Asupra contestaţiei de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane- Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Sud al Statului California, în dosarul nr. x, privind pe cetăţeanul român A., în vederea judecării pentru săvârşirea infracţiunilor de:
1- Capătul de acuzare 1 - conspiraţie la aducerea unor migranţi în scopul obţinerii unui câştig financiar, cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secţiunea 1324 (a) (l) (A) (i), (a) (l) (A) (v) (I) şi (a) (l) (B) (i), care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare.
2 - Capetele de acuzare 2-6: trafic de migranţi - aducerea de migranţi nedocumentaţi în S.U.A. în scopul obţinerii unui câştig financiar cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 al Codului S.U.A., Secţiunea 1324 (a) (2) (B) (ii) şi Titlul 18 al Codului S.U.A., Secţiunea 2, care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare pentru prima şi a doua infracţiune şi câte 15 ani închisoare pentru fiecare infracţiune suplimentară.
A dispus extrădarea persoanei extrădabile, cu respectarea regulii specialităţii prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată a revocat măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea nr. 48 din data de 14 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia nr. 367 din 23 iunie 2020, pronunţată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2020.
A dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o durată de 30 zile, începând cu data de 25 iunie 2020 până la data de 24 iulie 2020, inclusiv.
A dispus emiterea mandatului de arestare.
În acest sens, s-a reţinut că la data de 14 iunie 2020 s-a înregistrat adresa din 14 iunie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., căutată pentru arestare în vederea extrădării în Statele Unite ale Americii pentru următoarele:
Capătul de acuzare 1: - infracţiunile de conspiraţie la aducerea unor migranţi în scopul obţinerii unui câştig financiar, cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secţiunea 1324 (a) (l) (A) (i), (a) (l) (A) (v) (I) şi (a) (l) (B) (i), care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare.
Capetele de acuzare 2 - 6: - infracţiunile de trafic de migranţi - aducerea de migranţi nedocumentaţi în SUA în scopul obţinerii unui câştig financiar cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 al Codului SUA, Secţiunea 1324 (a) (2) (B) (ii) şi Titlul 18 al Codului S.U.A., Secţiunea 2, care prevăd o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare pentru prima şi a doua infracţiune şi câte 15 ani închisoare pentru fiecare infracţiune suplimentară, constând în aceea că:
Capătul de acuzare 2: - în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul B. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Capătul de acuzare 3: - în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul C. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Capătul de acuzare 4: - în jurul datei de 5 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale S.U.A., cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul D. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Capătul de acuzare 5: - în jurul datei de 24 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul E. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Capătul de acuzare 6: - în jurul datei de 3 august 2017, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul F. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA, l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
S-a menţionat în propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova că prin Ordonanţa nr. 21/2020 din 14 iunie 2020, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore a numitului A., care se află în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Dolj cu începere de la data de 14 iunie 2020, ora 01:30 până la 15 iunie 2020, ora 01:30.
La propunere s-au anexat: adresa din 14 iunie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Ordonanţa de reţinere a persoanei extrădabile nr. 21/2020 din 14 iunie 2020, proces-verbal din data de 14 iunie 2020, declaraţie, informare şi adresa Ministerului Justiţiei nr. x/2020 însoţită de cererea de extrădare şi înscrisurile anexate acesteia.
A fost audiată persoana extrădabilă, declaraţia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosar.
Analizând actele de la dosarul cauzei, Curtea a constatat că, autorităţile judiciare din SUA au emis o cerere de extrădare pe numele cetăţeanului român A., formulată în baza mandatului de arestare emis la data de 25.10.2019 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul de Sud al Statului California, în dosarul nr. x, căutată pentru arestare în vederea extrădării în Statele Unite ale Americii pentru comiterea infracţiunilor de conspiraţie la aducerea unor migranţi în scopul obţinerii unui câştig financiar, cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secţiunea 1324 (a) (l) (A) (i), (a) (l) (A) (v) (I) şi (a) (l) (B) (i), şi infracţiunilor de trafic de migranţi - aducerea de migranţi nedocumentaţi în SUA. în scopul obţinerii unui câştig financiar cu încălcarea prevederilor din Titlul 8 al Codului SUA., Secţiunea 1324 (a) (2) (B) (ii) şi Titlul 18 al Codului SUA, Secţiunea.
