Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 240/F din 07 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2020, în baza art. 114 raportat la art. 58 alin. (4), (5) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Suedia în vederea predării temporare a persoanei solicitate A..
S-a dispus predarea temporară a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 6 luni de la data de 12 ianuarie 2021 până la data de 11 iunie 2021 în vederea executării mandatului european de arestare emis la data de 23 iunie 2020 de către Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, în temeiul hotărârii judecătoreşti de arestare preventivă pronunţată de Tribunalul de Primă Instanţă Goteborg, la data de 18 iunie 2020, în cauza B 9705-20.
S-a menţionat că predarea se acordă în condiţiile menţionate în acordul încheiat între Autorităţile judiciare din Suedia (Parchetul General din Suedia) şi Autorităţile judiciare din România (Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală).
În baza art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 8 ani şi o lună închisoare aplicate persoanei solicitate A. prin sentinţa penală nr. 132 din 18 martie 2020 pronunţată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin necontestare la data de 25 martie 2020, pe durata predării temporare de maxim 6 luni şi până la returnarea sa în România de către autorităţile judiciare suedeze.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin sesizarea formulată de Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, transmisă prin intermediul Membrului Naţional Român la EUROJUST, s-a solicitat în principiu predarea temporară a persoanei solicitate A. pentru o perioadă de 6 luni de la data de 12 ianuarie 2021 până la data de 11 iunie 2021.
În motivarea cererii, autoritatea judiciară suedeză a învederat că prezenţa inculpatului în faţa autorităţilor judiciare din Suedia este necesară în vederea finalizării investigaţiilor prealabile privindu-l pe A., care este cercetat penal în acel stat sub acuzaţia de omor şi tâlhărie calificată.
Pentru termenul de judecată stabilit pentru data de 25 noiembrie 2020, instanţa de fond a dispus emiterea unei adrese către autorităţile judiciare din Suedia, pentru a comunica, în scris, dacă, pe durata în care persoana solicitată va fi supusă procedurilor judiciare în Suedia, se va putea asigura deţinerea sau arestarea preventivă a acesteia, iar, în caz afirmativ, să se indice hotărârea judecătorească emisă de autorităţile judiciare din Suedia în temeiul căreia se va dispune o asemenea măsură; respectiv dacă există posibilitatea ca persoana solicitată să fie pusă în libertate pe întreaga perioadă în care aceasta ar fi supusă urmăririi penale în Suedia, caz în care să se precizeze garanţiile pe care statul suedez le va da pentru a asigura ca la finalizarea perioadei indicate în cererea de predare temporară, persoana solicitată A. să fie returnată în custodie organelor judiciare din România, în stare de detenţie.
Prin adresa având număr de referinţă AMR-8362-20 din data de 17 noiembrie 2020, emisă de autorităţile judiciare suedeze s-a comunicat că persoana solicitată A. va fi ţinută în arest, atât înainte de procesul penal din Suedia, cât şi după finalizarea acestui proces, iar după finalizarea perioadei de predare temporară, acesta va fi predat din nou autorităţilor judiciare din România. În cadrul aceleaşi adrese s-a menţionat că dacă ordinul de arestare emis de Tribunalul Göteborg va fi revocat cu privire la persoana solicitată, atunci acesta va fi reţinut şi predat în termen de 48 de ore către autorităţile judiciare din România.
Pentru termenul de judecată stabilit pentru data de 07 decembrie 2020, curtea de apel a dispus, faţă de dispoziţiile art. 114 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 58 alin. (1)-(5) şi 7 din Legea nr. 302/2004, emiterea unei adrese către autorităţile judiciare din Suedia, însoţită de proiectul de "Acord" scris încheiat între autoritatea străină solicitantă - Ministerul Public, Parchetul din Uddevalla, Suedia, Departamentul Juridic, Direcţia Cooperare Judiciară Internaţională şi autoritatea judiciară română de executare - Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, traduse în limba engleză, pentru ca autoritatea străină solicitantă să analizeze condiţiile propuse de autoritatea judiciară română de executare privind predarea temporară a persoanei solicitate A..
