/2011 se reţine la finalul acesteia că la pronunţarea hotărârilor părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

Din adresele comunicate de Judecătoria Ineu a rezultat cuantumul taxelor judiciare de timbru care trebuiau plătite de reclamanta S.C. "C." S.R.L., respectiv: sumele de 206,78 RON (dosar x/2009); de 106,37 RON (dosar x/2009); de 133,87 RON (dosar x/2009); de 358,63 RON (dosar x/2009); de 331,94 RON (dosar x/2009); de 209,67 RON (dosar x/2009); de 140,98 RON (dosar x/2009); de 50,96 RON (dosar x/2009); de 1.454,29 RON (dosar x/2009); de 138,29 RON (dosar x/2009); de 207,75 RON (dosar x/2009); de 106,85 RON (dosar x/2009); de 236,59 RON (dosar x/2009); de 362,81 RON (dosar x/2009); de 684,29 RON (dosar x/2009); de 355,82 RON (dosar x/2009); de 380,28 RON (dosar x/2009); de 2.423,14 RON (dosar x/2009); de 2.737,79 RON (dosar x/2009); de 3.104,67 RON (dosar x/2009); de 2.532,78 RON (dosar x/2009); de 3.394,68 RON (dosar x/2009); de 1.816,59 RON (dosar x/2009); de 114,92 RON (dosar x/2009); de 136,17 RON (dosar x/2009); de 170,96 RON (dosar x/2009); de 233,71 RON (dosar x/2009); de 147,63 RON (dosar x/2009); de 276,82 RON (dosar x/2009); de 133,78 RON (dosar x/2009); de 460,65 RON (dosar x/2009); de 455,46 RON (dosar x/2009); de 275,36 RON (dosar x/2009); de 1.367,64 RON (dosar x/2010); de 2.988,32 RON (dosar x/2011); de 2.804,98 RON (dosar x/2010); de 340,44 RON (dosar x/2009); de 211,16 RON (dosar x/2009); de 115,4 RON (dosar x/2009); de 464,7 RON (dosar x/2009); de 435 RON (dosar x/2009); de 440,88 RON (dosar x/2009); de 154,04 RON (dosar x/2009); de 132,92 RON (dosar x/2009), în total 33.336.76 RON.

Analizând efectele produse de cele 44 de sentinţe civile s-a constatat că prin acestea s-a transferat dreptul de proprietate pentru un număr de 188 parcele de teren (în total 232,25 hectare) situat în extravilanul comunei Zărand, judeţul Arad, din care reclamantul S.C. "C." S.R.L. a intabulat prin utilizarea hotărârilor judecătoreşti astfel pronunţate dreptul de proprietate asupra unui număr de 136 parcele teren, după cum rezultă din C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand (intabulare parcelă teren nr. 1179/19), C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand (intabulare parcelă teren nr. 1269/20), C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand, C.F. nr. x Zărand şi C.F. nr. x Zărand.

De asemenea, inculpata A., magistrat judecător la Judecătoria Ineu la data comiterii faptelor, a pronunţat la data de 26.05.2011 sentinţa civilă nr. 796/26.05.2011 în dosarul civil nr. x/2010, prin care în mod nelegal şi fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, a hotărât inclusiv cu privire la precizarea la cererea introductivă formulată de reclamantul din cauză D. şi, în felul acesta, a prejudiciat unitatea administrativ teritorială unde avea domiciliul/reşedinţa/sediul reclamantul din cauze, prin faptul că nu s-au încasat la bugetul local (U.A.T. oraşul Ineu, judeţul Arad) sumele corespunzătoare taxelor aferente - 7.668 RON.

În dosarul civil nr. x/2010 calitatea de reclamant a fost deţinută de D., din localitatea Mocrea, oraşul Ineu, judeţul Arad, iar E. din localitatea Şicula, judeţul Arad, figura în calitate de pârât, denunţătoarea R. din localitatea Şicula, judeţul Arad a avut calitatea de intervenient în interes propriu, iar obiectul dosarului a fost succesiunea după bunica persoanei vătămate T., care a fost totodată mama lui E. şi a lui D., precum şi partajul bunurilor defunctei.

Prin cererea introductivă din data de 23.07.2010, mătuşa persoanei vătămate D. a solicitat succesiunea şi partajul după un teren de 5,04 ha - evaluat de reclamantă la suma de 10.000 RON, iar prin precizarea ulterioară la cererea introductivă din data de 31.08.2010, reclamanta din dosarul civil a învestit instanţa şi cu succesiunea şi partajul după imobilul constituit din teren şi casă situate în Şicula , judeţul Arad, unde se afla şi domiciliul persoanei vătămate, evaluat de reclamantă la suma de 30.000 euro şi reevaluat ulterior la 20.000 euro.

În dosarul civil s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 796/26.05.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta D. împotriva pârâtului E. şi, după ce s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta T. se compune din terenul de 5,04 ha şi imobilul din Şicula , judeţul Arad şi că pârâtul şi reclamantul au calitatea de moştenitori, s-a dispus predarea masei succesorale şi, în consecinţă, s-a predat Lotul I, format din suprafaţa de 2,58 ha teren reclamantei, iar Lotul II, format din 2,46 ha teren şi imobilul din Şicula , judeţul Arad, pârâtului. Totodată s-a obligat pârâtul la plata unei sulte de 10.000 de euro către reclamantă.

Din răspunsul Judecătoriei Ineu nr. x/2010 din 07.10.2015 şi din înscrisurile ce compun dosarul civil în cauză, a rezultat că în ceea ce priveşte cererea introductivă înregistrată la data de 23.07.2010, care a avut ca obiect succesiunea şi partajul terenului de 5,04 ha, s-a acordat reclamantei ajutor public judiciar de 850 RON prin încheierea nr. 683/16.08.2010, dar în ceea ce priveşte precizarea la acţiune din data de 31.08.2010, având ca obiect succesiunea şi partajul imobilului constituit din teren şi casă situate în Şicula , judeţul Arad, nu s-a plătit taxa judiciară de timbru de 7.668 RON, sumă care trebuia achitată de reclamantă. Magistratul judecător A. a judecat şi hotărât inclusiv cu privire la precizarea de acţiune a reclamantei din data de 31.08.2010, fără ca la dosar să fie depusă dovada privind plata taxei, în condiţiile în care prin încheierea din data de 17.01.2011, pronunţată în dosarul cauzei (x/2010), a constatat că "pentru imobilele terenuri s-a acordat pentru reclamantă ajutor public judiciar, iar taxa datorată pentru imobilul construcţie la valoarea apreciată de 30.000 euro şi cota de 1/2 părţi este în sumă de 2.901 RON şi 5 RON timbru judiciar, iar pentru intervenientă în interes propriu la suma solicitată de 23.000 RON reprezentând investiţii la imobil este de 1.491 RON şi 5 RON timbru judiciar".

