Deliberând asupra contestaţiei declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020 (y/2020):
Prin încheierea din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020 (y/2020) s-a admis sesizarea formulată de Biroul SIRENE.
În baza art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus prelungirea termenului pentru predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Italia, aceasta urmând să aibă loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită cu autoritatea competentă a statului emitent.
În baza art. 104 alin. (9) şi alin. (10) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 208 alin. (2) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, de la 21.07.2020 la data de 19.08.2020, inclusiv.
În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004 cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 1.012 RON, se va achita din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, s-au reţinut următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 61/F din data de 26 martie 2020, definitivă la data de 02 aprilie 2020 prin necontestare, Curtea de Apel Bucureşti, a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Italia cu privire la executarea mandatului european de arestare având referinţa dosarului nr. x RGNR - 3332/19 R. GIP emis la data de 04 februarie 2020 de Tribunalul din Pistoia - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare, faţă de persoana solicitată A..
În temeiul art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. până la încetarea cauzelor care au determinat amânarea (suspendarea transporturilor aeriene către Italia), dar nu mai mult de 3 luni.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea şi că nu a renunţat la regula specialităţii.
În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 a fost condiţionată predarea persoanei solicitate A., cetăţean român, de împrejurarea ca, în cazul în care autorităţile judiciare din Italia vor pronunţa o pedeapsă privativă de libertate faţă de aceasta, cetăţeanul român să fie transferat în România în vederea executării pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, în vederea predării către autorităţile judiciare din Italia, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus emiterea mandatului de arestare, ce va fi pus în executare la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.
Conform art. 230 din C. proc. pen. administraţia locului de deţinere va primi şi reţine persoana solicitată A. pe o durata de 30 de zile, până la predarea efectivă.
Conform art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a fixat termen pentru predare către autorităţile judiciare din Italia în 10 zile de la data încetării motivelor care au justificat predarea amânată.
S-a revocat măsura arestării provizorii luată prin încheierea penală fără număr din data de 14 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 200 din data de 19 martie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul x/2020 şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului nr. x/EAW/14.03.2020, dacă nu este reţinut, arestat sau deţinut în altă cauză.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută pe o durată de 24 de ore prin ordonanţa de reţinere nr. 43 din 13 martie 2020, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2020, începând cu ora 21:54.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost arestată provizoriu, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) Legea nr. 302/2004, începând cu data de 14 martie 2020 până la data de 26 martie 2020.
În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004 cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 2.024 RON s-a achitat din fondurile Ministerului Justiţiei.
În esenţă, s-a reţinut în cuprinsul considerentelor că declararea "Pandemiei" de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la data de 11.03.2020, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de ţări, suspendarea zborurilor între România şi Italia, dar şi situaţia medicală existentă pe teritoriul Italiei, ţara cel mai puternic afectată de coronavirus, reprezintă, în opinia Curţii, o împrejurare specială în accepţiunea art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004. Fără îndoială, posibila afectare a stării de sănătate a persoanei solicitate poate reprezenta o consecinţă gravă.
De asemenea, s-a mai reţinut că, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, se impune amânarea temporară a predării persoanei solicitate, până la încetarea cauzei care a determinat amânarea (suspendarea transporturilor aeriene către Italia), dar nu mai mult de 3 luni.
A fost emis mandatul de arestare în vederea predării nr. y/EAW la data de 26 martie 2020, pentru o durată de 30 zile, cu începere de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
Prin adresa nr. x din data de 16.06.2020, Biroul Sirene a înaintat mesajul primit de la Biroul SIRENE Italia, prin care aceştia au informat că doresc preluarea persoanei solicitate A. la data de 25.06.2020, de pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Otopeni, astfel cum rezulta din formularul M.
Întrucât au încetat motivele pentru care s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A., mandatul de arestare în vederea predării nr. y/EAW/26.03.2020 emis de către această instanţă, în baza sentinţei menţionate, a fost trimis D.G.P.M.B. - Serviciul de Investigaţii Criminale - Biroul Urmăriri, în vederea punerii în executare.