Prin adresa având numărul de referinţă AMR-8362-20 din data de 04 decembrie 2020, emisă de autorităţile judiciare suedeze s-a comunicat noul proiect de "Acord" scris încheiat între autoritatea străină solicitantă - Ministerul Public, Parchetul din Uddevalla, Suedia, Departamentul Juridic, Direcţia Cooperare Judiciară Internaţională şi autoritatea judiciară română de executare - Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.
Acest document a fost însuşit prin semnare, atât de către autorităţile judiciare din Suedia, cât şi către autorităţile judiciare din România, aflându-se la file x în limba engleză, respectiv la filele x tradus legalizat în limba română.
Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că, în privinţa persoanei solicitate A., Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia a emis în data de 23.06.2020, în dosarul de referinţă nr. x, un mandat de arestare, în baza hotărârii judecătoreşti pronunţate de către Tribunalul de Primă Instanţă Göteborg, în data de 18 iunie 2020, în cauza B 9705-20, pentru săvârşirea a două infracţiuni, tâlhărie şi omucidere, prevăzute de Capitolul 8, art. 6 şi Capitolul 3, art. 1 din C. pen. suedez, infracţiuni pedepsite, potrivit acestor norme, cu închisoarea egală sau superioară pedepsei de 3 ani.
În fapt, în cuprinsul mandatului european de arestare, în sarcina persoanei solicitate a fost reţinută următoarea situaţie:
- cu privire la infracţiunea de tâlhărie:
"A., împreună şi de comun acord cu altă persoană sau cu alte persoane, au luat în mod ilegal un camion cu numărul de înmatriculare x, precum şi un trailer cu numărul de înmatriculare ZPL3 1 HY care conţinea 3.027 [treimiidouăzecişişapte] kg sârmă de cupru şi 324 [treisutedouăzecişipatru] kg sârmă de aluminiu în valoare de 22.364 [douăzecişidouădemiitreisuteşaizecişipatru] de euro care au aparţinut firmei B., prin faptul că, în parte prin violenţă, au cauzat răni în partea din spate a capului şoferului de camion polonez C., în parte prin faptul că l-au strâns de gât şi l-au omorât. Furtul camionului cu trailerul şi încărcătura menţionată a avut loc cândva în data de 27 februarie 2013, undeva de-a lungul drumului european E6 între Falkenberg, intersecţia din Suedia.
Tâlhăria este considerată gravă, având în vedere faptul că A. a arătat o brutalitate deosebită şi într-un mod lipsit de scrupule a exploatat situaţia lipsită de apărare şi vulnerabilă a lui C. când A. a efectuat fapta împreună cu alte persoane, întrucât fapta a fost efectiv mortală.
A. a comis fapta cu intenţia de a jefui."
- cu privire la infracţiunea de omucidere:
"A., împreună şi de comun acord cu altă persoană sau cu alte persoane, i-au luat prin acesteia viaţa lui C., prin strangularea din data de 27 februarie 2013. Acest lucru a avut loc cândva undeva de-a lungul drumului european E6 între Falkenberg, intersecţia din Goteborg, alternativ pe drumul către sau în municipiul Tjorn. Fapta a avut loc în orice caz într-un loc necunoscut din Västra Gotaland.
A. a comis fapta cu intenţia de a omorî."
Instanţa de fond a mai reţinut că, prin sentinţa penală nr. 186/F/23.09.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020 s-au dispus următoarele:
"Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În temeiul art. 109 alin. (1) rap. la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/28.06.2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.06.2020 de către Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, pe numele persoanei solicitate A. (cetăţean român ).
Dispune predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare suedeze, cu respectarea regulii specialităţii.