Deşi prin încheierea din data de 17.01.2011 magistratul judecător a calculat cuantumul taxelor atât în ceea ce priveşte precizarea de acţiune a reclamantei D. din data de 31.08.2010, cât şi în ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu a intervenientei R., ulterior prin sentinţa civilă nr. 796/26.05.2011, pronunţată în dosarul nr. x/2010, a aplicat un tratament diferit, deşi ambele acţiuni trebuiau anulate pentru netimbrare.

Astfel, instanţa a admis atât cererea introductivă a reclamantei pentru care i-a acordat reclamantei ajutor public judiciar, cât şi cererea din precizarea la acţiune pentru care nu s-au plătit taxele judiciare şi a anulat ca netimbrată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de persoana vătămată R., care a solicitat instanţei să constate că a efectuat investiţii la imobilul din localitatea Şicula , judeţul Arad în sumă de 23.000 RON. Raportat la obiectul pretenţiilor intervenientei s-a calculat de către instanţă o taxă judiciară de timbru de 1.491 RON, sumă care a fost determinată în mod corect de către magistratul judecător A., fapt confirmat de răspunsul Judecătoriei Ineu din 07.10.2015.

Din răspunsul Judecătoriei Ineu a rezultat că, în total, pentru cererea introductivă şi precizarea la acţiune, taxa judiciară datorată în total este de 9.006 RON din care suma de 7.668 RON (3.834 RON X 2 - succesiune şi partaj) pentru precizarea la acţiune şi suma de 1.288 RON (644 X 2 - succesiune şi partaj) pentru cererea introductivă.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond a considerat că faptele, astfel cum au fost descrise, precum şi vinovăţia inculpatei este dovedită în totalitate.

Audiată în cursul urmăririi penale, filele x volumul 1 dosar UP nr. x/2017, şi dosar UP nr. x/2018 inculpata A. nu a dorit să dea declaraţii, dar în faţa instanţei, la termenul de judecată din data de 24.09.2018, a solicitat judecarea cauzei în baza procedurii recunoaşterii învinuirii.

Inculpata a săvârşit faptele anterior datei de 1 februarie 2014, la care au intrat în vigoare noile coduri penale şi modificările aduse legilor speciale, iar potrivit dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Aplicarea art. 5 C. pen. se face în concret, în funcţie de pedeapsa către care se orientează instanţa, dar şi de celelalte instituţii incidente în stabilirea regimului sancţionator final, însă cu respectarea Deciziei Curţii Constituţionale 265/6.05.2014, publicată în Monitorul Oficial din 20.05.2014, prin care s-a constatat că "dispoziţiile art. 5 din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile".

Comparând limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, ca şi dispoziţiile privind tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni în legile succesive, ca şi dispoziţiile privind individualizarea judiciară a executării pedepsei, se constată că în privinţa inculpatei, legea penală veche este mai favorabilă.

Curtea de apel, constatând faptul că activitatea infracţională a inculpatei descrisă atât în rechizitoriul nr. x/2017 cât şi în rechizitoriul nr. x/2018 se întinde pe durata anilor 2009-2011 şi cu o singură excepţie priveşte modalitatea de soluţionare a unor cauze civile în legătură cu transferul dreptului de proprietate a unor parcele de teren situate în extravilanul comunei Zărand, iar inculpata a folosit acelaşi mod de operare, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice dată faptei.

În ceea ce priveşte pronunţarea hotărârii judecătoreşti referitoare la reclamanta D., s-a constatat faptul că, deşi în cauză Judecătoria Ineu era competentă teritorial să soluţioneze speţa respectivă, inculpata a procedat în aceeaşi manieră mai sus descrisă ca şi în celelalte situaţii trecând la soluţionarea cauzei fără ca în prealabil să calculeze şi să perceapă taxa judiciară de timbru ce trebuia achitată de reclamantă, judecând şi hotărând inclusiv cu privire la precizarea de acţiune a reclamantei din data de 31.08.2010.

Cu toate acestea, astfel cum rezultă din încheierea din data de 17.01.2011, inculpata în calitate de judecător a calculat cuantumul taxelor atât în ceea ce priveşte precizarea de acţiune a reclamantei D. din 31.08.2010 cât şi în ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu a intervenientei R., însă a aplicat un tratament diferit pentru cele două cereri, anulând ca netimbrată numai cererea de intervenţie a intervenientei R.

S-a reţinut că în speţă nu se poate vorbi despre o simplă neglijenţă în serviciu ci de un abuz în serviciu în formă continuată, inculpata în calitate de magistrat judecător procedând la soluţionarea diferitelor cereri într-o modalitate proprie şi fără a solicita plata taxelor judiciare de timbru anumitor persoane (posibil interesate în cauză), şi cu eludarea normelor de competenţă teritorială, cunoscând faptul că în situaţia în care va da soluţia solicitată de către reclamant, şi în condiţiile în care nu exista opoziţie din partea pârâtului scriptic din acţiune, hotărârea va rămâne definitivă prin neexercitarea căilor de atac şi astfel nu va putea fi cenzurată de nici o altă instanţă.

Prima instanţă a apreciat că în speţă este o infracţiune continuată (atât în ceea ce priveşte abuzul în serviciu cât şi în ceea ce priveşte falsul intelectual) derulată pe o perioadă îndelungată de timp chiar şi în situaţia în care persoane vătămate sunt unităţi administrativ teritoriale diferite.

Procedând la verificarea întrunirilor elementelor de tipicitate atât în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 248 din vechiul C. pen. cât şi în ceea ce priveşte infracţiune de fals intelectual prev. de art. 289 alin. (1) din vechiul C. pen., prima instanţă a constatat că aceste elemente de tipicitate sunt regăsite în întregime.

În acest sens, s-a observat faptul că inculpata a acţionat în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Ineu la momentul pronunţării hotărârilor judecătoreşti regăsindu-se astfel cerinţa prevăzută de art. 147 din vechiul C. pen.

De asemenea, este regăsit şi elementul material al faptei respectiv acţiunea inculpatei de a soluţiona cauzele deduse judecăţii şi ce au fost indicate în cele două rechizitorii, acţiune ce era dependentă de atribuţiile sale de serviciu, îndeplinind un act (participând la conducerea şedinţei de judecată şi pronunţând o hotărâre judecătorească) în mod necorespunzător prin încălcarea normelor procedurale.