Din descrierea faptelor a rezultat că A., în perioada 21 noiembrie 2012 - 2 februarie 2019, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale Statelor Unite, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că anumiţi migranţi nedocumentaţi nu au obţinut o autorizare anterioară de a veni, a intra sau a locui în Statele Unite, a conspirat cu alţii ca să aducă în S.U.A. pe următorii cetăţeni români:
- în luna decembrie a anului 2013, pe cetăţenii români E., G. şi un copil minor;
- în jurul datei de 5 ianuarie 2014 a înlesnit intrarea ilegală în S.U.A., aproape de Calexico, Statul California, a cetăţenilor români D.V., G.G.M. şi I.B.C.;
- în luna iulie 2018, a făcut aranjamente ca un coconspirator să-l ajute pe H. şi familia lui, cetăţeni români, să intre ilegal în S.U.A., lângă punctul de control de trecere frontieră din Ysidoro, Statul California;
- în luna august 2018, în schimbul sumei de 5000 USD, a făcut aranjamente ca un coconspirator să-l ajute pe F. şi familia lui, cetăţeni români, să intre ilegal în S.U.A., în apropierea punctului de control trecere frontieră din Calexico, Statul California;
- în luna septembrie 2018, în schimbul sumei de 3000 USD, a făcut aranjamente ca un coconspirator să-i ajute pe I. şi J., cetăţeni români, să intre ilegal în S.U.A. în apropierea Rio Grande City, statul Texas;
- la începutul lunii februarie 2019, a aranjat ca un coconspirator - K. să se întâlnească cu 7 cetăţeni români în Canada pentru a discuta cum ar putea fi aduşi ilegal în S.U.A.;
- în jurul datei de 2 februarie 2019, la indicaţiile sale, coconspiratorul K. a călăuzit 7 cetăţeni români, pe jos, dintr-un loc aflat în Canada într-un loc în nordul statului Vermont, în S.U.A.;
- în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale S.U.A., cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul B. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în S.U.A., cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
De asemenea, în jurul datei de 4 decembrie 2013, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, persona extrădabilă A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul C. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Mai mult, în jurul datei de 5 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale S.U.A., cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul D. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA., cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
În jurul datei de 24 ianuarie 2014, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul E. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în S.U.A., l-a introdus pe acesta în SUA., cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Totodată, în jurul datei de 3 august 2017, în Districtul de Sud al Statului California şi în alte părţi, inculpatul A., cu intenţia de a încălca legile de imigrare ale SUA, cu bună-ştiinţă, ignorând faptul că migrantul F. nu a obţinut autorizarea anterioară, de a veni, intra sau locui în SUA., l-a introdus pe acesta în SUA., cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Prin Încheierea nr. 48 din data de 14 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020 s-a respins propunerea de arestare provizorie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 30 de zile faţă de persoana extrădabilă A., începând cu data de 14 iunie 2020, încheiere definitivă prin Decizia nr. 367 din 23 iunie 2020, pronunţată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2020
În şedinţa publică din 25 iunie 2020 s-a procedat la audierea persoanei extrădabile A., aceasta declarând că nu este de acord cu extrădarea voluntară, arătând că a fost deja judecat de instanţele din România pentru aceleaşi fapte şi a menţionat expres că, în cazul în care se va admite cererea de extrădare, nu renunţă la regula specialităţii.
Curtea a constatat că cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane cuprinde informaţiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, este admisibilă, fiind îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 2 din acelaşi tratat privind pedepsirea infracţiunilor reţinute în sarcina persoanei extrădabile, faptele fiind prevăzute de legea ambelor părţi şi fiind sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.
Susţinerile persoanei extrădabile în sensul că în legislaţia română a existat un text de lege care a avut ca scop protejarea, inclusiv a controlului frontierei de stat a unui stat străin, respectiv art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001, dar că acesta a fost abrogat şi, în consecinţă, nu ar fi îndeplinită condiţia dublei condamnări, nu pot fi reţinute.
Astfel, procesul de analiză a respectării condiţiei dublei incriminări, implică o anumită flexibilitate, în sensul de a aprecia dacă elementele de fapt care stau la baza infracţiunii, astfel cum sunt reglementate în legislaţia statului solicitant, ar fi pasibile de o sancţiune şi pe teritoriul statului solicitat dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu.
