Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 254/A/2020

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2020

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 70/Ap din data de 25 februarie 2020, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul A., privind Decizia penală nr. 418/Ap din 22 mai 2019 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2019 şi a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că prin cererea de revizuire formulată s-a solicitat desfiinţarea Deciziei penală nr. 418/Ap/2019 sub aspectul netemeiniciei, suspendarea executării sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. x/2016 şi soluţionarea pe fond a contestaţiei în anulare. Instanţa a constatat că prin Decizia penală nr. 418/Ap din 22 mai 2019 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, a fost respinsă ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 888/Ap din 23.11.2017 a Curţii de Apel Braşov prin care a fost admis apelul formulat de DNA - Serviciul Teritorial Braşov împotriva Sentinţei penale nr. 48/S/24.03.2017 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul penal x/2016 şi majorată pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen., de la 2 ani închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare, dispunându-se, totodată, respingerea, ca nefondat, a apelului formulat de inculpat împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Petentul condamnat A. a solicitat anularea Deciziei penale nr. 888/Ap/23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, cu motivarea incidenţei prescripţiei răspunderii penale a faptelor pentru care a fost condamnat, invocând dispoziţiile art. 426 lit. b) şi 428 alin. (2) C. proc. pen.

Curtea, analizând decizia contestată, a observat că ipoteza vizată de dispoziţiile art. 426 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a fost pusă în dezbatere şi soluţionată odată cu apelul formulat, nemaiputând fi repusă în discuţie pe calea unei căi extraordinare de atac, fără înfrângerea principiului autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive de condamnare.

Întrucât revizuentul condamnat A. a formulat cerere de revizuire a unei decizii penale prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia în anulare formulată de acesta împotriva Deciziei penale nr. 888/Ap din 23.11.2017 A., hotărâre care nu conţine o rezolvare a fondului cauzei, Curtea a apreciat că nu este necesară verificarea temeiurilor invocate privind revizuirea unei decizii având ca obiect contestaţia în anulare.

Împotriva acestei decizii a declarat apel condamnatul A.

Examinând excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte reţine următoarele:

Dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate.

Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. (7) din C. proc. pen., este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea, sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu.

În cauză, se constată că A. a declarat apel împotriva Deciziei penale nr. 70/Ap din data de 25 februarie 2020, prin care Curtea de Apel Braşov a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei penale nr. 418/Ap din 22 mai 2019 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2019. Această din urmă decizie, prin care s-a respins ca nefondată (deci după admiterea în principiu) contestaţia în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 888/Ap din 23.11.2017 (pronunţată în apel) este definitivă, potrivit art. 432 alin. (4) teza ultimă din C. proc. pen.

Prin urmare, condamnatul a exercitat apel împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de reformare prin promovarea acestei căi de atac.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil apelul declarat de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 70/Ap din data de 25 februarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 70/Ap din data de 25 februarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 627 RON rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 septembrie 2020.

Procesat de NN