Raportat la Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din 15 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016, s-a precizat că inculpata, prin pronunţarea sentinţelor civile mai sus arătate a încălcat prevederile art. 3¹ alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (1)-(2) şi 3 din Legea nr. 146/1997 în vigoare la data introducerii cererilor de chemare în judecată care au făcut obiectul dosarelor susmenţionate, care prevăd următoarele (în cazul articolelor aplicabile):

Art. 3¹(1) Cererile introduse la instanţele judecătoreşti, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului. (2) Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părţi. În cazul în care valoarea declarată de părţi este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare.

Art. 18 (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiţiei.

Art. 20 (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. (3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.

Prin urmare, în toate dosarele menţionate, fiind evidentă lipsa dovezii plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, Legea nr. 146/1997 obliga instanţa la determinarea cuantumului acestor taxe şi la invocarea din oficiu a excepţiei lipsei timbrajului, excepţie de procedură, peremptorie şi absolută, vizând legala învestire a instanţei, cu consecinţa iniţială a punerii în vedere reclamanţilor să achite suma datorată până la primul termen de judecată, (ceea ce nu s-a întâmplat în niciunul dintre dosare) şi anularea acţiunilor pentru netimbrare în caz de neconformare, potrivit disp. art. 3¹ alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (1)-(2) şi 3 din Legea nr. 146/1997.

Inculpata a acţionat cu intenţie directă, prevăzând şi urmărind ca prin pronunţarea sentinţelor civile cu încălcarea legii privind determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar şi neanularea cererilor de chemare în judecată netimbrate a produs un prejudiciu bugetului U.A.T.- Timişoara, U.A.T. Ineu, U.A.T. Sântana şi a determinat obţinerea ca folos necuvenit pentru reclamanţi.

În acelaşi sens, în cadrul elementului material, prima instanţă a constatat şi faptul că inculpata nu a procedat la verificarea competenţei teritoriale în cadrul acţiunilor deduse judecăţii, soluţionând cererile cu încălcarea normelor imperative din C. proc. civ. şi reţinând că este competentă să soluţioneze cauza, deşi terenurile ce făceau obiectul judecăţii aparţineau de comuna Zărand, din jud. Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Jud. Chişineu Criş.

De asemenea, majoritatea pârâţilor aveau domiciliile în comuna Zărand sau mun. Arad sau alte localităţi ce nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Jud. Ineu.

Astfel cum mai sus s-a arătat, sub aspectul laturii subiective inculpata a săvârşit fapta cu ştiinţă, adică cu intenţie directă cunoscând atât dispoziţiile imperative referitoare la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti cât şi dispoziţiile legii nr. 146/1997 referitoare la taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar.

Urmarea imediată a infracţiunii constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de serviciu din respectiva instanţă producându-se o pagubă în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale şi obţinerea unui folos patrimonial pentru persoanele reclamante din dosarele soluţionate de către inculpată.

Fapta inculpatei A., care în calitate de magistrat judecător la Judecătoria Ineu, în perioada 2009-2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pronunţat un număr de 50 de hotărâri judecătoreşti privind diferite suprafeţe de teren, în care calitatea de reclamant a fost deţinută de către suspectul B., iar calitatea de pârât a fost deţinută de către alte persoane, prin încălcarea normelor procedural civile imperative în ceea ce priveşte competenţa teritorială (din cererile de chemare în judecată şi din titlurile de proprietate anexate rezultă că terenurile sunt situate în comuna Zărand) şi fără ca la dosar să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil şi în felul acesta a cauzat un prejudiciu U.A.T. Sântana şi UAT Timişoara şi obţinerea unui folos necuvenit suplimentar pentru acelaşi reclamant, constituit din dobândirea în mod injust a dreptului de proprietate privind suprafeţele de teren, precum şi a sentinţei civile nr. 796/2011 a Jud. Ineu în care a inserat legalitatea timbrării acţiunii favorizând pe reclamanta D. prin neplata taxei judiciare de timbru în cuantum de 7668 RON (producând un prejudiciu în patrimoniu UAT Ineu) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. art. 248 din C. pen. (1969) rap. art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, faptă consumată la data pronunţării ultimei hotărâri judecătoreşti.

Fapta inculpatei A., care în calitate de magistrat judecător la Judecătoria Ineu, în perioada 2009-2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pronunţat un număr de 50 de hotărâri judecătoreşti: (sentinţa civilă nr. 884/09.06.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011; sentinţa civilă nr. 885/09.06.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011; sentinţa civilă nr. 1667/27.10.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011; sentinţa civilă nr. 1669/27.10.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011; sentinţa civilă nr. 2026/15.12.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011; sentinţa civilă nr. 2027/15.12.2011 pronunţată în dosarul civil al Judecătoriei Ineu nr. x/2011; sentinţa civilă nr. 1182/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1183/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1134/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1135/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1136/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1137/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1138/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1139/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1141/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1142/14.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1186/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1188/21.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1206/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1213/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1214/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1221/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1223/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1236/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1422/25.06.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1617/16.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1748/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1805/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 2370/12.11.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 966/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 967/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 968/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 969/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 970/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 971/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 975/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 978/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 965/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 972/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 976/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 977/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 979/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 980/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 981/23.04.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1224/28.05.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1749/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1750/30.07.2009 pronunţată în dosarul civil nr. x/2009; sentinţa civilă nr. 1242/12.08.2010 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010; sentinţa civilă nr. 1982/24.11.2010 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010; sentinţa civilă nr. 1204/28.07.2011 pronunţată în dosarul civil nr. x/2011) cu încălcarea normelor de competenţă teritorială precum şi cele referitoare la plata taxei judiciare de timbru şi sentinţa civilă nr. 796/26.05.2011 în dosarul civil nr. x/2010 al Judecătoriei Ineu cu încălcarea normelor referitoare la plata taxei judiciare de timbru şi în care a reţinut în mod nereal faptul că acţiunile sunt timbrate legal, că pârâţii din cauză au calitate procesuală pasivă şi au avut în patrimoniul acestora la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare dreptul de proprietate cu privire la parcelele de teren, deşi la dosar există doar copii după titlurile de proprietate şi nu există dovada transferului dreptului de la proprietarii din titlurile de proprietate la pârâţi (contracte de vânzare cumpărare, de donaţie, etc) şi prin reţinerea faptului că pârâţii din dosare ar fi refuzat în prealabil încheierea contractului în formă autentică, îndeplinindu-se astfel condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Titlul X privind circulaţia juridică a terenurilor din Legea nr. 247/2005, pentru sesizarea instanţei pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, în condiţiile în care tot în sentinţe se reţine că pârâţii deşi au fost legal citaţi nu au depus întâmpinare şi nu s-au prezentat în instanţă pentru a formula apărări, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) din vechiul C. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual, prima instanţă a constatat şi pentru aceasta că sunt regăsite elementele de tipicitate, inculpata inserând în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti în cadrul atribuţiilor de serviciu aspecte nereale în ceea ce priveşte calculul şi plata taxelor judiciare de timbru şi de timbru judiciar.