În aceste condiţii Curtea a considerat necesar a se verifica dacă faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile şi pentru care se desfăşoară urmărirea penală de autorităţile americane (faptele menţionate anterior) ar fi pasibile de sancţiune penală şi pe teritoriul României, dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu.
În speţă, persoana extrădabilă este acuzată că a desfăşurat activităţi menite să asigure intrarea ilegală în Statele Unite ale Americii a mai multor cetăţeni români, iar art. 263 alin. (1) din C. pen., incriminează traficul de migranţi, constând în racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.
De altfel, infracţiunile la regimul frontierei de stat sunt prin specificul lor marcate de protecţia graniţelor proprii, fiind normal ca legislaţia internă a unui stat care sancţionează abateri de la regimul frontierei de stat să se refere la frontiera propriului stat. Astfel, statul român pentru a-şi proteja propriile frontiere de stat incriminează fapte identice cu cele de care este acuzată persoana extrădabilă că ar fi comis în Statele Unite ale Americii.
Prin urmare, cât timp statul român incriminează fapte identice pentru a-şi proteja aceleaşi valori situate pe teritoriul său, condiţia dublei incriminări trebuie considerată ca îndeplinită în cazul traficului de migranţi presupus a fi săvârşit cu privire la frontiera Statelor Unite ale Americii, deoarece traficul de migranţi ar fi pasibil de o sancţiune penală pe teritoriul României, conform art. 263 din C. pen., dacă ar fi fost săvârşit cu privire la frontiera de stat a României.
Curtea a mai apreciat că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 5 din tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, pentru a refuza extrădarea, deoarece faptele pentru care inculpatul a fost achitat prin Sentinţa penală nr. 940 din 8 iulie 2014 a Curţii de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 1080 din 23 iulie 2015, viza perioada 2011 - 2012, iar faptele pentru care s-a solicitat extrădarea vizează perioada 2013 - 2019, nefiind în discuţie aceleaşi fapte.
De asemenea, susţinerile persoanei extrădabile, în sensul că este nevinovată şi că nu ar exista probe cu privire la acuzaţiile ce i se aduc, exced acestei proceduri, art. 52 alin. (2) din Legea 304/2002 republicată, dispunând următoarele:
"Curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării".
Pe de altă parte, Curtea a constatat că nu există niciunul din celelalte motive de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
În raport cu dispoziţiile din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, extrădarea nu poate fi refuzată pe considerentul cetăţeniei persoanei extrădabile, astfel încât nu mai este necesar să fie îndeplinite condiţiile suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (2) din Legea 302/2004, ce reglementează garanţia că, în caz de condamnare în SUA, persoana extrădabilă să fie trimisă în România pentru a executa pedeapsa.
Împotriva Sentinţei penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a declarat contestaţie persoana extrădabilă A.
Analizând sentinţa apelată prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:
Prealabil, Înalta Curte va analiza primul motiv invocat de apărătorul ales, respectiv nulitatea absolută a Sentinţei penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În argumentare, apărarea a menţionat că au fost încălcate dispoziţiile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi ale art. 43 alin. (3) din acelaşi act normativ. A invocat faptul că încheierea prin care a fost respinsă propunerea parchetului de arestare provizorie a fost pronunţată de preşedintele completului de judecată L., în cauza nr. 541/54/2020/a1, iar ulterior, cererea de extrădare a fost analizată şi admisă de către un alt judecător din cadrul Curţii de Apel Craiova, respectiv de preşedintele de complet M..
În acest sens, Înalta Curte reţine că art. 42 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 prevede că:, Cererea de arestare provizorie în vederea extrădării şi cererea de extrădare se soluţionează de un complet format dintr-un judecător al secţiei penale a curţii de apel competente" iar art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 prevede că: arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune şi este prelungită de acelaşi complet învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăşi 180 de zile.
Faţă de aspectele invocate de apărătorul ales şi în raport cu textele legale precitate, Înalta Curte constată că la dosarul Curţii de Apel Craiova, la fila x, se află procesul-verbal încheiat la data de 14 iunie 2020, din care reiese că la data menţionată s-a primit cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane, privind pe persoana extrădabilă A., dosar ce a fost repartizat aleatoriu completului condus de domnul judecător M.. Totodată, în cuprinsul procesului-verbal se menţionează că, întrucât, s-a acordat termen la data de 14 iunie 2020, duminică, pentru soluţionarea propunerii de arestare preventivă, deoarece măsura preventivă a reţinerii expira la data de 15 iunie 2020, s-a dispus înlocuirea domnului judecător M. cu primul judecător de pe lista de permanenţă aferentă datei de 14 iunie 2020, respectiv cu domnul judecător L., în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (8) din ROI.
