Acțiune pauliană. Acțiune oblică. Dreptul creditorului de a cere anularea/revocarea declarației debitorului său de renunțare la o succesiune și de a accepta succesiunea în limitele creanței sale
Cuprins pe materii : Drept civil. Acțiune pauliană. Acțiune oblică. Exercitarea acestei acțiuni în materie succesorală
Index alfabetic : Drept civil
- acțiune pauliană (în materia actelor succesorale)
- acțiune oblică (în materia actelor succesorale)
C.civ., art. 699, art. 974-975
Creditorul este în drept, în condițiile și limitele prevăzute de art. 699 și art. 974-975, să ceară anularea declarației debitorului său de renunțare la o succesiune și să accepte succesiunea, în numele debitorului.
I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 4126 din 19 mai 2005
Prin acțiunea din 14 martie 2003, reclamanta T.V., după unele modificări și renunțări, în final a solicitat, în calitate de creditoare a pârâtei C.E., să se dispună, în contradictoriu și cu pârâtul C.A. (fratele pârâtei C.E.) :
- revocarea declarației prin care pârâta C.E. a renunțat la succesiunea defunctului său tată C. Gh., decedat la 28 ianuarie 2003;
- revocarea în parte a certificatului de moștenitor nr.7 din 11 martie 2003, eliberat de notarul public B.V. în care s-a trecut ca moștenitor legal, în succesiunea menționată mai sus, numai pârâtul C.A., iar nu și a pârâtei C.E., ca urmare a declarației acesteia de renunțare la succesiune;
- acceptarea succesiunii în locul pârâtei C.E., în limita creanței sale, a reclamantei.
Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că pârâta C.E. a fost obligată, prin hotărâre definitivă și irevocabilă, să-i restituie un împrumut în sumă de 3000 de dolari SUA și să-i plătească suma de 2.409.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și că, această pârâtă, și-a accentuat starea de insolvabilitate renunțând la succesiunea tatălui său, în frauda drepturilor creditoarei.
Judecătoria Brașov, prin sentința civilă nr. 8178 din 2 octombrie 2003, a respins acțiunea, reținând că „reclamanta nu a probat existența fraudei, nefiind întrunite cumulativ cerințele art. 975 C.civ., renunțarea la acceptarea succesiunii nefiind făcută în frauda creditorului”.
Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia nr. 299/AP din 7 aprilie 2004, a admis apelul declarat de reclamantă și a admis acțiunea. S-a reținut, în esență, că pârâta C.E. a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al renunțării la moștenire, față de creditoarea reclamantă, deoarece executarea silită împotriva sa începuse la 2 iulie 2001, nefiind finalizată din lipsă de bunuri. Că, renunțând la succesiunea tatălui său, pârâta a mărit starea de insolvabilitate, în paguba creditoarei reclamante, astfel că sunt întrunite condițiile art. 699 C. civ., operând revocarea renunțării la succesiune – formulată la 17 februarie 2003 – în limita creanței reclamantei.
Împotriva deciziei dată în apel au declarat recurs pârâții, susținând, în esență, că: instanța de apel, prin revocarea actului de renunțare la succesiune al pârâtei C.E. și constatarea că reclamanta-creditoare a acceptat moștenirea după defunctul C.Gh., în numele debitoarei și în favoarea sa, în limita creanței sale de 3.000 de USD și 2.409.000 de lei, a acordat mai mult decât s-a cerut, modificând acțiunea promovată din acțiune pauliană în acțiune oblică și din acțiune revocatorie în acțiune în anulare și acțiune în constatare; în mod greșit instanța de apel a dispus acceptarea moștenirii în limitele creanței reclamantei, întrucât acceptarea nu poate fi decât cea legală și nu condiționată de existența unei creanțe a succesibilului devenit succesor ca efect al unei revocări a unui act de renunțare la succesiune; referitor la anularea parțială a certificatului de moștenitor, instanța de fond nu a fost sesizată cu o acțiune prin care s-a solicitat revocarea certificatului, astfel că în mod greșit instanța de apel a dispus anularea parțială a certificatului de moștenitor, ceea ce este contrar prevederilor legale.
Recursul este nefondat.
Dreptul creditorilor de a recurge la acțiunea pauliană este reglementat de dispozițiile art. 975 C.civ., potrivit căruia „ei pot de asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitori în prejudiciul drepturilor lor”.
Pentru exercitarea acțiunii pauliene, textul art. 975 cod civil, fixează două condiții, actele atacate trebuie să pricinuiască un prejudiciu creditorului și să fie frauduloase (viclene).
Prejudiciul nu există decât în caz de insolvabilitate a debitorului.
Prin urmare, pentru a putea fi atacat actul, debitorul trebuia să fi pricinuit sau să fi agravat insolvabilitatea sa.
Proba insolvabilității se face în genere prin urmărirea și executarea bunurilor debitorului.
În cauză, în vederea executării sentinței civile nr. 5458 din 18 martie 1998 a Judecătoriei Brașov, purtând asupra sumei de 3.000 de USD și 2.409.000 de lei cheltuieli de judecată, la care a fost obligată debitoarea C.E., s-au format mai multe dosare execuționale, ultimul cu nr.345/2001.
Executarea nu a fost finalizată întrucât debitoarea nu a avut bunuri din care creditoarea să fie îndestulată, fiind astfel dovedit atât prejudiciul cât și insolvabilitatea.
În aceste condiții, creditoarea a atacat declarația de renunțare a debitoarei C.E. la succesiunea defunctului său tată C.Gh., actul fiind de natură să conducă la micșorarea patrimoniului.
Prin urmare renunțarea debitoarei succesibile, poate fi atacată prin acțiunea pauliană.
Critica recurenților, că prin revocarea declarației de renunțare la succesiune, instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, este nefondată.
Prin cererea introductivă de instanță, creditoarea a solicitat revocarea pe cale judecătorească a declarației de renunțare la succesiune și, ca urmare, anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 7 din 11 martie 2003, astfel încât instanța de apel a rezolvat corect ambele capete de cerere, nefiind vorba de un plus petita.
În consecință, recursul a fost respins ca nefondat.