S-a reţinut că hotărâre judecătorească are menirea să facă dovada adevărului pe care îl exprimă sau îl atestă în conţinutul celor consemnate în cuprinsul ei. Prin urmare, ca şi în situaţia oricărui înscris al cărui conţinut este alterat prin inserarea unor împrejurări nereale, contrare realităţii, în cazul alterării unei hotărâri judecătoreşti, valoarea socială ocrotită este încrederea publică în autenticitatea celor consemnate, adică adevărul pe care aceste hotărâri au destinaţia legală de a-l exprima sau de a-l atesta.

Fiind vorba de falsificarea unui înscris oficial, o astfel de faptă aduce atingere relaţiilor sociale referitoare la încrederea publică pe care trebuie să o inspire un astfel de înscris.

Din această perspectivă, s-a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual cu privire la toate sentinţele civile menţionate, atâta timp cât în cuprinsul acestora s-au făcut consemnări necorespunzătoare adevărului, inculpata acţionând cu intenţie directă, urmărind emiterea unor sentinţe în cuprinsul cărora sunt consemnate aspecte necorespunzătoare adevărului, având deplină cunoştinţă despre toate condiţiile de procedură şi de fond supuse verificării în cazul acţiunilor având ca obiect obligaţie de a face - pronunţare hotărâre ce ţine loc de act autentic, pe care le-a enumerat ca atare în cuprinsul sentinţelor, dar a consemnat îndeplinirea acestora în totală contradicţie cu realitatea, inculpata acţionând în mod similar la emiterea tuturor acestor sentinţe.

La alegerea şi individualizarea pedepselor aplicate inculpatei A., prima instanţă a avut în vedere gradul de pericol social al fiecărei fapte comise, persoana inculpatei, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, în baza criteriilor generale de individualizare, prevăzute în cuprinsul art. 72 C. pen. din 1969, raportate în prezenta cauză.

În concret, instanţa de fond a avut în vedere că faptele de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, au fost săvârşite de către inculpată în calitate de magistrat, judecător, cu prilejul exercitării atribuţiilor de serviciu, ceea ce le conferă un grad ridicat de pericol social, în condiţiile în care inculpata, în calitatea deţinută, avea îndatorirea de a asigura respectul legii şi a garanta drepturile cetăţenilor.

De asemenea, s-au avut în vedere şi numărul mare de infracţiuni săvârşite de către inculpată prin acelaşi mod de operare, ceea ce denotă temeritate şi o vădită desconsiderare atât a relaţiilor sociale privind corecta desfăşurare a activităţilor de serviciu cât şi a încrederii în înscrisurile producătoare de consecinţe juridice, mai grav fiind faptul că acţiunile inculpatei au vizat hotărâri judecătoreşti care sunt prezumate a reflecta adevărul.

De asemenea, s-a reţinut conduita inculpatei în cursul procesului penal, constatând că aceasta a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, manifestând regret, ca şi circumstanţele personale ale inculpatei, respectiv: nivelul de educaţie, vârsta, situaţia familială şi socială, astfel cum rezultă acestea din actele dosarului.

Instanţa de fond a reţinut totodată, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar, că inculpata a mai fost condamnată pentru infracţiuni concurente.

Faţă de toate aceste criterii de individualizare, ţinând seama de limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite, limite reduse cu o treime conform art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (2-10 ani pentru infracţiunea prev. de art. 248 din C. pen. (1969) rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, respectiv (de la 6 luni la 5 ani) 4 luni-3 ani şi 4 luni pentru infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (1969), prima instanţă a aplicat pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii câte o pedeapsă orientată spre limita maximă a acesteia prevăzută de lege.

În acest sens în baza art. 248 din C. pen. din 1969 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata A., pentru săvârşirea unui număr de 51 de acte materiale de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

Având în vedere natura şi gravitatea faptelor săvârşite de inculpată, conturate şi de numărul mare al infracţiunilor comise, împrejurările în care acestea au fost comise, precum şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatei, s-a constatat existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat - activităţi ce presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exerciţiul autorităţii - drepturi care, în temeiul art. 65 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea 187/2012, se impun a fi interzise inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară pedepselor de câte 3 ani închisoare aplicate pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, pe o perioada de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei.

Pentru aceleaşi considerente, reţinându-se existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., s-a reţinut că se impune interzicerea acestor drepturi şi ca pedeapsă accesorie pe lângă fiecare infracţiune pentru care aceasta a fost condamnată în prezenta cauză.

Având în vedere înscrierile din fişa de cazier judiciar aflată la dosar, s-a constatat că infracţiunile care fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare prin sentinţa penală 327/PI/23.12.2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2013, definitivă prin decizia nr. 78/A/09.04.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu infracţiunile pentru care a fost condamnată prin sentinţa penală nr. 560/PI/20.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, definitivă prin decizia penală nr. 372/A/31.10.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În ceea ce priveşte cererea inculpatei de a se dispune menţinerea liberării condiţionate ca urmare a faptului că inculpata a executat fracţia prevăzută de lege, iar în cauză sunt întrunite celelalte condiţii pentru a se dispune liberarea condiţionată astfel cum au fost ele avute în vedere la momentul analizării cererii de liberare condiţionată, nu s-a dat curs acestei cereri a inculpatei pentru următoarele considerente:

Este adevărat faptul că, atât literatura juridică, cât şi practica de specialitate mai veche prevedeau posibilitatea dispunerii liberării condiţionate a inculpatului de sub puterea mandatului ce urma a se emite ca urmare a pronunţării prezentei sentinţe (dec. pen. nr. 1630/1971 a Trib. Timiş invocată în revista română de drept nr. 1/1974), însă şi în respectiva situaţie trebuiau întrunite cumulativ toate condiţiile în ceea ce priveşte liberarea condiţionată, indiferent dacă cel condamnat se află efectiv deţinut în executarea pedepsei, deoarece starea de detenţie, deşi este de natura instituţiei liberării condiţionate, nu este şi de esenţa ei.