Prin adresa nr. x din data de 17.06.2020, D.G.P.M.B. - Serviciul de Investigaţii Criminale a arătat că cu ocazia verificărilor efectuate pentru punerea în executare a mandatului de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020, emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, cel în cauză nu a fost depistat, motiv pentru care a fost solicitată darea în urmărire a celui în cauză.
Prin adresa nr. x din data de 22.06.2020, D.G.P.M.B. - Serviciul de Investigaţii Criminale a arătat că la data de 21.06.2020 a fost pus în executare mandatul de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, [fila 106].
Prin adresa nr. x din data de 15.07.2020, Biroul Sirene a transmis instanţei formularul M primit de la Biroul Sirene Italia, la data de 15.07.2020, prin care autorităţile judiciare ale acestui stat informau cu privire la imposibilitatea realizării misiunii de preluare a sus-numitului în luna iulie, din cauza restricţiilor impuse în contextul epidemiei de COVID-19, motiv pentru care au solicitat prelungirea termenului de predare până în luna august, fiind întâmpinate şi anumite probleme privind procurarea biletelor de avion pentru zborurile directe România - Italia.
În conformitate cu art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.
S-a reţinut că acelaşi principiu este stipulat şi în norma europeană, în art. 23 alin. (1) - alin. (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI arătându-se că persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autorităţile implicate. Aceasta este predată în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.
În cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la alin. (2) este împiedicată de un caz de forţă majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare şi autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă şi convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită.
Dispoziţiile art. 23 alin. (1)- alin. (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI au făcut obiectul unei trimiteri preliminare în faţa Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene, fiind pronunţată Hotărârea din 25 ianuarie 2017 în cauza C 640/15, Tomas Vilkas.
S-a reţinut în paragrafele 21 - 24 ale Hotărârea din 25 ianuarie 2017 în cauza C 640/15, Tomas Vilkas, că în ceea ce priveşte, în special, ultima etapă a procedurii de predare, articolul 23 alin. (1) din decizia-cadru prevede că persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autorităţile implicate. Acest principiu este concretizat la articolul 23 alin. (2) din decizia-cadru, care prevede că persoana căutată este predată în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.
Legiuitorul Uniunii a permis însă anumite derogări de la această regulă prevăzând, pe de o parte, că autorităţile implicate convin asupra unei noi date a predării în anumite situaţii menţionate la articolul 23 alin. (3) şi (4) din decizia-cadru şi, pe de altă parte, că predarea persoanei căutate are loc în acest caz în termen de 10 zile de la noua dată convenită. Mai exact, prima teză a art. 23 alin. (3) din decizia-cadru prevede că autoritatea judiciară de executare şi autoritatea judiciară emitentă convin asupra unei noi date a predării în cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la articolul 23 alin. (2) din decizia-cadru este împiedicată de un caz de forţă majoră în oricare dintre statele membre.
Întrucât predarea persoanei solicitate A., după încetarea motivului de amânare a predării, nu s-a putut realiza din motive logistice, în contextul limitării zborurilor între cele două ţări implicate în prezenta procedură, faţă de evoluţia situaţiei epidemiologie internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de ţări, Curtea a apreciat că acesta reprezintă un motiv independent de voinţa autorităţilor române şi ale statului emitent, în accepţiunea art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, articol interpretat contextul său şi de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziţie (asigurarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, întemeiat pe gradul ridicat de încredere care trebuie să existe între statele membre).
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a dispus prelungirea termenului pentru predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Italia, aceasta urmând să aibă loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită cu autoritatea competentă a statului emitent.
Totodată, potrivit art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 modificată, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112 din Legea nr. 302/2004. În conformitate cu art. 104 alin. (10) teza a II-a din Legea nr. 302/2004 modificată, durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.
Curtea a constatat faptul că data certă a predării persoanei solicitate nu a fost stabilită la acest moment, însă potrivit mesajului înaintat de autorităţile solicitante din Italia acest lucru ar putea fi posibil cel mai devreme în cursul lunii august 2020.
De asemenea, s-a observat că arestarea în vederea predării dispusă faţă de persoana solicitată urmează să înceteze de drept la sfârşitul zilei de 20.07.2020, întrucât mandatul de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost pus în executare la data de 21.06.2020.