În acest context, existând un motiv ce reclama urgenţa, s-a procedat în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (8) din ROI, astfel că Înalta Curte nu poate reţine că ar fi incident vreun caz de nulitatea absolută.
Pe fondul cauzei, motivul principal invocat în susţinerea contestaţiei este acela că nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări, având în vedere că, infracţiunea de trafic de migranţi, pentru care este cercetată în prezent persoana extrădabilă A. nu are corespondent în dispoziţiile art. 263 din C. pen. român. Or, deşi, în legislaţia română a existat un text de lege care a avut drept scop protejarea inclusiv a controlului frontierei de stat a unui stat străin, concretizat în art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 112/2001, acesta a fost abrogat. Prin urmare, apărarea a susţinut că, atâta timp cât în dispoziţiile art. 263 din C. pen. se reglementează trecerea frauduloasă a frontierei statului român nu există o echivalenţă între această infracţiune şi cea pentru care persoana extrădabilă este cercetată, aceea de a fi acordat sprijin unor persoane să treacă fraudulos frontiera unui stat străin.
Faţă de acest aspect, completul de la Înalta Curte învestit cu prezenta cauza face trimitere la practica completului, respectiv la considerentele Deciziei nr. 348/A din data de 7 noiembrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 care au fundamentat soluţia dată în acea cauză.
Înalta Curte reţine că faptele pentru care se solicită extrădarea, pentru a fi cercetată persoana extrădabilă A., de autorităţile judiciare americane, Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Sud al Statului California, se circumscriu infracţiunii de trafic de migranţi.
În acest sens, Înalta Curte observă că potrivit legislaţiei din România fapta pentru care urmează a fi cercetată persoana extrădabilă nu are o corespondenţă perfectă între toate elementele componente ale infracţiunii, în sensul că frontiera trecută de acesta cu migranţii a fost frontiera statului american, însă procesul de conversie implică o anumita flexibilitate în cadrul căreia fapta respectivă este examinată prin trimitere la infracţiunile disponibile în statul de executare.
Astfel, în cauza Jozef Grundza contra Cehiei - cauza C-289/15, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat:
"Condiţia dublei incriminări trebuie considerată îndeplinită în cazul în care elementele de fapt care stau la baza infracţiunii, astfel cum sunt reflectate în hotărârea judecătorească pronunţată de autoritatea competentă din statul emitent, ar fi pasibile, ca atare, de o sancţiune penală şi pe teritoriul statului de executare dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu." Or, în considerentele hotărârii în Cauza Jozef Grundza contra Cehiei s-a precizat că: "Astfel cum reiese din chiar modul de redactare a acestui articol 7 alin. (3), condiţia necesară şi suficientă pentru aprecierea dublei incriminări este ca faptele pentru care s-a pronunţat pedeapsa în statul emitent să constituie infracţiune şi în statul de executare. Prin urmare, nu este necesar ca infracţiunile să fie identice în cele două state membre vizate.
Această interpretare este confirmată de termenii "oricare ar fi elementele constitutive ale acesteia şi oricum ar fi descrisă" infracţiunea în statul de executare, de unde reiese cu claritate, (...), că o corespondenţă perfectă nu este necesară nici între elementele constitutive ale infracţiunii, astfel cum este descrisă de dreptul statului emitent şi de cel al statului de executare, nici în denumirea sau în clasificarea acestei infracţiuni potrivit legislaţiilor naţionale respective.
Prin urmare, această dispoziţie consacră o abordare flexibilă din partea autorităţii competente din statul de executare cu ocazia aprecierii condiţiei dublei incriminări, atât în ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunii, cât şi descrierea acesteia.
În acest sens, elementul relevant pentru aprecierea dublei incriminări constă, potrivit chiar textului articolului 7 alin. (3) din Decizia-cadru 2008/909, în corespondenţa dintre, pe de o parte, elementele de fapt care stau la baza infracţiunii, astfel cum sunt reflectate în hotărârea judecătorească pronunţată în statul emitent, şi, pe de altă parte, definirea infracţiunii conform legislaţiei statului de executare.