În temeiul art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, amână predarea persoanei solicitate A. până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 8 ani şi 1 lună închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 63/05.02.2018 pronunţată de Judecătoria Slobozia definitivă prin decizia penală nr. 1525/A din data de 22.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, modificată prin sentinţa penală nr. 132 din data de 18.03.2020 pronunţată de Judecătoria Slobozia definitivă prin necontestare, la data de 25.03.2020 (Mandat de Executare nr. 221/2020 din data de 26.03.2020).
Dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile.
În temeiul art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, dispune emiterea mandatului de arestare, ce va fi pus în executare la data încetării motivelor ce au justificat amânarea predării, conform art. 109 alin(3) din aceeaşi lege." S-a mai arătat că, ulterior pronunţării acestei sentinţe penale, autorităţile judiciare suedeze au solicitat predarea temporară a persoanei solicitate A. în vederea finalizării investigaţiilor prealabile privindu-l pe acesta, care este cercetat penal în acel stat sub acuzaţia de omor şi tâlhărie calificată.
Curtea de apel a apreciat ca fiind fondată cererea formulată de autorităţile judiciare din Suedia în vederea predării temporare a persoanei solicitate A., sens în care, a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, la cererea expresă a statului solicitant, persoana extrădată poate fi predată temporar, pe o durată stabilită de comun acord de autorităţile române şi statul solicitant, iar potrivit art. 114 alin. (2) din acelaşi act normativ, condiţiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autorităţile române şi străine competente.
Făcând trimitere la conţinutul solicitării şi relaţiilor primite de la Ministerul Public, Parchetul din Uddevalla, Suedia, Departamentul Juridic, Direcţia Cooperare Judiciară Internaţională, curtea de apel a apreciat că se impune admiterea cererii de predare temporară a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 6 luni de la data de 12 ianuarie 2021 până la data de 11 iunie 2021 în vederea executării mandatului european de arestare emis la data de 23 iunie 2020 de către Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, în temeiul hotărârii judecătoreşti de arestare preventivă pronunţată de Tribunalul de Primă Instanţă Goteborg, la data de 18 iunie 2020, în cauza B 9705-20.
Astfel, curtea de apel a apreciat că predarea temporară a persoanei solicitate A. se impune în vederea asigurării prezenţei acestei persoane în faţa autorităţilor judiciare din Suedia competente să desfăşoare activitatea de urmărire penală în cauza ce îl priveşte pe acesta. În plus, a considerat că prezenţa persoanei solicitate pe teritoriul statului suedez este şi în interesul său, pentru a-şi formula şi susţine apărările, în raport, cu acuzaţiile grave care i-au fost aduse.
Curtea de apel a mai constatat că persoana solicitată A. nu mai are în prezent pe teritoriul statului român nicio afacere judiciară, fiind în prezent în executarea unei pedepse de 8 ani şi 1 lună închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 63 din 05.02.2018 pronunţată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1525/A din 22.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, astfel cum a fost modificată prin sentinţa penală nr. 132/2020, a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin necontestare la 25.03.2020, iar faţă de acesta nu a mai fost pusă în mişcare acţiunea penală în vreun alt dosar penal, conform menţiunilor din fişa de cazier judiciar a acestuia.
De asemenea, curtea de apel a apreciat că existenţa consimţământului persoanei solicitate A. nu este o condiţie prealabilă în vederea admiterii unei cereri de predare temporară. S-a arătat că, deşi persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord cu predarea temporară, nu a putut furniza motive pertinente în vederea respingerii cererii autorităţilor judiciare suedeze de predare temporară.
S-a apreciat că susţinerile persoanei solicitate, prin apărător din oficiu, că ar lipsi detalii privind procesul penal din Suedia şi activităţile ce urmează a fi efectuate în acea cauză nu pot constitui motive de refuz a cererii de predare temporară, în condiţiile în care instanţa română nu are nicio abilitate legală de a analiza o eventuală legalitate şi temeinicie a acuzaţiilor aduse persoanei solicitate în cadrul dosarului penal aflat în faza de urmărire penală în faţa organelor judiciare suedeze, nici prin prisma actelor de urmărire penală care urmează a fi efectuate, nici a probelor care urmează a fi administrate.
