Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, în baza actelor dosarului, constată următoarele:
1. La data de 2 decembrie 2019, condamnatul A. a formulat cerere de liberare condiţionată, invocând, ca temei de drept, dispoziţiile art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., iar ca argumente de fapt - împrejurarea că îndeplineşte condiţiile legale în acest sens.
Cererea adresată Judecătoriei Baia Mare a fost transmisă prin poştă, la data de 2 decembrie 2019, fiind înregistrată pe rolul instanţei destinatare la data de 4 decembrie 2019.
Apreciind că cererea a fost greşit îndreptată, prin adresa nr. x/5 decembrie 2019, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, Judecătoria Baia Mare a înaintat-o, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Gherla, unde a fost înregistrată, la data de 9 decembrie 2019, sub nr. x/2019.
2. Aceeaşi cerere, formulată la aceeaşi dată, 2 decembrie 2019 (data poştei), transmisă de condamnatul A., Tribunalului Maramureş, a fost trimisă, conform dispoziţiilor legale precitate, spre competentă soluţionare, iniţial, Tribunalului Cluj, iar ulterior, Judecătoriei Gherla, unde a fost ataşată la dosarul nr. x/2019, la data de 18 decembrie 2019.
3. La data de 30 decembrie 2019 (data poştei), condamnatul A. a transmis aceeaşi cerere, Judecătoriei Baia Mare şi Tribunalului Maramureş, instanţe care, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, au înaintat cele două solicitări Judecătoriei Gherla, unde au fost ataşate la dosarul nr. x/2019, la datele de 14 ianuarie 2020 şi, respectiv, 15 ianuarie 2020.
4. Astfel învestită, prin Sentinţa penală nr. 148 din 3 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Gherla a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cererii de liberare condiţionată formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Aiud.
În argumentarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că Judecătoriei Aiud îi revine competenţa de soluţionare a cererii de liberare condiţionată formulată de condamnatul A., ca instanţă în a cărei circumscripţie teritorială se află unitatea de detenţie în custodia căruia se afla partea la momentul formulării solicitării.
5. Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud, la data de 13 februarie 2020, sub nr. x/2019.
Prin Sentinţa penală nr. 234 din 10 martie 2020, Judecătoria Aiud a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi în baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionarea cererii de liberare condiţionată formulată de condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla.
Totodată, constatând intervenit conflict negativ de competenţă, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa ierarhic superioară comună, pentru regulator de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, că, în condiţiile în care, la data formulării cererii de liberare condiţionată, 4 decembrie 2019, condamnatul A. se afla în Penitenciarul Gherla, astfel cum rezultă din fişa de evidenţă a mutărilor părţii emisă de ANP, potrivit dispoziţiilor art. 587 din C. proc. pen., instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Gherla.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 23 aprilie 2020, formând obiectul dosarului nr. x/2019, cu termen de judecată la data de 30 aprilie 2020.
Analizând conflictul negativ de competenţă ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele:
Procedura de soluţionare a cererii de liberare condiţionată formulată de condamnatul A. este guvernată de dispoziţiile art. 587 din C. proc. pen. care, în alin. (1), statuează că "Liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere".
Jurisprudenţa constantă a instanţei supreme a statuat că aceste dispoziţii legale stabilesc că cererea de liberare condiţionată intră în competenţa exclusivă de soluţionare a instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere a părţii la data formulării solicitării, situaţie confirmată prin dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15/2018, prin care s-a statuat că "cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei sunt de competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".
Aplicând decizia în interesul legii mai sus menţionată la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cererea de liberare condiţionată formulată pe condamnatul A. este Judecătoria Gherla, instanţă în a cărei circumscripţie teritorială se află locul de detenţie - Penitenciarul Gherla, unde era deţinut condamnatul la data formulării cererii iniţiale, 2 decembrie 2019, astfel cum rezultă din fişa ANP de evidenţă a mutărilor persoanei deţinute, aflată la dosarul Judecătoriei Aiud.
Împrejurarea relevată de apărarea condamnatului, în sensul că, în prezent, pe rolul Judecătoriei Aiud s-ar afla mai multe dosare având ca obiect cereri identice de liberare condiţionată, formulate de aceeaşi parte, nu poate determina modificarea competenţei de soluţionare a cauzei pendinte, care este cea stabilită de art. 587 alin. (1) din C. proc. pen.
Art. 107 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti nu reglementează norme derogatorii de competenţă, astfel cum antamează apărarea, ci stabileşte că, ulterior înregistrării unei cereri, toate celelalte cereri formulate de aceleaşi părţi, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele iniţiale, vor fi repartizate primului complet învestit, dacă cele iniţiale nu au fost soluţionate încă.
Pentru considerentele prezentate, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Conform art. 275 alin. (3) şi (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare, precum şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 aprilie 2020.
GGC - CL