S-a constatat faptul că în speţă fracţiunea de pedeapsă ce trebuie executată de către persoana condamnată pentru a avea vocaţie la liberare condiţionată, este depăşită, iar condiţionarea admiterii cererii de liberare de starea de detenţie în executarea pedepsei ar avea un caracter pur formal, obligând la încarcerarea celui condamnat pentru ca apoi să fie propus imediat la liberare condiţionată (G.Antoniu, s.a. Practică judiciară penală vol. II pag. 16 Culegere de practică judiciară penală pe anul 1990, note de Vasile Papadopol, precum şi decizia penală nr. 33/1978 Trib. Jud. Constanţa, în RRD 12/1978 pag. 54 şi Trib. Suprem, secţia penală dec. nr. 652/1981 în RRD 2/1982), însă dispoziţiile actuale referitoare la liberarea condiţionată mai prevăd o condiţie în plus faţă de vechea reglementar, aceea cuprinsă în art. 100 alin. (1) lit. c) C. pen. referitoare la îndeplinirea obligaţiilor civile stabilită prin hotărârea de condamnare.

În speţa dedusă judecăţii, părţile vătămate U.A.T. Sântana şi Timişoara nu s-au mai constituit părţi civile, prejudiciul fiind recuperat prin plata sumelor de bani de către alte persoane, însă în cauză prejudiciul cauzat U.A.T. Ineu nu a fost recuperat, iar inculpata nici măcar nu a încercat să achite în parte prejudiciul sau să facă dovada că nu are nici o posibilitate de a achita respectivul prejudiciu, astfel că în speţă nu putem vorbi despre îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru a se putea dispune o eventuală liberare condiţionată sau o menţinere a liberării condiţionate.

Analizând latura civilă a cauzei, în baza art. 19, art. 25 şi 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349, art. 1357 din Legea 287/2009 privind C. civ. s-a admis acţiunea civilă şi a fost obligată inculpata A. la plata sumei de 7668 RON către U.A.T. oraş Ineu, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând taxa judiciară de timbru ce trebuia achitată în cadrul dosarului civil nr. x/2010 al Jud. Ineu, iar în baza art. 19, şi 397 alin. (1) C. proc. pen. va constata recuperat prejudiciul cauzat părţilor civile U.A.T. oraş Sântana şi U.A.T. mun. Timişoara.

Potrivit art. 25 alin. (3) C. proc. pen., instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a solicitat ca, în temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., privind restabilirea situaţiei anterioare comiterii infracţiunilor, art. 580 C. proc. pen., privind desfiinţarea înscrisurilor false/falsificate, coroborat cu prevederile art. 63 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Anexa Ordinului nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară (publicat în M.Of. nr. 571/31.07.2014): să se dispună anularea înscrisurilor rezultate din activitatea infracţională a inculpatei A., respectiv restabilirea situaţiei anterioare pronunţării hotărârilor judecătoreşti, respectiv şi desfiinţarea hotărârilor judecătoreşti precum şi a efectelor produse de aceste hotărâri prin anularea numerelor cadastrale, sistarea şi anularea înscrierilor din cărţile funciare şi anularea înscrierilor din cărţile funciare.

Având în vedere că în privinţa tuturor parcelelor de teren care au făcut obiectul acestor sentinţe anulate au fost deschise cărţile funciare şi s-au făcut intabulările în baza acestor sentinţe false, acestea, ca acte succesive, sunt de asemenea nule, luând în considerare principiul retroactivităţii nulităţii, conform căruia actul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost încheiat şi principiul desfiinţării actului subsecvent ca urmare a desfiinţării actului iniţial astfel încât acestea nu mai pot fi menţinute, urmând a se dispune şi anularea efectelor produse de aceste sentinţe false, respectiv anularea numerelor cadastrale, sistarea şi anularea înscrierilor din cărţile funciare.

În ceea ce priveşte desfiinţarea/anularea dispoziţiilor din minută şi dispozitivul sentinţei civile nr. 796/26.05.2011 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010 al Jud. Ineu, având ca obiect succesiunea şi partajul după imobilul situat în Şicula nr. 243 A jud. Arad, şi pentru care nu s-au plătit taxele judiciare de timbru în cuantum de 7668 RON, prima instanţă a reţinut că nu va putea dispune desfiinţarea/anularea întregii hotărâri judecătoreşti având în vedere faptul că Judecătoria Ineu era competentă să judece o astfel de cauză iar neplata unei părţi din taxa judiciară de timbru datorată de către reclamantă nu atrage în mod automat anularea hotărârii judecătoreşti, instanţa putând da în debit pe reclamantă în ceea ce priveşte plata taxei de timbru, ci numai a părţii din minută şi dispozitiv ce a făcut obiectul precizării de acţiune şi ce nu a fost timbra corespunzător, astfel că va dispune numai înlăturarea din conţinutul minutei şi a sentinţei a dispoziţiilor - "Atribuie pârâtului imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad identificat în CF nr. x Şicula, cu o valoare de circulaţie de 20.000 euro" şi "Obligă pârâtul la plata unei sulte în sumă de 10.000 de euro pentru imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad, către reclamantă".

II. Împotriva hotărârii instanţei de fond, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, apelantul E. şi inculpata A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei supreme la data de 20 februarie 2019.

La primele trei termene de judecată, din 28 martie 2019, 20 iunie 2019 şi 10 octombrie 2019, Înalta Curte, în temeiul art. 420 alin. (11) raportat la art. 356 alin. (3) din C. proc. pen., a apreciat ca fiind întemeiată cererea de amânare a judecării cauzei formulată de către apelanta intimată inculpată în vederea angajării unui apărător ales, pentru a da posibilitatea inculpatei să se prezinte în faţa instanţei de apel şi, respectiv, pentru pregătirea apărării, în condiţiile angajării unui alt apărător ales.

La termenul din 21 noiembrie 2019, s-a susţinut cererea de probe de către apărarea inculpatei şi s-a pus în vedere acesteia să se prezinte pentru a preciza personal dacă înţelege să solicite continuarea procesului penal pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, a cărei prescriere a răspunderii penale a fost pusă în discuţie din oficiu de către instanţă.

La termenul din 23 ianaurie 2020, s-a acordat un ultim termen pentru a da posibilitatea inculpatei să se prezinte personal în faţa instanţei, iar la termenul din 20 februarie 2020, Înalta Curte a luat act de poziţia inculpatei de a nu da declaraţii în faţa instanţei de apel, rămânând în pronunţare asupra fondului cauzei după dezbateri.