Curtea a apreciat că nu se impune punerea în libertate a persoanei solicitate întrucât, pe de o parte, menţinerea duratei detenţiei acesteia din urmă nu îşi are originea într-o lipsă de diligenţă a autorităţii de executare sau a autorităţilor statului solicitant, iar pe de altă parte, durata totală a detenţiei persoanei solicitate nu prezintă un caracter excesiv, în raport de termenul obiectiv maxim stabilit de dispoziţiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004.
S-a reţinut, în mod contrar celor susţinute de persoana solicitată, că mandatul de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost pus în executare cu întârziere, abia la data de 21.06.2020, întrucât la data de 17.06.2020, cel în cauză nu a fost depistat la domiciliu indicat, motiv pentru care a fost solicitată darea în urmărire a acestuia.
În aceste condiţii, având în vedere şi gravitatea acuzaţiilor aduse persoanei solicitate, dar şi cuprinsul cazierului persoanei solicitate (din care rezultă săvârşirea a numeroase infracţiuni atât în ţară, cât şi în străinătate), Curtea a apreciat că restrângerea imediată a libertăţii acestuia, într-un centru de detenţie, este proporţională cu scopul urmărit (predarea imediată în momentul în care acest lucru va fi posibil).
În aceste circumstanţe, punând în balanţă interesul superior al persoanei solicitate şi cel urmărit prin emiterea mandatului european de arestare, constând în aducerea imediată în faţa autorităţilor judiciare din Italia, Curtea a apreciat că, la acest moment, interesul statului emitent de a efectua urmărire penală este prioritar.
Pentru aceste considerente, în baza art. 104 alin. (9) şi alin. (10) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 208 alin. (2) din C. proc. pen.,a menţinut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, de la 21.07.2020 la data de 19.08.2020, inclusiv.
Împotriva încheierii din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020 (y/2020), a formulat contestaţie persoana solicitată A. fără a indica motivele ce stau la baza promovării căii de atac. Contestaţia a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Cu prilejul concluziilor formulate oral în faţa Înaltei Curţi, apărătorul din oficiu pentru contestator a solicitat admiterea căii de atac, urmând a fi analizată posibilitatea dispunerii unei măsuri preventive mai puţin severe decât arestarea, respectiv măsura arestului la domiciliu, măsură apreciată ca fiind suficientă pentru buna desfăşurare în continuare a procesului penal, având în vedere că persoana solicitată are un domiciliu stabil, are doi copii în întreţinere, dar şi faptul că la momentul înştiinţării de la poliţie, acesta s-a predat singur organelor judiciare.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A. încheierii din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020 (y/2020), Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că prin Sentinţa penală nr. 61/F din data de 26 martie 2020, definitivă la data de 02 aprilie 2020 prin necontestare, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Italia cu privire la executarea mandatului european de arestare având referinţa dosarului nr. x RGNR - 3332/19 R. GIP emis la data de 04 februarie 2020 de Tribunalul din Pistoia - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare, faţă de persoana solicitată A.. În temeiul art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. până la încetarea cauzelor care au determinat amânarea (suspendarea transporturilor aeriene către Italia), dar nu mai mult de 3 luni.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea şi că nu a renunţat la regula specialităţii.
În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 a fost condiţionată predarea persoanei solicitate A., cetăţean român, de împrejurarea ca, în cazul în care autorităţile judiciare din Italia vor pronunţa o pedeapsă privativă de libertate faţă de aceasta, cetăţeanul român să fie transferat în România în vederea executării pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, în vederea predării către autorităţile judiciare din Italia, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus emiterea mandatului de arestare, ce va fi pus în executare la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării. A fost emis mandatul de arestare în vederea predării nr. y/EAW la data de 26 martie 2020, pentru o durată de 30 zile, cu începere de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
Înalta Curte reţine că potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 21.06.2020 a fost pus în executare mandatul de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală. De asemenea, prin adresa nr. x din data de 15.07.2020, Biroul Sirene a transmis instanţei că autorităţile judiciare italiene au informat cu privire la imposibilitatea realizării misiunii de preluare a persoanei solicitate în luna iulie, din cauza restricţiilor impuse în contextul epidemiei de COVID-19, motiv pentru care au solicitat prelungirea termenului de predare până în luna august.