În final, curtea de apel a constatat că în cauză a fost încheiat acordul între autoritatea străină solicitantă - Ministerul Public, Parchetul din Uddevalla, Suedia, Departamentul Juridic, Direcţia Cooperare Judiciară Internaţională şi autoritatea judiciară română de executare - Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală cu privire la condiţiile în care urmează a fi realizată predarea temporară a persoanei solicitate A., iar autorităţile judiciare din Suedia au confirmat că pe toată durata în care va fi în custodia acestora, persoana solicitată va fi plasată sub puterea măsurii arestării preventive, iar în situaţia în care această măsură va fi revocată, persoana solicitată va fi returnată în 48 de ore organelor judiciare din România (conform menţiunilor cuprinse în adresa cu număr de referinţă AMR-8362-20 din data de 17 noiembrie 2020, respectiv în adresa cu număr de referinţă AMR-8362-20 din data de 04 decembrie 2020).
Ca atare, curtea de apel a apreciat întemeiată cererea şi a dispus predarea temporară a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 6 luni de la data de 12 ianuarie 2021 până la data de 11 iunie 2021 în vederea executării mandatului european de arestare emis la data de 23 iunie 2020 de către Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, în temeiul hotărârii judecătoreşti de arestare preventivă pronunţată de Tribunalul de Primă Instanţă Goteborg, la data de 18 iunie 2020, în cauza B 9705-20, cu respectarea condiţiilor menţionate în acordul încheiat între Autorităţile judiciare din Suedia (Parchetul General din Suedia) şi Autorităţile judiciare din România (Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală).
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată A., arătând că nu este de acord să fie predat către autorităţile judiciare suedeze, având în vedere că această procedură ar putea avea consecinţe grave asupra stării sale de sănătate, în contextul epidemiologic internaţional. Totodată, în condiţiile în care se află în executarea unei pedepse de 8 ani şi 1 lună închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 63 din 05.02.2018 pronunţată de Judecătoria Slobozia, astfel cum a fost modificată prin sentinţa penală nr. 132 din 18.03.2020 a aceleiaşi instanţe, a considerat că, în speţă, sunt incidente prevederile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, motiv pentru care a solicitat ca predarea către autorităţile din Suedia să aibă loc după executarea respectivei pedepse.
Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma criticilor invocate, cât şi din oficiu, Înalta Curte apreciază contestaţia declarată de persoana solicitată A. ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 114 raportat la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, în cazul amânării predării persoanei solicitate în vederea executării unui mandat european de arestare, la cererea expresă a statului solicitant, persoana poate fi predată temporar, pe o durată stabilită de comun acord de autorităţile române şi statul solicitant. Astfel, condiţiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autorităţile române şi străine competente.
O reglementare similară se regăseşte şi în dispoziţiile art. 93 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, privind predarea temporară în cazul în care mandatul european de arestare este emis de autorităţile române, prin această procedură permiţându-se participarea persoanei solicitate la urmărirea penală sau judecată ori ascultarea sa de către autorităţile emitente.
Verificând, în acest context, actele dosarului, Înalta Curte constată, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru predarea temporară a persoanei solicitate A. autorităţilor suedeze în perioada 12 ianuarie 2021 - 11 iunie 2021.