Motive de apel:

Prin apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, s-a solicitat, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., desfiinţarea parţială a sentinţei penale atacate, iar în rejudecare, desfiinţarea/anularea dispoziţiilor din minuta şi din dispozitivul sentinţei civile nr. 796/26.05.2011 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010, în care calitatea de reclamant a fost deţinută de D., iar de pârât de E., prin care s-a admis cererea reclamantei de precizarea la acţiune, din data de 31.08.2010, având ca obiect succesiunea şi partajul după imobilul situat în Şicula , judeţul Arad pentru care nu s-au plătit taxele judiciare de timbru de 7.668 RON, şi înlăturarea din conţinutul minutei şi a sentinţei a dispoziţiilor - "Atribuie pârâtului imobilul situat în localitatea Şicula , jud. Arad, identificat în CF nr. x Şicula, cu o valoare de circulaţie de 20.000 euro" şi "Obligă pârâtul la plata unei sulte în sumă de 10.000 euro pentru imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad, către reclamantă" ".

Prin apelul declarat, inculpata A. a solicitat desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., şi în rejudecare, înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiunea de fals intelectual în formă continuată - 50 de acte materiale, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. anterior, urmare a faptului că a intervenit prescripţia şi nu a solicitat continuarea procesului penal, impunându-se aplicarea art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi încetarea procesului penal.

A mai arătat că se justifică pe deplin şi reducerea pedepsei aplicate în cauză, prin înlăturarea sporului de pedeapsă de 3 ani, precum şi admiterea cererii de menţinere a liberării condiţionate dispusă prin decizia penală nr. 26/2019 a Tribunalului Arad.

De asemenea, cu privire la cheltuielile de judecată stabilite în sarcina inculpatei, s-a solicitat micşorarea cuantumului acestora, având în vedere durata desfăşurării activităţii juridice, complexitatea şi specificul activităţilor desfăşurate, dar şi cheltuielile obiective generate în cauză.

Apelantul E. a solicitat pronunţarea unei soluţii prin care să se dispună admiterea cererii de înlăturare din minuta şi din dispozitivul sentinţei civile nr. 796/26.05.2011 pronunţată în dosarul civil nr. x/2010 a dispoziţiilor "Atribuie pârâtului imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad identificată în CF nr. x Şicula, cu o valoare de circulaţie de 20.000 euro" şi "Obligă pârâtul la plata unei sulte în sumă de 10.000 euro pentru imobilul situat în localitatea Şicula jud. Arad, către reclamantă."

Primordial, Înalta Curte constată că numitul E. este titular al dreptului de apel întrucât are calitatea de persoană fizică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei de fond, în înţelesul art. 409 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., calea de atac privind numai dispoziţiile care au provocat o vătămare directă a drepturilor legitime ale acestuia.

În consecinţă, calea de atac declarată de numitul E. este admisibilă şi, totodată, este formulată în termenul legal, având în vedere că, în conformitate cu dispoziţiile art. 410 alin. (3) din C. proc. pen., termenul de apel este de 10 zile şi curge de la data la care persoana respectivă a aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte, secţia Penală constată următoarele:

Pentru a pronunţa o soluţie de achitare, de condamnare sau de încetare a procesului penal, instanţa trebuie să verifice, în cadrul cercetării judecătoreşti în cazul recunoaşterii învinuirii - în condiţiile art. 375 şi art. 377 din C. proc. pen. -, toate probele care au servit drept temei de trimitere în judecată a unui inculpat. În urma operaţiunii de verificare a probelor, în aceste condiţii, instanţa va putea evalua şi aprecia care dintre acestea exprimă adevărul şi le va putea reţine, motivat, ca suport al hotărârii judecătoreşti de condamnare sau de achitare.

În cauză, prin rechizitoriul nr. x/2017 din data de 22.02.2017 întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, a fost trimisă în judecată inculpata A., magistrat judecător în cadrul Judecătoriei Ineu la data faptelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art. 248 din C. pen. din 1969 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi fals intelectual în formă continuată (6 acte materiale) prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. din 1969.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că inculpata A., magistrat judecător la Judecătoria Ineu la data comiterii faptelor, a pronunţat în cursul anului 2011 un număr de şase hotărâri judecătoreşti prin care, în mod nelegal, s-a transferat în patrimoniul reclamantului din cauzele civile respective (S.C. "F."S.R.L. Timişoara) dreptul de proprietate asupra a 254 parcele de teren situate în extravilanul comunei Zărand, judeţul Arad (respectiv 404,85 ha), care au făcut obiectul judecăţii, prin încălcarea şi ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce priveşte competenţa teritorială şi fără ca, la dosar, să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar şi, în felul acesta, s-a prejudiciat unitatea administrativ teritorială unde avea domiciliul/reşedinţa/sediul reclamantul din cauze, prin faptul că nu s-au încasat la bugetul local (U.A.T. municipiul Timişoara) sumele corespunzătoare taxelor aferente, în cuantum de 39.802,87 RON. De asemenea, soluţiile din cauzele civile au fost pronunţate de inculpată în absenţa persoanelor care, în mod real, au avut calitatea de părţi (titularii dreptului de proprietate din titlurile aferente) şi a probelor necesare adoptării unor soluţii juste, pronunţând astfel hotărâri contrare legii, prin care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor de teren care au făcut obiectul judecăţii.

S-a mai reţinut că aceste aspecte ar fi trebuit să conducă (pe cale de excepţie) la anularea acţiunilor (pentru netimbrare), sancţiune prevăzută în mod expres de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 în vigoare la acel moment şi la declinarea cauzelor la instanţa competentă teritorial, respectiv Judecătoria Chişineu - Criş, în baza normelor prevăzute în C. proc. civ. în vigoare la acel moment. Au fost astfel încălcate prevederile relative la competenţă din C. proc. civ. în vigoare la momentul judecării cauzelor, precum şi art. 18, 19 şi 20 din Legea nr. 146/1997, care stabilesc faptul că plata taxei judiciare de timbru se face anticipat de reclamanţii din dosar în contul unităţilor administrativ teritoriale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi că instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei procedează la determinarea cuantumului taxelor, în caz contrar acţiunile promovate urmând a fi anulate pentru netimbrare.

Totodată, s-a reţinut în corpul sentinţelor, în mod nereal, faptul că acţiunile sunt legal timbrate, că pârâţii şi reclamanţii din cauze au calitate procesuală pasivă respectiv activă şi că pârâţii au avut în patrimoniul acestora dreptul de proprietate cu privire la parcelele de teren menţionate în cererile de chemare în judecată. S-a mai reţinut că pârâţii din cauze au refuzat în prealabil încheierea contractelor în formă autentică îndeplinindu-se astfel condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Titlul X privind circulaţia juridică a terenurilor din Legea nr. 247/2005 pentru sesizarea instanţei şi pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract.