Prin încheierea din 17 iulie 2020, s-a dispus prelungirea termenului pentru predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Italia, aceasta urmând să aibă loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită cu autoritatea competentă a statului emitent, iar în baza art. 104 alin. (9) şi alin. (10) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 208 alin. (2) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, de la 21.07.2020 la data de 19.08.2020, inclusiv. S-a observat că arestarea în vederea predării dispusă faţă de persoana solicitată urmează să înceteze de drept la sfârşitul zilei de 20.07.2020, întrucât mandatul de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost pus în executare la data de 21.06.2020. Totodată, s-a reţinut, că mandatul de arestare în vederea predării, nr. y/EAW din data de 26.03.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost pus în executare cu întârziere, abia la data de 21.06.2020, întrucât la data de 17.06.2020, cel în cauză nu a fost depistat la domiciliu indicat, motiv pentru care a fost solicitată darea în urmărire a acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Decizia-Cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI): în mod excepţional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect şi convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, Înalta Curte reţine că "dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită".
Aşadar, potrivit art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112.
Alin. (10) al aceluiaşi articol prevede că, în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.
Astfel, cu referire la menţinerea măsurii arestului provizoriu în vederea predării, potrivit art. 104 din Legea nr. 302/2004 republicată, în situaţia în care se dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare se dispune şi arestarea sau, după caz, menţinerea arestării provizorii persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, neexistând posibilitatea ca, în această etapă a procedurii să se dispună măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar astfel cum s-a solicitat de către petent.
În prezenta cauză, se constată că predarea persoanei solicitate A. nu s-a putut realiza din motive obiective, independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, fiind de notorietate existenţa pandemiei de gripă şi faptul că, pentru limitarea răspândirii virusului Covid 19, atât România cât şi Italia au recurs la măsuri restrictive în ce priveşte circulaţia persoanelor, precum şi a transportului aerian, în contextul limitării zborurilor între cele două ţări implicate în această procedură, faţă de evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului Sars-Cov2.
Prin raportare la dispoziţiile legale anterior menţionate şi faţă de împrejurarea că predarea persoanei solicitate nu a putut fi realizată în intervalul de timp, instanţa de fond în mod corect a dispus prelungirea termenului pentru predarea persoanei solicitate şi menţinerea măsurii arestării în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile.
În acest sens, este de remarcat şi împrejurarea că, potrivit art. 113 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleaşi fapte. Or, în cauză, acest termen maxim nu a fost depăşit, prin încheierea contestată măsura arestării preventive fiind menţinută pentru prima dată după ce hotărârea cu privire la mandatul european de arestare a rămas definitivă.
Pe de altă parte, şi dreptul Uniunii Europene statuează posibilitatea stabilirii unei noi date de predare între statele implicate în procedura executării mandatului european de arestare, atunci când predarea la data convenită nu s-a realizat, situaţia fiind reglementată de prevederile art. 23 din Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene.
Totodată, se reţine că în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, elocventă fiind hotărârea pronunţată în cauza C-640/15, Tomas Vilkas împotriva Lituaniei.
Articolul 15 alin. (1) şi art. 23 din Decizia-cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299, trebuie interpretate în sensul că, aceleaşi autorităţi rămân ţinute să convină asupra unei noi date a predării în cazul expirării termenelor stabilite la articolul 23 menţionat.
Prin urmare, solicitarea apărării privind înlocuirea măsurii arestului preventiv, în ceea ce îl priveşte pe contestator, cu o măsură preventivă mai puţin severă, respectiv arestul la domiciliu nu poate fi primită de Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile legale ce reglementează această procedură specială. Astfel, dispoziţiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 prevăd că, în situaţia în care, ulterior, instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanţei posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020 (y/2020).
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 554 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020 (y/2020).
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 554 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iulie 2020.
GGC - GV