Astfel, se constată că Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, a solicitat predarea temporară a cetăţeanului român A. în vederea desfăşurării urmăririi penale în Suedia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tâlhărie şi omucidere, prevăzute de Capitolul 8, art. 6 şi Capitolul 3, art. 1 din C. pen. suedez, ca urmare a mandatului european de arestare emis la data de 23 iunie 2020 de către Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, în temeiul hotărârii judecătoreşti de arestare preventivă pronunţată de Tribunalul de Primă Instanţă Goteborg, la data de 18 iunie 2020, în cauza B 9705-20, a cărui executare a fost încuviinţată prin sentinţa penală nr. 186/F/23.09.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020. Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus, totodată şi amânarea predării persoanei solicitate până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 8 ani şi 1 lună închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 63/05.02.2018 pronunţată de Judecătoria Slobozia definitivă prin decizia penală nr. 1525/A din data de 22.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, modificată prin sentinţa penală nr. 132 din data de 18.03.2020 pronunţată de Judecătoria Slobozia definitivă prin necontestare, la data de 25.03.2020 (Mandat de Executare nr. 221/2020 din data de 26.03.2020).
În aceste condiţii, se observă că, în cadrul acestei cereri, se acordă persoanei solicitate A., care la acest moment se află în executarea unei pedepse aplicate de instanţele naţionale, posibilitatea de a participa (şi, eventual, de a fi ascultată de către autorităţile emitente) la efectuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunilor ce au determinat emiterea mandatului naţional de arestare, care, ulterior, a fundamentat emiterea mandatului european de arestare din 23 iunie 2020 ce a făcut obiectul analizei Curţii de Apel Bucureşti prin sentinţa penală mai sus menţionată.
Deopotrivă, se constată că între autorităţile române şi cele suedeze a fost încheiat un acord în vederea predării temporare a persoanei solicitate A., care prevede intervalul de timp (6 luni, de la 12 ianuarie 2021 până la data de 11 iunie 2021) şi condiţiile în care se va efectua predarea temporară, printre altele, la pct. 2.3. din acord, autorităţile suedeze obligându-se la returnarea persoanei solicitate la expirarea perioadei pentru care s-a consimţit la predarea temporară pentru continuarea executării pedepsei cu închisoarea pronunţată de autorităţile judiciare din România.
Pe de altă parte, la solicitarea Curţii de Apel Bucureşti, autorităţile judiciare din Suedia au dat asigurări ferme că, pe toată durata în care va fi în custodia acestora, persoana solicitată va fi plasată sub puterea măsurii arestării preventive, iar în situaţia în care această măsură va fi revocată, cetăţeanul român A. va fi returnat în 48 de ore organelor judiciare din România (conform menţiunilor cuprinse în adresa cu număr de referinţă AMR-8362-20 din 17 noiembrie 2020 şi în adresa cu număr de referinţă AMR-8362-20 din 04 decembrie 2020).
Ca atare, se constată că, în mod corect, prima instanţă a reţinut că autorităţile suedeze au dat suficiente garanţii pentru a se asigura returnarea în România a persoanei solicitate în stare de deţinere, situaţie în care nu există riscul imposibilităţii returnării acestuia în vederea continuării executării pedepsei la care a fost condamnat de instanţa română.
Deşi persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa temporară autorităţii suedeze emitente a mandatului european de arestare, această împrejurare nu este de natură a atrage respingerea cererii formulate în acest sens de către Ministerul Public - Procuratura Vest, Parchetul din Uddevalla, Suedia, lipsa consimţământului la predare neconstituind un motiv de refuz al acestei solicitări, cu atât mai mult cu cât situaţia epidemiologică invocată în sprijinul acestei manifestări de voinţă nu se manifestă doar la nivel internaţional, ci şi în România.
Nu în ultimul rând, se impune a se sublinia că predarea temporară este o procedură ce poate fi uzitată doar în ipoteza amânării predării, în condiţiile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, fiind în legătură cu aceasta şi, aşa cum s-a arătat anterior, permite persoanei solicitate să îşi exercite efectiv dreptul la apărare în faţa autorităţilor emitente ale mandatului european de arestare. Ca urmare, această procedură nu este incompatibilă cu cea reglementată de art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, ci complementară acesteia, neputând fi primite criticile apărării sub acest aspect.
Având în vedere toate aceste considerente, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru predarea temporară, motiv pentru care Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 240/F din 07 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2020.
În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 240/F din 07 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 decembrie 2020.