Şedinţa publică din data de 26 iunie 2020
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să-i elibereze o adeverinţă prin care să corecteze menţiunile de la poziţia 56 din carnetul de muncă.
Prin încheierea de şedinţă din data de 19 septembrie 2018, instanţa a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale a aceleiaşi instanţe.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Dolj sub numărul x/2018* la data de 25 septembrie 2019.
Prin sentinţa civilă nr. 4137 din 10 octombrie 2018, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova, ca rămasă fără obiect. A luat act de cererea pârâtului de solicitare a cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamantul A., solicitând admiterea apelului şi obligarea intimatei-pârâte REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova la plata sumei de 10.000 RON.
Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă la data de 23 noiembrie 2018.
Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 17 ianuarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a suspendat, conform dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant, în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova.
Prin decizia nr. 2356/2019 din data de 12 septembrie 2019, instanţa de apel a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4137 din 10 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, având ca obiect "obligaţia de a face", în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova.
Decizia a fost comunicată apelantului-reclamant la data de 17 septembrie 2019, iar intimatei-pârâte la data de 18 septembrie 2019 .
La data de 19 septembrie 2019, reclamantul A. a formulat cerere de recurs împotriva deciziei nr. 2356/2019 din data de 12 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, criticând hotărârea sub aspectul greşitei constatări a perimării apelului şi, totodată, apreciind că decizia recurată este incompletă, sens în care a precizat că instanţa de apel nu a ţinut cont de o serie de alte hotărâri, pronunţate în alte cauze.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 14 octombrie 2019, sub numărul de dosar x/2018
Intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul-reclamant nu a depus răspuns la întâmpinare.
Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reţinut că recursul este declarat cu depăşirea termenului legal.
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a-şi exprima poziţia procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.
Părţile nu au formulat puncte de vedere asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 26 iunie 2020, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport de excepţia tardivităţii, reţinută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
Conform dispoziţiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunţare.
În speţă, se constată că recursul împotriva deciziei nr. 2356/2019 din 12 septembrie 2019, prin care Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4137 din 10 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost declarat cu încălcarea termenului legal, peremptoriu, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv termenul de 5 zile de la pronunţarea hotărârii.
Astfel, decizia atacată a fost pronunţată la data de 12 septembrie 2019, iar termenul pentru exercitarea recursului, calculat conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., s-a împlinit la data de 18 septembrie 2019, miercuri, zi lucrătoare. Or, recursul a fost declarat la data de 19 septembrie 2019, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii reclamantului din exercitarea dreptului la recurs, sancţiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.
Excepţia tardivităţii fiind una dirimantă, incidenţa sa împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 185 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2356/2019 din 12 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2356/2019 din 12 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2020.