Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Încheierea nr. 192/2020

Şedinţa publică din data de 28 mai 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestatorul a formulat cerere având ca obiect contestaţie la executare formulată de petentul condamnat A., deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, prin care a solicitat, în esenţă, reanalizarea situaţiei sale juridice şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen., privind infracţiunea continuată.

Prin Sentinţa penală nr. 873 din 8 aprilie 2020 a Judecătoriei Medgidia s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Slobozia.

S-a reţinut că, din adresa nr. x/29 aprilie 2020 a Penitenciarului Slobozia rezultă că petentul se afla în executarea mandatului nr. x/2017 din 22 februarie 2018 emis de Judecătoria Slobozia în baza Sentinţei penale nr. 739 din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin Decizia penală nr. 22 din 21 februarie 2018 a Tribunalului Ialomiţa.

Această competenţă nu este alternativă, ci exclusivă, în sensul că, dacă persoana condamnată este arestată, competenţa de soluţionare a cererii revine instanţei de executare - dacă locul de deţinere se află în raza teritorială a acesteia - şi respectiv, instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere - dacă locul de deţinere nu se află în raza teritorială a instanţei de executare.

Prin loc de deţinere, instanţa consideră că legea se referă la centrul de detenţie unde petentul a fost repartizat să execute pedeapsa, şi nu locul unde se află în tranzit pentru afaceri judiciare, o interpretare contrară ar putea da posibilitatea condamnatului să eludeze regimul de executare a pedepsei închisorii prin iniţierea de afaceri judiciare.

Astfel, s-a apreciat că o altă interpretare contravine scopului legii şi conduce la încurajarea practicii unora dintre persoanele lipsite de libertate de a sesiza alte instanţe decât cea competentă teritorial pentru a fi transferate sau menţinute într-un alt loc de deţinere decât cel în care au fost repartizate să execute pedeapsa închisorii.

Prin urmare, alăturat dispoziţiilor art. 597 alin. (6) C. proc. pen., trebuie analizată şi obligaţia impusă condamnaţilor prin disp. art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013 ("Persoanele condamnate au următoarele obligaţii: l) să respecte orice altă obligaţie care rezultă din prezenta lege, din regulamentul de aplicare a acesteia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de ordine interioară al penitenciarului."), fiind avute în vedere actele administrative (dispoziţii, decizii etc.) prin care condamnatul este repartizat să execute pedeapsa închisorii într-un anumit loc de deţinere şi care, printr-o interpretare izolată a disp. art. 597 alin. (6) C. proc. pen., ar putea fi eludate prin iniţierea de către deţinut de afaceri judiciare fictive ca urmare a înaintării unor cereri de chemare în judecată către alte instanţe de judecată decât cea în circumscripţia căreia se află locul de deţinere unde acesta a fost repartizat să execute pedeapsa închisorii.

Având în vedere data plicului - 12 martie 2020, la care petentul a fost mutat la Penitenciarul Slobozia, s-a apreciat că este competentă în soluţionarea contestaţiei la executare Judecătoria Slobozia.

Prin Sentinţa penală nr. 205 din 13 mai 2020 a Judecătoriei Slobozia, în baza art. 47 C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Slobozia invocată din oficiu.

În baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de petentul condamnat A., în favoarea Judecătoriei Medgidia, judeţul Constanţa.

În baza art. 51 C. proc. pen., s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen., "În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută."

Astfel, având de-a face cu o contestaţie la executare formulată de un petent aflat în stare de deţinere, cum este cazul în faţă, competenţa de soluţionare a cererii va aparţine instanţei de executare sau, conform art. 597 alin. (6) C. proc. pen., instanţei corespunzătoare instanţei de executare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Totodată, potrivit Deciziei nr. 15/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Cererea petentului este datată 11 martie 2020, iar pe ştampila aplicată pe plicul prin care cererea a fost trimisă Judecătoriei Medgidia este menţionată data de 12 martie 2020, ca dată de expediţie, localitatea de expediţie fiind Poarta Albă. Aceeaşi localitate este menţionată şi de petent la rubrica privind datele expeditorului, localitatea de expediţie fiind Poarta Albă, judeţul Constanţa .

Mai mult decât atât, fiind prezent la termenul de judecată din data de 8 aprilie 2020, la Judecătoria Medgidia, petentul condamnat a declarat că a formulat cererea la data de 12 martie 2020, dată când a fost transferat la Penitenciarul Slobozia. Totodată, şi în faţa Judecătoriei Slobozia, petentul a precizat că a formulat cererea în data de 12 martie 2020, la Penitenciarul Poarta Albă -Constanţa, înainte să fie transferat la Penitenciarul Slobozia.

Astfel, din înscrisurile existente la dosar şi menţiunile petentului condamnat rezultă că cererea a fost depusă de petent la poştă în data de 12 martie 2020, la Penitenciarul Constanţa - Poarta Albă, înainte de a fi transferat la Penitenciarul Slobozia.

În baza acestor considerente şi având în vedere faptul că instanţa de executare este judecătoria, iar penitenciarul în care condamnatul executa pedeapsa închisorii la data formulării cererii este Penitenciarul Constanţa - Poarta Albă, s-a reţinut că instanţa competentă să soluţioneze cererea petentului este Judecătoria Medgidia, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii. Faptul că în data de 12 martie 2020, petentul a fost transferat la Penitenciarul Slobozia nu afectează competenţa Judecătoriei Medgidia de a soluţiona cererea, în condiţiile în care cererea a fost depusă la Penitenciarul Constanţa - Poarta Albă înainte de plecare.

În ceea ce priveşte argumentele Judecătoriei Medgidia din sentinţa prin care a fost declinată cauză, în ceea ce priveşte faptul că trebuie avute în vedere actele administrative prin care condamnatul a fost repartizat să execute pedeapsa închisorii într-un anumit loc de deţinere, este contrară celor stabilite prin Deciziei 15/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la care şi Judecătoria Medgidia face referire.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost investită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Slobozia şi Judecătoria Medgidia.

Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Prin contestaţia la executare formulată de petentul condamnat, s-a solicitat reanalizarea situaţiei sale juridice şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen., privind infracţiunea continuată.

Analizând motivele petentului, se constată că acestea se încadrează formal în cazul de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale în cazul de la lit. c), se) face la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută sau, potrivit art. 597 alin. (6) C. proc. pen., la instanţa corespunzătoare instanţei de executare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

În acest sens, s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 15/2018, publicată în M. Of. nr. 885/22.10.2018, prin care a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

În faţa instanţei, petentul condamnat a precizat personal că, la momentul formulării cererii, era deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, jud. Constanţa, aspect ce rezultă şi din înscrisurile existente la dosar.

În raport de conţinutul cererii petentului condamnat, actele dosarului şi criteriile legale rezultă că, în cauză, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine Judecătoriei Medgidia, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, la data formulării cererii.

Împrejurarea că, după formularea cererii, în aceeaşi zi, 12 martie 2020, petentul a fost transferat la Penitenciarul Slobozia, nu poate eluda reglementările legale referitoare la competenţa teritorială.

Faţă de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 de RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2020.

GGC - CL