De asemenea, se menţionează la finalul hotărârilor judecătoreşti că la pronunţarea hotărârilor părţile au renunţat la calea de atac, în condiţiile în care în sentinţe se reţine că pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinări şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări, pronunţarea făcându-se în aceeaşi zi în care s-au judecat cauzele.

În acest mod hotărârile au rămas definitive şi irevocabile şi astfel s-a înlăturat orice posibilitate ca o instanţă superioară să le cenzureze.

Prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 07.03.2018 întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, a fost trimisă în judecată aceeaşi inculpată sub aspectul săvârşirii aceloraşi infracţiuni în concurs real, de data aceasta câte 44 de acte materiale pentru fiecare în parte.

În actul de sesizare s-a reţinut în esenţă că inculpata A., magistrat judecător la Judecătoria Ineu la data comiterii faptelor, a pronunţat în perioada 2009-2011 un număr de 44 hotărâri judecătoreşti prin care, în mod nelegal, s-a transferat în patrimoniul reclamantului din cauzele civile respective (S.C. "C." S.R.L. Sântana) dreptul de proprietate asupra a 188 parcele de teren (în total 232,25 hectare) situat în extravilanul comunei Zărand, judeţul Arad, care au făcut obiectul judecăţii, prin încălcarea şi ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce priveşte competenţa teritorială şi fără ca, la dosar, să existe dovada plăţii taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar şi, în felul acesta, s-a prejudiciat unitatea administrativ teritorială unde avea domiciliul/reşedinţa/sediul reclamantul din cauze, prin faptul că nu s-au încasat la bugetul local (U.A.T. oraşul Sântana, judeţul Arad) sumele corespunzătoare taxelor aferente - 33.336,76 RON. De asemenea, soluţiile din cauzele civile au fost pronunţate de inculpată în absenţa persoanelor care în mod real au avut calitatea de părţi (inclusiv titularii dreptului de proprietate înscrişi titlurile de proprietate) şi a probelor necesare adoptării unor soluţii juste, pronunţând astfel hotărâri contrare legii, prin care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor de teren care au făcut obiectul judecăţii. Cauzele civile au avut ca obiect prestaţie tabulară şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare.

Totodată, s-a reţinut încălcarea aceloraşi prevederi legale mai sus expuse.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 11.04.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2017 din data de 22.02.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara privind pe inculpata A. şi a dispus începerea judecăţii.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 11.04.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2018 din data de 07.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara privind pe inculpata A. şi a dispus începerea judecăţii.

Ulterior, cele două dosare penale au fost conexate.

Din examinarea considerentelor hotărârii primei instanţe, rezultă că expunerea nu cuprinde motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză, în sensul dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., instanţa de fond limitându-se la preluarea din rechizitoriu a stării de fapt, fără a face o analiză concretă a probelor administrate în faza de urmărire penală.

În această ordine de idei, Înalta Curte reţine că judecătorul fondului, după preluarea stării de fapt din actul de sesizare a instanţei, a constatat că "faptele, astfel cum au fost descrise, precum şi vinovăţia inculpatei este dovedită în totalitate" (hotărârea atacată, fila nr. x, paragraf antepenultim).

Mai departe, judecătorul fondului a reţinut că "raportat la Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din 15 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016, se impune precizarea că inculpata, prin pronunţarea sentinţelor civile mai sus arătate a încălcat prevederile art. 3¹ alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (1)-(2) şi 3 din Legea nr. 146/1997 în vigoare la data introducerii cererilor de chemare în judecată care au făcut obiectul dosarelor susmenţionate".

În continuare, instanţa de fond a reţinut următoarele:

"Prin urmare, în toate dosarele menţionate, fiind evidentă lipsa dovezii plăţii taxelor judiciare de timbru şi timbru judiciar mobil, Legea nr. 146/1997 obliga instanţa la determinarea cuantumului acestor taxe şi la invocarea din oficiu a excepţiei lipsei timbrajului, excepţie de procedură, peremptorie şi absolută, vizând legala învestire a instanţei, cu consecinţa iniţială a punerii în vedere reclamanţilor să achite suma datorată până la primul termen de judecată, (ceea ce nu s-a întâmplat în niciunul dintre dosare) şi anularea acţiunilor pentru netimbrare în caz de neconformare, potrivit disp. art. 3¹ alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (1)-(2) şi 3 din Legea nr. 146/1997.

În acelaşi sens, în cadrul elementului material, Curtea constată şi faptul că inculpata nu a procedat la verificarea competenţei teritoriale în cadrul acţiunilor deduse judecăţii, soluţionând cererile cu încălcarea normelor imperative din C. proc. civ. şi reţinând că este competentă să soluţioneze cauza, deşi terenurile ce făceau obiectul judecăţii aparţineau de comuna Zărand, din jud. Arad, localitate care făcea parte din competenţa teritorială a Jud. Chişineu Criş.

De asemenea, majoritatea pârâţilor aveau domiciliile în comuna Zărand sau mun. Arad sau alte localităţi ce nu erau arondate în raza de competenţă teritorială a Jud. Ineu.

Astfel cum mai sus am arătat, sub aspectul laturii subiective inculpata a săvârşit fapta cu ştiinţă, adică cu intenţie directă cunoscând atât dispoziţiile imperative referitoare la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti cât şi dispoziţiile legii nr. 146/1997 referitoare la taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar" (hotărârea atacată, fila nr. x).

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa de fond nu a analizat elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, din perspectiva Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, chiar dacă inculpata a uzat de procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei.

Astfel, manifestarea de voinţă a inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată, deşi necesară, nu este suficientă pentru declanşarea acesteia, legiuitorul configurând, în cuprinsul reglementării, condiţiile de procedibilitate ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru admiterea solicitării şi urmarea unei astfel de proceduri [art. 349 alin. (2) şi art. 374 alin. (4) din C. proc. pen.], cadrul procesual în care o atare cerere poate fi formulată şi, ulterior, soluţionată (prin admitere sau respingere), forma pe care este necesar să o prezinte şi mijloacele de probă ce pot fi administrate în ipoteza încuviinţării ei de către instanţă [art. 375 şi art. 377 alin. (1)-(3) din C. proc. pen.], dar stabilind, deopotrivă, şi efectele obligatorii în planul dreptului material pe care o asemenea conduită procesuală le determină [art. 396 alin. (10) din acelaşi cod].

