Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 25 din 5 octombrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 104 alin. (9) şi 10 şi art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a menţinut măsura arestării în vederea predării către autorităţile judiciare belgiene a persoanei solicitate A., pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 11 octombrie 2020 şi până la 9 noiembrie 2020, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 125 din 11 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, privind executarea mandatului european de arestare emis, la data de 16 decembrie 2019, de către Parchetul Procurorului Regal B. - departamentul Turnhout, Belgia, în dosarul nr. x, în baza Sentinţei nr. 2018/1377 din 23 octombrie 2018 a Tribunalului corecţional B. - departamentul Turnhout, faţă de persoana solicitată A.
S-a dispus predarea persoanei solicitate autorităţii judiciare emitente, pe baza consimţământului acesteia, consemnat în proces-verbal încheiat la data de 11 septembrie 2020, potrivit art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Conform art. 104 alin. (6) şi 10 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11 septembrie 2020, până la data de 10 octombrie 2020, inclusiv, în vederea predării.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Belgia.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea predării, de la data de 31 august 2020, la zi.
S-au constatat încetate efectele Mandatului de arestare nr. x din 31 august 2020, emis de Curtea de Apel Suceava în baza încheierii nr. 22 din aceeaşi dată.
S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunţat la efectele conferite de regula specialităţii.
La data de 23 septembrie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a comunicat instanţei că predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare belgiene nu se poate efectua în perioada pentru care s-a dispus măsura arestării, respectiv până la data de 10 octombrie 2020, în contextul pandemic actual, precum şi faptul că, s-a solicitat prelungirea termenului de predare până la o dată ulterioară, având în vedere că România este considerată zonă roşie, aspecte ce rezultă din adresa I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Sirene, nr. x/SIRENE/CIA din 18 septembrie 2020 şi din formularul M din 15 septembrie 2020 primit de la Biroul Sirene Belgia, înscrisuri ataşate, în copie, la dosar.
Curtea, verificând măsura arestării preventive a apreciat că se impune menţinerea acesteia, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării.
Conform art. 104 alin. (10) din aceeaşi lege, durata iniţială a arestării predării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.
Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, predarea se realizează de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul unităţii de poliţie pe raza căreia se află locul de detenţie, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
Însă, conform alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol: dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită. În cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite fără ca acest fapt că constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleiaşi fapte.
Prin urmare, Curtea a constatat că punerea în libertate a persoanei solicitate are loc numai în situaţia în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, respectiv cele 180 de zile prevăzute de dispoziţiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, ceea ce nu este cazul în speţă.
În ceea ce priveşte susţinerile apărării potrivit cărora menţinerea arestării nu poate fi dispusă faţă de persoana solicitată întrucât s-a depăşit termenul de predare şi nu s-a precizat noua dată a preluării, s-a apreciat că nu pot fi primite în raport de dispoziţiile art. 104 alin. (9) şi (10) din Legea 302/2004, republicată, autorităţile celor două state urmând să convină, în interiorul celor 30 zile, în care măsura arestului va fi menţinută, asupra unei noi date a preluării, de îndată ce cursele aeriene dintre România şi Belgia vor fi reluate.
De altfel, s-a mai arătat că această nouă dată nu a putut fi stabilită cu precizie tocmai datorită stării de fapt existente, evoluţia pandemiei de gripă determinând autorităţile din cele două state să revină de la hotărârea iniţială, aceea de a permite preluarea persoanei solicitate A. la data convenită.
Totodată, s-a apreciat că menţinerea arestării în vederea predării a persoanei solicitate A. este necesară pentru a se evita sustragerea de la predare şi pentru predarea cu celeritate şi fără incidente, iar reindividualizarea măsurii preventive prin înlocuirea ei cu măsura controlului judiciar, aşa cum a solicitat apărarea, nu este oportună la acest moment.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie persoana solicitată A., solicitând, în esenţă, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte apreciază contestaţia formulată de persoana solicitată A. ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare statuează că predarea se realizează de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul unităţii de poliţie pe raza căreia se află locul de detenţie, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
Totodată, conform art. 113 alin. (2) din acelaşi act normativ, dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.
În egală măsură, potrivit art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112.
Alineatul 10 al art. 104 din aceeaşi lege prevede că în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate, în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 104 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, rezultă că în situaţia în care se dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare se dispune şi arestarea sau, după caz, menţinerea arestării provizorii persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, neexistând posibilitatea ca, în această etapă a procedurii să se dispună măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, astfel cum s-a solicitat de către persoana solicitată.
Contestatorul persoană solicitată A. a solicitat să nu mai fie menţinută măsura arestării preventive şi să fie plasat în arest la domiciliu.
Înalta Curte constată că prin Sentinţa penală nr. 125 din 11 septembrie 2020, Curtea de Apel Suceava a statuat cu titlu definitiv asupra sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, privind executarea mandatului de arestare emis, la data de 16 decembrie 2019, de către Parchetul Procurorului Regal B. - departamentul Turnhout, Belgia, în dosarul nr. x pe numele contestatorului persoană solicitată A., dispunând predarea acestuia către autorităţile belgiene, luând totodată act de faptul că persoana solicitată a consimţit la predare. Prin aceeaşi sentinţă s-a luat faţă de persoana solicitată măsura arestării provizorii în vederea predării acesteia către autorităţile judiciare din Belgia.
Predarea persoanei solicitate autorităţilor străine se poate face doar în stare de arest preventiv.
Având în vedere şi împrejurarea că persoana solicitată A. a fost extrădat autorităţilor judiciare belgiene la data de 9 octombrie 2020, aspect confirmat şi de Poliţia Sectorului 2 Bucureşti, secţia 6 Poliţie conform actelor depuse la dosar, solicitarea contestatorului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu până când va avea loc predarea, nu poate fi primită.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii nr. 25 din 05 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană solicitată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, va rămâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii nr. 25 din 5 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2020.
Procesat de GGC - LM