Rezultă din consideraţiile care precedă că, în cadrul aprecierii dublei incriminări, autorităţii competente din statul de executare îi revine sarcina de a verifica dacă elementele de fapt care stau la baza infracţiunii, astfel cum sunt reflectate în hotărârea judecătorească pronunţată de autoritatea competentă din statul emitent, ar fi de asemenea, ca atare, în ipoteza în care ar fi avut loc pe teritoriul statului de executare, pasibile de o sancţiune penală pe acest teritoriu".
Astfel, din această perspectivă, Înalta Curte consideră că este necesar a se verifica dacă faptele de care este acuzată persoana extrădabilă şi care sunt sancţionate de autorităţile americane ar fi pasibile de o sancţiune penală şi pe teritoriul României, dacă s-ar fi produs pe acest teritoriu.
În aceste condiţii, Înalta Curte reţine, pe de o parte, că faptele pentru care persoana extrădabilă A. este cercetată, constau în încălcarea legilor de imigrare ale S.U.A, cu intenţie, în sensul că a introdus pe teritoriul acestui stat mai multe persoane, ignorând faptul că migranţii nu au obţinut autorizarea anterioară, cu scopul de a obţine un avantaj comercial sau un câştig personal.
Pe de altă parte, potrivit art. 263 alin. (1) din C. pen., traficul de migranţi este incriminat în legislaţia românească şi este fapta ce constă în racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.
Or, infracţiunile la regimul frontierii de stat sunt prin specificul lor marcate de protecţia graniţelor proprii, având un caracter teritorial. Este normal că legislaţia internă care sancţionează abateri de la regimul frontierii de stat să se refere la frontiera propriului stat. Astfel, statul român, pentru a-şi proteja propriile frontiere de stat, incriminează fapte identice cu cele presupus comise de persoana extrădabilă. Astfel, statul român, incriminează fapte identice pentru a-şi proteja aceleaşi valori situate pe teritoriul său.
În această ordine de idei, Înalta Curte apreciază ca fiind îndeplinită condiţia dublei incriminări în cazul traficului de migranţi presupus a fi săvârşit cu privire la frontiera Statelor Unite ale Americii, fapta reţinută în sarcina persoanei extrădabilă A. având corespondent în legislaţia penală română, aceasta realizând conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzută de art. 263 din C. pen.
Cât priveşte celelalte condiţii necesare pentru a se admite cererea de extrădare, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite.
Astfel, în analiza condiţiilor pentru extrădare prevăzute în Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, Înalta Curte constată că, în mod corect prima instanţă a constatat că, în cauză, sunt întrunite condiţiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A., reţinându-se, în concret, următoarele:
- persoana extrădabilă A. are cetăţenia română;
- raportat la dispoziţiile art. 3 din Tratatul bilateral este îndeplinită condiţia reciprocităţii prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004;
- între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008,
- cererea de extrădare şi documentaţia aferentă au fost transmise, prin intermediul Ministerului Justiţiei, de către autorităţile judiciare americane, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, fiind ataşate documentele prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română;
- din datele deţinute rezultă că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 republicată;
- nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau opţionale de refuz privind extrădarea, prevăzute în art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004 republicată;
- faptele de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, fiind incriminate de disp. art. 263 alin. (1) din C. pen.
- faptele anterior menţionate sunt sancţionate de legea penală a ambelor state cu pedepse mai mari de 1 an închisoare, fiind, aşadar, îndeplinită condiţia prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratat.
De altfel, Înalta Curte nu poate reţine nici critica apărătorului ales care a arătat că persoana extrădabilă a fost deja judecată de instanţele din România pentru aceleaşi fapte, deoarece, în acord cu prima instanţă, constată că faptele pentru care inculpatul a fost achitat prin Sentinţa penală nr. 940 din 8 iulie 2014 a Curţii de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 1080 din 23 iulie 2015, viza perioada 2011 - 2012, iar faptele pentru care s-a solicitat extrădarea vizează perioada 2013 - 2019, nefiind în discuţie aceleaşi fapte.
În concluzie, instanţa de control judiciar constată că, în mod legal şi temeinic motivat, prima instanţă a constatat ca fiind întrunite condiţiile extrădării, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată şi în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi a admis cererea de extrădare formulată de S.U.A., dispunând extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare americane a persoanei extrădabile A..
Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 102/2020 din data de 25 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 9 iulie 2020.
GGC - LM