În acest sens sunt şi considerentele Deciziei nr. 754 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 199 din 22 martie 2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 375 alin. (2) din C. proc. pen. Astfel, în argumentare, instanţa de contencios constituţional a arătat, printre altele, că "(...) recurgerea la procedura simplificată de judecată în cazul recunoaşterii învinuirii presupune manifestarea de voinţă a inculpatului de a recurge la această procedură, precum şi o recunoaştere în totalitate a faptelor reţinute în sarcina sa. Cu toate acestea, simpla manifestare de voinţă a inculpatului de a recurge la procedura simplificată de judecată şi declaraţia formală de recunoaştere a învinuirii nu conduc automat la aplicarea acestei proceduri şi a unei pedepse în limitele prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., instanţa de judecată fiind cea care, verificând dacă probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, dispune urmarea sau nu a acestei proceduri" (paragraful 15).

Relevante, din acest punct de vedere, sunt şi considerentele Deciziei nr. 4 din 11 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 546 din 03 iulie 2019, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., s-a stabilit că:

"În ipoteza în care instanţa a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunţarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a şi lit. c) din C. proc. pen.".

În motivare, instanţa supremă a arătat, printre altele, că: "în noua codificare procesual penală nu este exclusă de plano posibilitatea pronunţării de către instanţă a unei hotărâri de achitare în cazul în care judecata a parcurs procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, mai ales că nu există vreo prevedere legală care să interzică în mod expres o asemenea modalitate de stingere a acţiunii penale în situaţia dată".

Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 precitată, instanţa de contencios constituţional a statuat că: "dispoziţiile art. 246 din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din C. pen. (n.n. abuzul în serviciu) sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Dispoziţiile legale vizate direct de conţinutul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 sunt art. 246 din C. pen. din 1969, art. 248 din C. pen. din 1969, art. 297 din C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Decizia nr. 405/2016 produce efecte juridice, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie, în toate cauzele penale aflate pe rolul organelor judiciare, indiferent de faza sau etapa procesuală în care se află.

Aceasta înseamnă că, orice acuzaţie având ca obiect o faptă, despre care se pretinde că a încălcat îndatoririle de serviciu, va putea angaja răspunderea penală a subiectului activ numai dacă nerespectarea acestor obligaţii a avut loc prin încălcarea legii, în accepţiunea stabilită de Curtea Constituţională în considerentele deciziei precitate (legislaţie primară - legi şi ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă).

Aşadar, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu nu va putea fi reţinută prin raportare la menţiuni sau obligaţii rezultate din: hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniştrilor, regulamente de organizare şi funcţionare interne, coduri deontologice, proceduri interne, norme metodologice, fişe de post etc.

Cerinţa esenţială "prin încălcarea legii", ataşată elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu, este o condiţie care ţine de tipicitatea faptei penale respective.

Aceeaşi condiţie trebuie îndeplinită şi în ceea ce priveşte fapta prevăzută în art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie - infracţiune asimilată faptelor de corupţie - care, prin modul în care a fost incriminată, reprezintă o formă specială a infracţiunii de abuz în serviciu, iar din perspectiva clasificării normelor juridice, este o normă de trimitere, care se completează cu dispoziţiile din legea penală generală. Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.: "atunci când o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete".

În aceeaşi ordine de idei, se constată că expunerea, ca parte componentă a oricărei hotărâri, nu cuprinde o delimitare între chestiunile de judecată, care sunt supuse exclusiv controlului judiciar al instanţei civile, şi chestiunile de apreciere a instanţei, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, aspecte care trebuiau examinate prin prisma elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu.

Ca atare, Înalta Curte constată că împrejurările expuse anterior fac imposibilă identificarea, de către instanţa de apel, a limitelor învestirii sale cu calea de atac. În lipsa motivării sentinţei, instanţa de control judiciar nu poate analiza legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, între garanţiile dreptului la un proces echitabil în înţelesul art. 6 din Convenţie, se înscrie şi obligaţia instanţelor de a-şi motiva deciziile.

În sensul celor menţionate este şi jurisprudenţa instanţei supreme, care a arătat că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, reflectată în special în cauza Boldea c. României (C.E.D.O., hot. din 15 februarie 2007), obligaţia de motivare a hotărârilor judecătoreşti impusă instanţelor naţionale prin art. 6 paragraf 1 din Convenţie, chiar dacă nu implică existenţa unui răspuns detaliat la fiecare problemă ridicată, presupune să fie examinate în mod real problemele esenţiale care au fost supuse analizei instanţei, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunţarea ei (Î.C.C.J., s.pen., dec. nr. 4222 din 25 noiembrie 2010, www.x.ro).

Conchizând, se constată că o motivare generală echivalează cu o nepronunţare asupra faptelor cu care prima instanţă s-a considerat legal învestită şi, implicit, cu o încălcare a obligaţiilor prevăzute de art. 396, respectiv art. 397 din C. proc. pen.

În ce priveşte chestiunea invocată din oficiu de către instanţa de apel în cadrul dezbaterilor, referitoare la omisiunea citării, în cursul judecăţii penale, a persoanelor care au avut calitatea de părţi în cauzele civile în care inculpata a pronunţat hotărârile, se reţin următoarele:

În sarcina inculpatei s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată - 51 de acte materiale, prevăzută de art. 248 din C. pen. din 1969 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969, pentru care a fost condamnată de către prima instanţă la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare.

Prin raportare la natura faptei penale reţinute, se constată că urmarea imediată a acţiunii care constituie elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în crearea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau a unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 din C. pen. din 1969 sau a unei pagube în patrimoniul acesteia.

În consecinţă, având în vedere că subiectul pasiv al acţiunii incriminate de legiuitor nu este o persoană fizică, care să fi suferit o pagubă sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ori prin îngrădirea folosinţei sau exerciţiului unuia dintre drepturile prevăzute de lege sau prin crearea unei situaţii de inferioritate prin fapta penală, se constată că nu se impunea citarea persoanelor care aveau calitatea de părţi în dosarele civile.

Pentru motivele expuse, constatând că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra faptelor reţinute în sarcina inculpatei prin actul de sesizare, în baza art. 421 pct. (2) lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de inculpata A. şi de apelantul E. împotriva sentinţei penale nr. 577/PI din 20 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia Penală. Va desfiinţa sentinţa penală atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă, Curtea de Apel Timişoara.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de inculpata A. şi de apelantul E. împotriva sentinţei penale nr. 577/PI din 20 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia Penală.

Desfiinţează sentinţa penală atacată şi trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă, Curtea de Apel Timişoara.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 434 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2020.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj